Flacăra Sibiului, 1955 (Anul 12, nr. 2476-2578)

1955-01-05 / nr. 2476

Anul XII — Nr. 2476 IN AJUTORUL AGITATORULUI Desfiinţarea sistemului de aprovizionare pe bază de cartele şi raţii creează condiţii pentru creşterea continuă a nivelului de trai al celor ce muncesc Oamenii muncii din oraşul şi ra­ionul Sibiu au primit cu­ satisfacţie Hotărîrea C.C. al P.M.R. şi a Con­siliului de Miniştri al R.P.R. cu pri­vire la desfiinţarea sistemului de aprovizionare pe bază de cartele şi raţii. Populaţia muncitoare vede în trecerea la comerţul desfăşu­rat al produselor alimentare şi in­dustriale un eveniment de mare în­semnătate pe calea ridicării conti­gue a nivelului de trai al celor ce muncesc, cale trasată de plenara C.C. al P.M.R. din august 1953. îndată după apariţia Hotărîrii partidului şi guvernului cu privire la desfiinţarea sistemului de apro­vizionare pe bază de cartele şi raţii, secretarii organizaţiilor de bază P.M.R. au instruit agitatorii, care şi-au început activitatea lămurind oamenii muncii despre importanţa ce o prezintă aplicarea acestei Hotărîri. Agitatorii Ştefan Stoica, Vasile Chicea, Simion Vasiu, Gheor­­ghe Oprişor, Viorel Ungureanu şi alţi agitatori ai organizaţiei de bază P.M.R. de la uzinele „Inde­pendenţa“, în prima zi după apari­ţia Hotărîrii, s-au dus pe străzile repartizate, unde au vorbit oame­nilor muncii despre conţinutul Hotărîrii. Pentru o cunoaştere mai temei­nică a conţinutului Hotărîrii, tov. Gheorghe Avrămuţ, secretar al or­ganizaţiei de bază de la „Drapelul roşu“ pe lîngă explicaţia verbală, în faţa muncitorilor a făcut calcu­laţii pe tablă, ceea ce a permis fiecărui muncitor să cunoască amă­nunţit avantajele trecerii la comer­ţul desfăşurat şi să se declare sa­tisfăcuţi faţă de Hotărîrea parti­dului şi guvernului. La cooperativa de producţie meş­teşugărească „I. C. Frrtau“ agi­tatorul Ioan Bucurescu, a vorbit cooperatorilor de la secţia l­a tîm­­plărie despre reducerea preţurilor la produsele textile, agricole, me­talice de uz casnic şi la alte arti­cole de consum popular. La fel au procedat şi alţi agitatori de la „I. C. Frimu“ în urma cărui fapt cooperatorii Nicolae Savu, Ştefan Roşea, Gustav Bartesch, Ioan Or­­landea şi alţii s-au angajat să muncească în aşa fel pentru a pro­duce cît mai multe şi cît mai bune articole de larg consum. Agitatorii trebuie să explice în continuare importanţa ce o prezintă pentru oamenii muncii trecerea la comerţul desfăşurat. Ei trebuie să arate oamenilor muncii că com­pensaţia bănească se plăteşte se­parat din bugetul statului şi că această compensaţie nu constituie un adaus la salar, deci nu este impozabil. De asemenea, bursele de stat se stabilesc pentru elevii din învăţămîntul elementar, mediu, me­diu tehnic şi pedagogic între 90—230 lei, iar pentru studenţi la 270 lei, fiind un important aju­tor material dat de regimul nostru celor mai merituoşi tineri. După ce arată avantajele ce revin oamenilor muncii în urma­ trecerii la desfiinţarea sistemului de apro­vizionare pe bază de cartele şi ra­ţii, agitatorii trebuie să arate oa­menilor muncii marile sarcini în vederea ridicării productivităţii muncii, a reducerii continue a