Flacăra Moinestiului, 1962 (Anul 9, nr. 549-652)
1962-01-03 / nr. 549
n*.1 l PROLETARI DIN TOATE LE, UNIȚl-VA! 1MEST1ULU1 own ii loHiHTUiui uimi mi. si u suim wui momi #oi«it ANUL VIII — NR. 549 ( 750) MIERCURI 3 IANUARIE 1962 4 PAGINI 20 BANI CHEMAREA Consfătuirii pe fără ț țăranilor colectiviști Țărani colectiviști și întovărășiți, țărani ce vă mai cultivați ,singuri bucata de pămint, mecanizatori din gospodării de stat și stațiuni de mașini și tractoare, tehnicieni, ingineri și oameni de știință din agricultură, spre noi toți îndreptăm această chemare în numele Consfătuirii pe țară a colectiviștilor. Ne-am adunat aci laolaltă din toate regiunile țării, colectiviști aleși de adunările raionale, spre a lua parte la această Consfătuire, ca unii ce reprezentăm în țara noastră agricultura socialistă. Știți de bună seamă că timp de cinci zile am dezbătut împreună cu conducătorii partidului și statului, cu oameni de știință, ingineri agronomi, zootehniști, cu mecanizatori și constructori de mașini, activiști de partid și de stat, ce anume trebuie să facem pentru a încheia colectivizarea agriculturii, pentru a organiza cît mai bine gospodăriile colective, a le întări și a le crește tot mai mult avutul, pentru a spori recoltele de toate felurile și a înmulți cît mai mult animalele și producția lor. La Consfătuire au delegați, arătînd ce au vorbit mulți făcut ei pentru a obține cele mai ridicate recolte. A luat cuvîntul și tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej, care ne-a dat povețe prețioase ca să putem îndeplini și mai cu spor sarcinile ce stau în fața agriculturii noastre. După cum am spus, noi am fost în Consfătuire delegați ai colectiviștilor, noi înșine colectiviști. Cei care au vorbit cunosc așadar bine viața gospodăriilor colective și ei au zugrăvit, pe bază de fapte, pe baza a tot ce se întîmplă cu adevărat în comunele și raioanele lor, viața de azi a țărănimii noastre. S-a văzut astfel că în toate părțile țării socialismul a învins, că cea mai mare parte a țăranilor de astăzi sunt colectiviști, că regiunile Dobrogea și București, două dintre cele mai mari regiuni agricole din țară, sunt colectivizate în întregime, iar în regiunile Banat și Galați trecerea la colectivizare este aproape încheiată. Dacă treci astăzi pe țarinile țării de la un capăt la altul, vezi deoparte și de alta numai lanuri mari, întinse din zare în zare. Pretutindeni vezi sate în care se ridică grajdurile, saivanele, magaziile albe ale gospodăriilor colective și case noi ca niște începuturi de așezări orășenești. Noi, colectiviștii, suntem astăzi o mare forță. Însumăm laolaltă peste două milioane de familii și stăpînim mai mult de 5 milioane hectare de pămint. Reprezentăm așadar marea mulțime a țărănimii, nădejdea cea mare a agriculturii din țara noastră, chezășia belșugului. Ogoarele unite ne dau putința să facem mai multe culturi, să dăm pămîntului mai multe întrebuințări, să-l folosim mai chibzuit, să-l lucrăm cu mașini, în cea mai mare parte și în muncile , cele mai grele, ■după toate regulile agrotehnice, în așa fel încît de la un an la altul să avem recolte tot mai mari și să creștem tot mai multe animale. Mulți dintre cei care au vorbit la Consfătuire, președinți, brigadieri sau țărani colectiviști, au arătat cu îndreptățită mîndrie cum în gospodăriile lor colective au obținut două și trei mii de kg grîu la hectar, trei mii, patru mii și unii chiar opt mii de kg porumb boabe la hectar. Tovarășii din Dobrogea au arătat cum, după trei ani de la terminarea colectivizării, producția de cereale este de două ori mai mare ca înainte. Noi știm cu toții că așa este pretutindeni unde țăranii au întemeiat gospodării colective. Și mai știm cu toții, și noi și voi, că o dată cu acest belșug, colectiviștii trăiesc mult mai bine ca înainte, că și-au făcut case de cărămidă, acoperite cu țigla, ca la oraș, că nimeni nu mai umblă desculț, că sunt mai arătos îmbrăcați, că o mare parte sînt atît de înlesniți că și-au luat radio, televizoare, aragaze, biciclete și unii dintre ei motociclete. Țăranul colectivist se bucură azi de un trai civilizat, el citește și învață pentru