Flacăra Sibiului, 1955 (Anul 12, nr. 2476-2578)
1955-01-05 / nr. 2476
Anul XII — Nr. 2476 IN AJUTORUL AGITATORULUI Desfiinţarea sistemului de aprovizionare pe bază de cartele şi raţii creează condiţii pentru creşterea continuă a nivelului de trai al celor ce muncesc Oamenii muncii din oraşul şi raionul Sibiu au primit cu satisfacţie Hotărîrea C.C. al P.M.R. şi a Consiliului de Miniştri al R.P.R. cu privire la desfiinţarea sistemului de aprovizionare pe bază de cartele şi raţii. Populaţia muncitoare vede în trecerea la comerţul desfăşurat al produselor alimentare şi industriale un eveniment de mare însemnătate pe calea ridicării contigue a nivelului de trai al celor ce muncesc, cale trasată de plenara C.C. al P.M.R. din august 1953. îndată după apariţia Hotărîrii partidului şi guvernului cu privire la desfiinţarea sistemului de aprovizionare pe bază de cartele şi raţii, secretarii organizaţiilor de bază P.M.R. au instruit agitatorii, care şi-au început activitatea lămurind oamenii muncii despre importanţa ce o prezintă aplicarea acestei Hotărîri. Agitatorii Ştefan Stoica, Vasile Chicea, Simion Vasiu, Gheorghe Oprişor, Viorel Ungureanu şi alţi agitatori ai organizaţiei de bază P.M.R. de la uzinele „Independenţa“, în prima zi după apariţia Hotărîrii, s-au dus pe străzile repartizate, unde au vorbit oamenilor muncii despre conţinutul Hotărîrii. Pentru o cunoaştere mai temeinică a conţinutului Hotărîrii, tov. Gheorghe Avrămuţ, secretar al organizaţiei de bază de la „Drapelul roşu“ pe lîngă explicaţia verbală, în faţa muncitorilor a făcut calculaţii pe tablă, ceea ce a permis fiecărui muncitor să cunoască amănunţit avantajele trecerii la comerţul desfăşurat şi să se declare satisfăcuţi faţă de Hotărîrea partidului şi guvernului. La cooperativa de producţie meşteşugărească „I. C. Frrtau“ agitatorul Ioan Bucurescu, a vorbit cooperatorilor de la secţia la tîmplărie despre reducerea preţurilor la produsele textile, agricole, metalice de uz casnic şi la alte articole de consum popular. La fel au procedat şi alţi agitatori de la „I. C. Frimu“ în urma cărui fapt cooperatorii Nicolae Savu, Ştefan Roşea, Gustav Bartesch, Ioan Orlandea şi alţii s-au angajat să muncească în aşa fel pentru a produce cît mai multe şi cît mai bune articole de larg consum. Agitatorii trebuie să explice în continuare importanţa ce o prezintă pentru oamenii muncii trecerea la comerţul desfăşurat. Ei trebuie să arate oamenilor muncii că compensaţia bănească se plăteşte separat din bugetul statului şi că această compensaţie nu constituie un adaus la salar, deci nu este impozabil. De asemenea, bursele de stat se stabilesc pentru elevii din învăţămîntul elementar, mediu, mediu tehnic şi pedagogic între 90—230 lei, iar pentru studenţi la 270 lei, fiind un important ajutor material dat de regimul nostru celor mai merituoşi tineri. După ce arată avantajele ce revin oamenilor muncii în urma trecerii la desfiinţarea sistemului de aprovizionare pe bază de cartele şi raţii, agitatorii trebuie să arate oamenilor muncii marile sarcini în vederea ridicării productivităţii muncii, a reducerii continue a preţului de cost şi a sporirii producţiei bunurilor de larg consum. O atenţie deosebită trebuie acordată instruirii agitatorilor de la sate. In acest scop secretarii organizaţiilor de bază din comune şi sate trebuie să îndrume pe agitatori ca aceştia să arate ţăranilor muncitori că recenta Hotărîre vine în, sprijinul oamenilor muncii de pe ogoare prin reducerea cu 30 mo a preţului la căruţe. La unelte şi maşini agricole, la piese de schimb pentru pluguri şi unelte agricole, cuie şi lanţuri comerciale, atit de necesare gospodăriilor ţărăneşti, de asemenea