pre­ţului de cost şi a sporirii producţiei bunurilor de larg consum. O atenţie deosebită trebuie acor­dată instruirii agitatorilor de la sate. In acest scop secretarii or­ganizaţiilor de bază din comune şi sate trebuie să îndrume pe agi­tatori ca aceştia să arate ţărani­lor muncitori că recenta Hotărîre vine în, sprijinul oamenilor muncii de pe ogoare prin reducerea cu 30 mo a preţului la căruţe. La unelte şi maşini agricole, la piese de schimb pentru pluguri şi unelte agricole, cuie şi lanţuri comer­ciale, atit de necesare gospodării­lor ţărăneşti, de asemenea au fost reduse preţurile cu 16,7o/o. Tot prin comerţul de stat şi cooperatist ţă­ranii muncitori pot să-şi procure la preţuri reduse, încălţăminte, îm­brăcăminte, maşini de gătit şi sobe din metal, petrol lampant şi multe alte mărfuri. In acelaşi timp Ho­tărîrea indică sarcinile ce revin oa­menilor muncii din agricultură în sporirea produselor agricole. In această direcţie agitatorii trebuie să cunoască ce piese de schimb au sosit prin cooperativă pentru uneltele agricole şi să îndrume ţă­ranii muncitori să-şi revizuiască şi să repare din timp uneltele şi ma­şinile agricole. Sămînţa de porumb, grîu de primăvară, floarea soarelui, cartofi de sămînţă, etc. trebuie aleasă din timp şi păstrată în bune condiţiuni. In vederea sporirii pro­ducţiei agricole un rol însemnat îl are îngrăşarea solului. Iarna, cu sania, este foarte uşor de transpor­tat îngrăşămîntul. De aceea agita­torii să îndrume pe ţăranii mun­citori să transporte tot îngrăşă­mîntul pe cîmp şi să-l depoziteze la capul locului, pentru a fi risipit numai în primăvară. Nu trebuie să uităm nici de reţinerea zăpezii, care este destul de abundentă şi ne va ajuta la menţinerea umidi­tăţii solului. Agitatorii din unităţile comerciale trebuie să îndrume lucrătorii ca aceştia să studieze cerinţele consu­matorilor, să lupte pentru o bună deservire a oamenilor muncii, să lupte împotriva fraudelor şi a ne­cinstei. O atenţie deosebită trebuie să se acorde aprovizionării maga­zinelor şi cooperativelor cu produ­sele cerute de consumatori şi să se ducă o luptă aprigă în vederea reducerii sistematice a cheltuieli­lor de circulaţie. Studiind amănunţit Hotărîrea C.C. al P.M.R. şi a Consiliului de Miniştri al R.P.R. cu privire la des­fiinţarea sistemului de aprovizionare pe bază de cartele şi raţii, agita­torii organizaţiilor de bază de la oraşe şi sate îşi vor putea desfă­şura în mai bune condiţiuni acti­vitatea şi prin exemplul personal în muncă, vor reuşi să mobilizeze oamenii muncii la lupta pentru sporirea producţiei industriale şi agricole, la reducerea sistematică a preţului de cost, ceea ce va duce la o mai bună aprovizionare cu produse industriale şi alimentare, la creşterea nivelului de viaţă a poporului nostru muncitor. : PAUL PINTEA Cu forţe sporite In lupta pentru îndeplinirea şi depăşirea planului uzinei noastre, am depus tot efortul pentru reali­zarea lui în termen şi chiar pen­tru depăşirea lui. In calitate de şef de echipă, deţinînd titlul de fruntaş al întrecerii socialiste am muncit cu toată dragostea pentru a contribui şi eu la realizarea de cît mai multe produse necesare in­dustrializării