a-și da singur seama ce este lumea și viața, după cum le arată știința și adevărul. Așezările — comunele și satele — sînt mai frumoase și mai curate. Parcă ar fi mereu gătite de sărbătoare. Pe ulițele satelor de colectiviști întîlnești seara, deseori, oameni — tineri și bătrîni, fete și femei — venind de la bibliotecă cu o carte în mînă, că nu-i sat fără bibliotecă și nu-i bibliotecă fără sute de cititori. In multe sate vezi ferestrele și curțile luminate ca ziua de becuri electrice, auzi cîntarea difuzoarelor și undeva, la căminul cultural, vezi mulțime mare venită la cinematograf. Satul de colectiviști se cunoaște de departe, după acaretele frumoase ale gospodăriei, după cirezile de vite de rasă, după pătulele pline, după șirele de paie, după ținuta oamenilor pe care-i întîlnești pe drum, după vorbirea lor. Știți, frați țărani, prea bine toate acestea, că le vedem cu toții. Ele sunt rodul colectivizării care a dat satelor belșug și mare înlesnire. DRAGI TOVARĂȘI. Noi, țăranii, mai știm că dacă viața noastră s-a schimbat atît de mult, asta o datorăm partidului nostru, îndrumării lui înțelepte, căci grija lui de fiecare ceas e bunăstarea și fericirea întregului popor. Avem un aliat puternic și sigur, eroica noastră clasă muncitoare, clasă conducătoare, pe muncitorii din fabrici, din uzine, din mine și de pe șantiere. Statul pe care clasa muncitoare, prin partidul său, îl cîrmuiește, ne ajută mereu cu mașini, cu credite, cu tot ce este necesar pentru a întări agricultura noastră socialistă. Industria noastră fabrică tractoare și mașini tot mai multe și mai bune. In uzinele țării se fabrică marile noastre ajutoare de nădejde. La orice muncă am face pe tarlalele gospodăriilor colective, simțim cum ne iau asupra lor, din greul muncii, tractoarele și mașinile pe care muncitorii le-au făcut. Aici, în Consfătuire, în numele întregii țărănimi, noi am mulțumit din suflet harnicei noastre clase muncitoare pentru grija și dragostea pe care ne-o poartă. Cele 52.000 de tractoare, 48.000 de semănători, peste 23.000 de combine, ca și toate celelalte mașini agricole, de mîinile lor sînt alcătuite, cu trudă, dar cu voie bună. Și îngrășămintele acelea, albe ca zăpada, din care se trag recoltele bogate, tot în fabrici sînt făcute, prin munca și priceperea lor. Muncitorii, inginerii și tehnicienii din fabricile și uzinele noastre sînt hotărîți să ne sprijine și mai puternic în viitor, să ne dea alte zeci de mii de tractoare și mașini agricole tot mai bune și mai bune, să ne trimită tot mai multe îngrășăminte și alte produse chimice necesare agriculturii. Le mulțumim încă o dată, lor, Partidului Muncitoresc Român și guvernului, pentru marele ajutor pe care ni-l dau. Pe lîngă mașinile ce ne stau la dispoziție, noi, colectiviștii, mai primim și ajutorul inginerilor, tehnicienilor și specialiștilor în agricultură, care ne îndrumă zi cu zi pentru ca să împlinim toate muncile în cele mai bune condiții și după toate regulile științei. Congresul al 111-lea al partidului ne-a dat sarcina de a spori cu mai mult producția de cereale și îndeosebi de grîu și porumb, de a crește cu mai multe animale pentru a produce tot mai multă carne, lapte, ouă, lună și altele. Țărani colectiviști, mecanizatori, lucrători din gospodăriile de stat. Să depunem toată străduința și priceperea noastră pentru a da viață acestor importante cerințe. Să folosim cu mai bine pămintul, să aplicăm la timp tot ceea ce știința agriculturii ne învață. Să facem araturi adînci, căci astăzi cu tractoarele puternice putem brăzda cum niciodată nu se putea face înainte cu animalele de muncă, să dăm pămîntului îngrășămintele de care are nevoie, să folosim semințe de soi bun și hibrizi care produc mult, să semănăm la timpul cuvenit și cu desimea cea mai potrivită, să facem la vreme și cît se poate de bine toate muncile de îngrijire a semănăturilor și să strîngem apoi recoltele la timp și fără pierderi. Să ne fie drept învățătură experiența, munca din gospodăriile care au obținut cele mai bogate recolte. Pilda lor este cel mai bun sfătuitor. Ea ne arată că e cu putință ca în anul 1962 toate gospodăriile colective să