au fost reduse preţurile cu 16,7o/o. Tot prin comerţul de stat şi cooperatist ţăranii muncitori pot să-şi procure la preţuri reduse, încălţăminte, îmbrăcăminte, maşini de gătit şi sobe din metal, petrol lampant şi multe alte mărfuri. In acelaşi timp Hotărîrea indică sarcinile ce revin oamenilor muncii din agricultură în sporirea produselor agricole. In această direcţie agitatorii trebuie să cunoască ce piese de schimb au sosit prin cooperativă pentru uneltele agricole şi să îndrume ţăranii muncitori să-şi revizuiască şi să repare din timp uneltele şi maşinile agricole. Sămînţa de porumb, grîu de primăvară, floarea soarelui, cartofi de sămînţă, etc. trebuie aleasă din timp şi păstrată în bune condiţiuni. In vederea sporirii producţiei agricole un rol însemnat îl are îngrăşarea solului. Iarna, cu sania, este foarte uşor de transportat îngrăşămîntul. De aceea agitatorii să îndrume pe ţăranii muncitori să transporte tot îngrăşămîntul pe cîmp şi să-l depoziteze la capul locului, pentru a fi risipit numai în primăvară. Nu trebuie să uităm nici de reţinerea zăpezii, care este destul de abundentă şi ne va ajuta la menţinerea umidităţii solului. Agitatorii din unităţile comerciale trebuie să îndrume lucrătorii ca aceştia să studieze cerinţele consumatorilor, să lupte pentru o bună deservire a oamenilor muncii, să lupte împotriva fraudelor şi a necinstei. O atenţie deosebită trebuie să se acorde aprovizionării magazinelor şi cooperativelor cu produsele cerute de consumatori şi să se ducă o luptă aprigă în vederea reducerii sistematice a cheltuielilor de circulaţie. Studiind amănunţit Hotărîrea C.C. al P.M.R. şi a Consiliului de Miniştri al R.P.R. cu privire la desfiinţarea sistemului de aprovizionare pe bază de cartele şi raţii, agitatorii organizaţiilor de bază de la oraşe şi sate îşi vor putea desfăşura în mai bune condiţiuni activitatea şi prin exemplul personal în muncă, vor reuşi să mobilizeze oamenii muncii la lupta pentru sporirea producţiei industriale şi agricole, la reducerea sistematică a preţului de cost, ceea ce va duce la o mai bună aprovizionare cu produse industriale şi alimentare, la creşterea nivelului de viaţă a poporului nostru muncitor. : PAUL PINTEA Cu forţe sporite In lupta pentru îndeplinirea şi depăşirea planului uzinei noastre, am depus tot efortul pentru realizarea lui în termen şi chiar pentru depăşirea lui. In calitate de şef de echipă, deţinînd titlul de fruntaş al întrecerii socialiste am muncit cu toată dragostea pentru a contribui şi eu la realizarea de cît mai multe produse necesare industrializării socialiste a ţării. In anul care a trecut am făcut mai multe inovaţii, conştient fiind că ele ajută la îmbunătăţirea procesului de producţie, contribuie la îmbunătăţirea productivităţii muncii şi a reducerii preţului de cost. Astfel, am construit cu ajutorul cabinetului tehnic o maşină pentru perforarea sitelor din tablă care m-a ajutat să-mi depăşesc planul pe echipă la acest produs cu Í50°/o. La fel am construit un contraţinător pentru nituit la cald cu aer comprimat care se foloseşte intens în munca de zi cu zi a iituitorilor de la hala de montaj. Pentru anul 1955 voi munci mai mult şi mai bine. Voi depune noi eforturi în producţie, ştiind că munca mea va fi o armă puternică împotriva acelora care vor din nou să tulbure liniştea căminelor noastre. AUGUSTIN GLIGOR fruntaş al întrecerii socialiste uzinele „Independenţa“ „FLACARA SIBIULUI“ Voi da mai multe fire şi de mai bună calitate Hotărîrea C. C. al P. M. R. şi a Consiliului de Miniştri al R.P.R. cu privire la desfiinţarea sistemului de aprovizionare pe bază de cartele şi raţii indică reducerea de preţuri cu 10o/o—420/0 la