socialiste a ţării. In anul care a trecut am făcut mai multe inovaţii, conştient fiind că ele ajută la îmbunătăţirea proce­sului de producţie, contribuie la îmbunătăţirea productivităţii mun­cii şi a reducerii preţului de cost. Astfel, am construit cu ajutorul cabinetului tehnic o maşină pentru perforarea sitelor din tablă care m-a ajutat să-mi depăşesc planul pe echipă la acest produs cu Í50°/o. La fel am construit un contraţi­­nător pentru nituit la cald cu aer comprimat care se foloseşte intens în munca de zi cu zi a iituitorilor de la hala de montaj. Pentru anul 1955 voi munci mai mult şi mai bine. Voi depune noi eforturi în producţie, ştiind că mun­ca mea va fi o armă puternică îm­potriva acelora care vor din nou să tulbure liniştea căminelor noas­tre. AUGUSTIN GLIGOR fruntaş al întrecerii socialiste uzinele „Independenţa“ „FLACARA SIBIULUI“ Voi da mai multe fire şi de mai bună calitate Hotărîrea C. C. al P. M. R. şi a Consiliului de Miniştri al R.P.R. cu privire la desfiinţarea sistemului de aprovizionare pe bază de cartele şi raţii indică reducerea de preţuri cu 10o/o—420/0 la anumite articole cum sînt confecţii de bumbac şi lină pentru copii, ciorapi kapron, me­dicamente, etc., ceea ce denotă grija partidului şi guvernului pentru oa­menii muncii. In acelaşi timp ho­tărîrea pune măreţe sarcini în faţa oamenilor muncii, pentru continua reducere a preţului de cost şi spo­rirea continuă a productivităţii muncii. Eu muncesc la filatura de bumbac „11 Iunie“ din Cisnădie, unde am obţinut însemnate succese în ce priveşte îndeplinirea planului de producţie pe anul 1954, dar pentru a spori randamentul calitativ şi can­titativ, eu voi folosi cu mai multă atenţie iniţiativa tov. Elena Chişiu, ştiind că astfel voi contribui şi eu la îmbunătăţirea calităţii firelor, la fabricarea de mai multe şi mai bune articole de tricotaje. SUSANA ALBU fruntaşă a întrecerii socialiste întreprinderea „11 Iunie“ Cisnădie Al 16-lea tractor In ziua de 3 ianuarie orele 17 mecanizatorii de la S.M.T. Turni­­şor Sibiu au terminat reparaţia ge­nerală a tractorului A 122, al 16-lea tractor reparat de către mecanizato­rii de la S.M.T. Turnişor care, lucrînd după metoda sovietică de reparaţie pe ansamble reuşesc zil­nic să-şi depăşească normele. In ziua de 3 ianuarie s-au evidenţiat mecanizatorii Laurenţiu Şelcăianu, Martin Roth, Herman Tom­a şi alţii. SPECTACOLE Teatru: Teatrul de Stat din Sibiu prezintă în zilele de 6, 7 şi 8 ianuarie a. c. piesa „Steaua fără nume“. Cinematografe: Pacea prezintă în­tre 5—9 ianuarie „Soldatul de oţel“; 7 Noiembrie „Nu-i pace sub măslini“; Timpuri noi „Bătălie în pace“; Victoria „Un caz în taiga“. La magazinul Universal Pe scările monumentale din ma­gazinul central Universal lume multă urcă şi coboară neîncetat. Cei mai mici cumpărători se stre­coară plini de nerăbdare prin mul­ţime. Ei au aflat o veste mare şi de aceea se grăbesc să ajungă repede la etajul I. Au aflat că de curînd a luat fiinţă raionul pen­tru copii. Ei, ce zici de asta, n-au dreptate ci cînd spun mămică-i sau tăticului: „Hai mai repede“? Insă nerăbdarea şi îmbulzeala asta carateristică copiilor se ma­nifestă de