obțină asemenea recolte și chiar mai bogate. De ce unele da și altele nu ? Depinde numai de vrednicia oamenilor și de organizarea muncii. Pornind de la aceste rezultate, mulți dintre vorbitorii la Consfătuire au arătat că se poate merge și mai departe, deoarece gospodăriile noastre au tot ce le trebuie pentru a putea obține recolte de 5.000 kg porumb boabe la hectar, într-un pămînt neirigat. Pentru aceasta, în fiecare gospodărie să alegem loturile cele mai bune, pe care să le cultivăm după cum ne învață știința și după metodele verificate pe teren de fruntași. Asemenea rezultate, care creează colectiviștilor o viață tot mai îmbelșugată, înseamnă un mare îndemn pentru țăranii care au mai rămas la gospodăria individuală, unde nu se pot obține nici pe departe asemenea recolte. De la sat la sat, oamenii află totul prin viu grai și, trecînd pe drumurile ce taie cîrmpurile, văd cu ochii deosebirea dintre recoltele de pe fîșiile răzlețe ale individualilor și cele de pe ogoarele întinse ale colectivei. De aceea, an cu an, mii și mii de familii de țărani se unesc, întemeiază gospodării colective și se poate spune că azi apare vădit că colectivizarea totală se va înfăptui înainte de 1965. Țărani întovărășiți și cu gospodării individuale. Veniți cu toată încrederea alături de noi, de marea mulțime a țărănimii, de țărănimea colectivistă. Muncind toți laolaltă in gospodării colective, pe tot întinsul țârii, vom făuri bunăstarea și fericirea pentru toți, pentru noi și familiile noastre. Să pară in soarele lunii iunie, cind se coace griul, țara toată poleită în aur. (Continuare în pag. 2-a) In zilele de vacanță Direcțiunea Școlii medii“clip”TEmănești, împreună cu cadrele didactice de la școala noastră și organizația SI.T.M. vor căuta să organizeze o vacanță cît mai plăcută elevilor din orașul nostru. Astfel, un grup de elevi, sub îndrumarea tov. profesoare Alexandrina Ardeleana, se pregătește pentru concursul de cîntece, alții se antrenează în cadrul echipelor de volei, baschet, tenis de masă, se vor face audiții colective la radio, vizionări de filme și emisiuni la televizorul școlii. Intr-una din zile se va face o vizită la combinatul forestier în construcție. Tot în această vacanță nu-și vor înceta activitatea echipele de dansuri, de teatru și brigada de agitație care vor pregăti programe atît pentru manifestările culturale din școală cît și pentru ieșirile de teren care se vor programa pe trimestrul 11. În cursul vacanței se vor face meditații la diferite obiecte confrm planului stabilit de către conducerea școlii. Se vor face pregătiri pentru serbarea pomului de iarnă (10 ianuarie 1962). Zăpada îi va îmbla la sporturi specifice acestui anotimp ca: schiul, săniușul, patinajul etc. Odihna plăcută și activă îi va reconforta pe elevi pentru o nouă etapă de muncă rodnică. Părinții, alături de cadrele didactice, sînt chemați să dea toată atenția copiilor lor astfel ca aceste zile de vacanță să fie un prilej de voie bună și fortificare a forțelor fizice și intelectuale ale elevilor noștri. Partidul și guvernul au creat toate condițiile ca tineretul patriei noastre să crească sănătos și dezvoltat multilateral, astfel ca, terminînd școala, să contribuie din plin la înflorirea scumpei noastre patrii. MARIA URIN Școala medie Comănești La Tescani Căminul cultural din Tescani nu dispunea pînă în prezent de o sală de spectacole corespunzătoare. Avînd în vedere tocmai această situație cetățenii din această comună au hotărît, prin adăugarea unei anexe la sala fostei școli, de clasă a care nu mai era folosită în ultimul timp, să amenajeze o sală de spectacole cu suficientă o capacitate cerințelor. Fondurile necesare construirii acestei săli de spectacole au fost luate din contribuția voluntară a cetățenilor din această comună. Anexa a fost construită. Sînt în curs de efectuare ultimele lucrări de finisare la această sală de spectacole. Este programată instalarea la acest cămin și a unui aparat de proiecție. Astfel, oamenii muncii din comună vor putea viziona filme în propria lor localitate. O sală de spectacole Pentru dezvoltarea sectorului zootehnic Pentru continua dezvoltare