cîteva zile şi la cei mari. Nu cumva s-a deschis şi pentru ei un raion nou. Da de unde. Insă dacă încerci să asculţi prin tumul­tul de glasuri şi vocea megafonului, îţi dai seama de ce magazinul în aceste zile este mai plin ca de obi­cei. N-ai să găseşti intre aceşti oameni unul care să nu fi aflat ma­rea veste a desfiinţării cartelelor şi raţionalizatelor. In mulţimea aceea de oameni şi glasuri nu auzi ce spune fiecare, însă îţi dai seama ce simte fiecare după chipurile lor zîmbitoare şi mai ales după aceea că vînzătoarele, de la noua hotă­rîre, nu mai fac faţă deservirii con­sumatorilor. „Trebuie să ai patru mîini“ — spune în glumă tov. Ma­ria Bucşa, responsabila brigăzii a IlI-a U.T.M. Dar forfota asta creşte neîncetat şi cît este de mare maga­zinul mai, mai să nu te poţi în­­vîrti in el. Peste bucuria vînzăto­­rilor se ascunde un văl de teamă. „Ce ne facem dacă nu ne ajung mărfurile?“ Rafturile într-adevăr se golesc văzînd cu ochii. Telefonul zbîrnîie. La căpătui celălalt al fi­rului tov. Silviu Popescu, directorul coordonator al magazinului Univer­sal răspunde: „Fiţi fără grijă“ şi teama se spulberă. De la baza de desfacere sosesc căruţele cu măr­furi. Iată şi oameni noi care ajută la transportul mărfurilor. Se vede treaba că nu se mai poate face faţă la căratul şi aranjatul mărfurilor cu numărul de oameni de pînă acum. Oamenii aleargă dintr-o parte în alta. In mintea fiecăruia stăruie o lozincă nouă: „Vînzarea nu trebuie să stagneze nici o clipă.“ Fiecare vînzător, fiecare om care luctează în magazin simte acest lucru şi oboseala nu-şi găseşte loc între ei. De aceea nimeni nu stă o clipă. La timpul de repaus nu se mai gîndeşte nimeni. La amiază cînd magazinul se închide, vînzătoa­rele îşi completează rafturile pentru vînzarea de după masă. Alţii cară şi sortează mărfurile. Tovarăşele Cor­nelia Cacoveanu, Ana Stroia, Maria Teutschländer şi tov. Carol Con­­nerth şi-a pus mărfurile la punct. Sunt bucuroşi cu toţii că rafturile lor nu vor fi goale. Cînd maga­zinul se redeschide după masă, pe scări şi prin raioane domneşte aceeaşi forfotă, aceeaşi voie bună, acelaşi tumult de glasuri, aceleaşi urări cu ocazia noului an. De anul nou la Păltiniş — Note din excursie — — Uite aşa! Vreau să-mi petrec revelionul la Păltiniş. Ce n-am stat destul un an rezolvind la hîr­­ţoage în biroul ăsta imbîcsit de fum de ţigară? — Da... dar e greu de urcat tovarăşe Zaharia. — O fi, nu zic ba, dar e frumos aşa că... la revedere şi petrecere frumoasă. Cu aceste cuvinte tov. Nicolae Zaharia contabil la fabrica „Amy­­lon“ a părăsit biroul şi, ca el, mulţi alţi turişti şi schiori iubitori ai munţilor noştri. In ajunul anului nou, pe potecile întortochiate ce şerpuiesc spre Păl­tiniş urcau grupuri, grupuri tineri, vîrstnici şi copii, unii mai re­pede, alţii mai bătrîneşte, fiecare cum îl ajutau bojocii, dar, cu toţii veseli. Unii, acei care s-au îm­­popoţonat ca pentru o expediţie la Polul Nord, au început să-şi dezbrace ţoalele unul cîte unul pînă au dat de cămăşi, lucru de care făceau mare haz vechii turişti. Urcuşul ni s-a părut uşor, şi aproape pe nesimţite am ajuns la frumoasele vile din Păltiniş. Seara, în cele două