a sectorului zootehnic, colectiviștii din Tescani manifestă o continuă preocupare. Pentru asigurarea condițiilor necesare dezvoltării sectorului zootehnic ei și-au propus să construiască 3 grajduri, fiecare avînd o capacitate de ctte 100 capete de vite, și un saivan pentru oi. Procurarea materialului necesar pentru aceste construcții a și început. In pădurea comunală au și fost deja marcați și doborîți arborii necesari la aceste construcții. FLORESCU SAVA președintele Sfatului popular comunal Tescani IN FOTOGRAFIE: vedere de ansamblu a depozitului exterior de cărbune și a gospodăriei acestuia din cadrul Termocentralei Comănești. De aici se face alimentarea cu cărbune a cazanelor care trimit abur turbinelor uzinei. * I fim muranTiiiiiiiriiiinvnvi mnmimiininmrrmmii n« I Țelul minerilor j în acest an ! Pășind în al XI-Iea an al = I planului economic de 6 ani, I I minerii comăneșteni și-au prospus ca încă din prima lună — I I ianuarie — să realizeze în mod II ritmic principalii indici tehnici, 1 = productivi și economici din plan = Inul de producție. Spre deosebire de anul tre Icut, colectivele de muncitori, = I ingineri și tehnicieni și-au făngurit pentru acest an planuri cu I mult mai mărețe. Pornind de 2 = la posibilitățile mari de care “ I dispun și experiența pozitivă a Z I colectivelor fruntașe în între I Icerea socialistă și pe profesii, 1 ele vor să smulgă din adîncul = 2 minelor o cantitate de cărbune 1 I dublă față de cea realizată in 1 = anul precedent. . = . Cunoscuți ca oameni iscu = Isiți și stăpîni de nădejde ai s | = dîncurilor, minerii au pornit in § I acest an cu multă înflăcărare 2 I și dîrzenie la înfăptuirea unui I I țel frumos. Dornici de fapte ! 1 mari ca întotdeauna și într-o II măsură mai mare ca în anul = = 1961, acum minerii se știndu 1 = 'eS(ț să extindă cu rezultate și = I mai bune metoda susținerii galeriilor și planurilor înclinate = I de transport cu inele de bolțari f I și prin zidire cu beton. Animați = I de aceeași dorință, totodată ei i 3 I?" consacră toată priceperea " I și pentru continuarea folosirii 1 I armăturilor metalice provizorii i = la reprofilarea galeriilor vechi 1 I armate în lemn. Așa, efectele 1 = reducerii consumului specific = I de lemn de mină vor fi mult II mai mari. | 1 Adepți ai promovării și apliicării mijloacelor tehnice noi și I a metodelor avansate de lucru, 1 ! sînt preocupați și de perfecționarea continuă a procesului de reproducție în subteran, cu deosebire în locurile productive și = 1 cu o pondere mare. Pentru a I asigura evacuarea cărbunelui 5 = în condiții mai bune și mai ra Ipide, se va electrifica transportul pe traseul galeria de coastă — stația de sortare și însilo Iizare centrală. In abataje și pe 1 I galerii, numărul scocurilor osci- 1 = jante, a benzilor-covor și al al |tor sisteme acționate mecanic 1 ș va crește cu peste 15 dispozitive f | 3 noi. • O atenție deosebită se acordă | I și realizării unui iluminat elec 1 Itrie fix pe galerii și portativ, | I cu lămpi cu acumulatori, mai 1 I bun. In acest fel se va asigura = I folosirea integrală a timpului 1 E de lucru și o alegere mai om ? I pletă a sterilului din cărbune 1 I la frontul de lucru. Ca rezultat, i s va crește randamentul muncii I în abataj și calitatea cărbune III lui se va îmbunătăți mult. După cum se vede, țelul mininerilor are un fond solid și se 1 ,ș bucură de un bogat complex de ? = măsuri eficiente care îl face 1 I realizabil. Acest fond și măsurile tehnico-organizatorice ne | ș întăresc convingerea că minerii I comăneșteni vor face din cu I vîntul lor faptă printr-o gospo Idărire mai completă și econo-imicoasă a materialelor și folosirea întregii capacități de producție a utilajelor. Iată drumul II pe care s-au pornit harnicii | = noștri ortaci cu toate forțele. § I către realizarea unui succes de | 1 plin în doborîrea recordului de producție obținut în anul vechi II — 1961. I I ST. ARITOR i N I itiiiiiiiiiiiiiiiiiiniiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiniiiiiiiiiiiiiT LA SARBATOAREA SOLONȚENILOR In dimineața zilei de 30 Decembrie 1961 țăranii muncitori din satele comunei Solonț s-au adunat să sărbătorească două evenimente deosebit de importante : Aniversarea a 14 ani de la proclamarea Republicii Populare Romîne, de cînd clasa muncitoare și țărănimea muncitoare au alungat pe monarh, ultimul stîlp al burgheziei și moșierimii și inaugurarea gospodăriei agricole colective „Victoria“. Lozincile, drapelele și covoarele care au împodobit sala căminului cultural au dat încăperii un aspect sărbătoresc. Din satele comunei Solonț s-au adunat aici colectiviști, țărani întovărășiți și cu gospodărie individuală. In scurt timp sala căminului cultural a devenit neincăpătoare, cei mai tineri au oferit locuri pe scaune bătrînilor. Peste 290 de familii de țărani muncitori întovărășiți din satele comunei Solonț s-au adunat la inaugurarea gospodăriei lor colective. După prelucrarea Statutului model al G.A.C. și expunerea dării de seamă a comitetului de inițiativă, un număr însemnat de colectiviști au luat cuvîntul. Mircea Rusu, în cuvinte simple, exprimate din inimă, a spus că va munci cu toată dragostea în tînăra lor gospodărie colectivă pentru ca această mare familie să se întărească, să devină un puternic argument pentru atragerea tuturor țăranilor întovărășiți și cu gospodărie individuală din comună în G.A.C. Comunista E. Ursache a spus: „ Sînt mîndră că și noi de acum înainte ne numim colectiviști și vă promit din toată inima că voi munci din toate puterile mele, alături de dumneavoastră, că voi ajuta în muncă consiliul de conducere al gospodăriei noastre colective. Colectivista Elena Achivei, printre altele, a arătat că s-a înscris în colectivă cu toată dragostea, văzînd cum vecinii din Leontinești au obținut recolte bogate și s-a convins că munca unită și tăcută cu vrednicie e tot mai frumoasă. Țăranul întovărășit Grigore Dodin a scos cererea din buzunar și a adus-o la masa prezidiului să fie și el primit cu familia în G.A.C. Ca ei au mai depus în timpul inaugurării cereri pentru noua colectivă un număr de peste 52 familii printre care Costache I. Comănescu, Costache C. Matei, Nicolae D. Rotaru, Mihai V. Cucu și alții. După ce și ultimele cereri au fost confirmate s-a ales consiliul de conducere. Au luat cuvîntul numeroși participanți, reprezentanți ai organelor de partid și de stat care au arătat importanța deosebită pe care o are inaugurarea gospodăriei colective „Victoria“ și au dat prețioase indicații privind felul cum trebuie să muncească consiliul de conducere pentru ca G.A.C. să se dezvolte și să se întărească continuu. Tovarășul Constantin Trifon, prim-secretar al Comitetului raional P.M.R. Moinești, în cuvîntul său, a accentuat pe necesitatea dezvoltării sectorului zootehnic, sector care în condițiile de relief ale comunei Solonț se poate dezvolta în mod rentabil. De asemenea, a arătat ca de la început consiliul de conducere al gospodăriei colective să muncească intens în direcția organizării cît mai bune a treburilor. Apoi, tovarășul Constantin Dinu, secretar al Comitetului raional P.M.R. Moinești, a informat pe noii colectiviști din comuna Solonț, pe țăranii întovărășiți și cu gospodărie individuală, despre importanța deosebită pe care a avut-o Consfătuirea pe țară a colectiviștilor fruntași care a avut loc recent. Vorbitorul a arătat că în țara noastră sînt sute de G.A.C. care au un fond de bază de milioane de lei. De asemenea, a dat mai multe exemple privind producțiile mari de cereale obținute de către G.A.C. din Țibucani, raionul Tg. Neamț care a recoltat cîte 3.200 kg porumb boabe la hectar de pe mari suprafețe iar din produsele realizate în anul 1961 și vîndute statului au obținut fonduri bănești în valoare de peste 2.450.000 lei ceea ce a făcut ca valoarea zileimuncă să ajungă la 33 lei. Multiplele exemple date de vorbitor, au scos în evidență superioritatea muncii în comun arătînd că și în raionul nostru sînt gospodării colective ca : Grigoreni, Scorțeni și Leontinești care au obținut producții însemnate din sectoarele vegetal și în cel zootehnic. Aceasta a făcut ca tot mai mulți țărani întovărășiți și cu gospodării individuale din raionul nostru să se înscrie în G.A.C. existente în satele și comunele raionului nostru. V. NICOLAE