săli de mese de la complexul de cabane, cît şi în cea de la vechea cabană a Biroului de turism şi excursii, era multă animaţie. Cazaţi destul de confortabil în camere încălzite, tu­riştii se pregăteau să sărbătorească revelionul. Mai tîrziu cînd oamenii de pre­tutindeni sărbătoreau venirea nou­lui an, nici cei aflaţi la o altitudine de 1.500 metri nu s-au lăsat mai prejos. In ritmul muzicii emisă de staţia de radioficare dansau şi pe­treceau gălăgioşi, îmbujoraţi de aie­­rul proaspăt al munţilor, iar cînd ceasornicile arătau ultimul minut al anului 1954 au ieşit cu toţii pe terasă şi inspiraţi de fulgii care cădeau din abundenţă au început lupta cu bulgării de zăpadă. De-abia tîrziu, după ce am trecut cîteva ore şi din anul 1955 ne-am dus la culcare. A doua zi dimineaţa pe gălăgioşii dansatori i-am intîlnit pe pirtia de schi. Veneau în jos vijelioşi stîr­­nind în urma lor nouraşi albi de zăpadă. Printre ei erau şi ciţiva începători care s-au autodenumit „maiştri“ şi in jurul lor făceau haz alţi „maiştri“ strigînd: Fereşte pădure că vin maiştrii! Aşa ne-am petrecut prima zi din anul 1955. E adevărat că mulţi dintre noi, în special „maiştrii“ au făcut cam multe mătănii însă pe asemenea zăpadă era parcă o plă­cere să cazi. Cele peste 40 de ore petrecute la Păltiniş, în vila pe care ră­posatul Floaşu a ridicat-o pentru a-şi răsfăţa cea de a opta sau a noua consoartă, s-au scurs extrem de repede şi duminică dimineaţa cînd cei de la punctul de meteoro­logie ne-au anunţat că stratul de zăpadă este în grosime de 1,12 m, am început să ne facem bagajele. Coborîrea a fost, ce-i drept, ane­voioasă dar ajunşi acasă ne-am simţit din nou veseli povestind fie­care celor apropiaţi momente din excursie. Şi acum, dragă cititorule, gîn­­deşte-te că ţi-am­ descris numai cîteva frînturi din cele multe care s-au petrecut la Păltiniş de anul nou şi cred că n-o să-ţi poţi ima­gina nici pe departe realitatea. Dacă vrei insă să cunoşti totul trebuie neaparat să mergi nu numai cu gîndul ci şi cu picioarele. Vei ve­dea acolo brazi îmbrăcaţi în haina albă a iernii, aspect care nu se poate nici descrie şi nici picta şi vei putea aspira aerul proaspăt al muntelui. Urcuşul nu e tocmai uşor prin omătul mare, dar dacă mergi n-o să regreţi niciodată. Complexul format din 23 de ca­bane îţi oferă găzduire după pre­ferinţă. N. M. ... la Centrul mecanic din Sibiu, ca şi la celelalte întreprinderi a luat fiinţă o brigadă artistică me­nită să critice lipsurile din în­treprindere. Brigada „Te văd, te văd“ s-a născut cu mare greutate dar greutatea a fost mult mai mare Find a fost vorba să arate lipsurile şi se semnalează că... şi în afara întreprinderii, adică la concursul pe raion. Atunci con­ducerea a pus piciorul în prag şi nu i-a dat voie să participe la concurs. Ba mai mult, conducerea se luptă din toate puterile să des­fiinţeze brigada „Te văd, te văd“. Pe semne că şi conducerea a văzut că „Te văd, te văd“ a văzut lip­surile ei. Dacă brigada artistică nu a putut să o demaşte, o demascăm noi. Şi-i recomandăm ca pe vii­tor, dacă vrea să nu mai fie vă­zută de „Te văd, te văd“, apoi ea, conducerea, să-şi vadă de treabă. Pag. 3

Next