anumite articole cum sînt confecţii de bumbac şi lină pentru copii, ciorapi kapron, medicamente, etc., ceea ce denotă grija partidului şi guvernului pentru oamenii muncii. In acelaşi timp hotărîrea pune măreţe sarcini în faţa oamenilor muncii, pentru continua reducere a preţului de cost şi sporirea continuă a productivităţii muncii. Eu muncesc la filatura de bumbac „11 Iunie“ din Cisnădie, unde am obţinut însemnate succese în ce priveşte îndeplinirea planului de producţie pe anul 1954, dar pentru a spori randamentul calitativ şi cantitativ, eu voi folosi cu mai multă atenţie iniţiativa tov. Elena Chişiu, ştiind că astfel voi contribui şi eu la îmbunătăţirea calităţii firelor, la fabricarea de mai multe şi mai bune articole de tricotaje. SUSANA ALBU fruntaşă a întrecerii socialiste întreprinderea „11 Iunie“ Cisnădie Al 16-lea tractor In ziua de 3 ianuarie orele 17 mecanizatorii de la S.M.T. Turnişor Sibiu au terminat reparaţia generală a tractorului A 122, al 16-lea tractor reparat de către mecanizatorii de la S.M.T. Turnişor care, lucrînd după metoda sovietică de reparaţie pe ansamble reuşesc zilnic să-şi depăşească normele. In ziua de 3 ianuarie s-au evidenţiat mecanizatorii Laurenţiu Şelcăianu, Martin Roth, Herman Toma şi alţii. SPECTACOLE Teatru: Teatrul de Stat din Sibiu prezintă în zilele de 6, 7 şi 8 ianuarie a. c. piesa „Steaua fără nume“. Cinematografe: Pacea prezintă între 5—9 ianuarie „Soldatul de oţel“; 7 Noiembrie „Nu-i pace sub măslini“; Timpuri noi „Bătălie în pace“; Victoria „Un caz în taiga“. La magazinul Universal Pe scările monumentale din magazinul central Universal lume multă urcă şi coboară neîncetat. Cei mai mici cumpărători se strecoară plini de nerăbdare prin mulţime. Ei au aflat o veste mare şi de aceea se grăbesc să ajungă repede la etajul I. Au aflat că de curînd a luat fiinţă raionul pentru copii. Ei, ce zici de asta, n-au dreptate ci cînd spun mămică-i sau tăticului: „Hai mai repede“? Insă nerăbdarea şi îmbulzeala asta carateristică copiilor se manifestă de cîteva zile şi la cei mari. Nu cumva s-a deschis şi pentru ei un raion nou. Da de unde. Insă dacă încerci să asculţi prin tumultul de glasuri şi vocea megafonului, îţi dai seama de ce magazinul în aceste zile este mai plin ca de obicei. N-ai să găseşti intre aceşti oameni unul care să nu fi aflat marea veste a desfiinţării cartelelor şi raţionalizatelor. In mulţimea aceea de oameni şi glasuri nu auzi ce spune fiecare, însă îţi dai seama ce simte fiecare după chipurile lor zîmbitoare şi mai ales după aceea că vînzătoarele, de la noua hotărîre, nu mai fac faţă deservirii consumatorilor. „Trebuie să ai patru mîini“ — spune în glumă tov. Maria Bucşa, responsabila brigăzii a IlI-a U.T.M. Dar forfota asta creşte neîncetat şi cît este de mare magazinul mai, mai să nu te poţi învîrti in el. Peste bucuria vînzătorilor se ascunde un văl de teamă. „Ce ne facem dacă nu ne ajung mărfurile?“ Rafturile într-adevăr se golesc văzînd cu ochii. Telefonul zbîrnîie. La căpătui celălalt al firului tov. Silviu Popescu, directorul coordonator al magazinului Universal răspunde: „Fiţi fără grijă“ şi teama se spulberă. De la baza de desfacere sosesc căruţele cu mărfuri. Iată şi oameni noi care ajută la transportul mărfurilor. Se vede treaba că nu se mai poate face faţă la căratul şi aranjatul mărfurilor cu numărul de oameni de pînă acum. Oamenii aleargă dintr-o parte în alta. In mintea fiecăruia stăruie o lozincă nouă: „Vînzarea nu trebuie să stagneze nici o clipă.“ Fiecare vînzător, fiecare om care luctează în magazin simte acest lucru şi oboseala nu-şi găseşte loc între ei. De aceea nimeni nu stă o clipă. La timpul de repaus nu se mai gîndeşte nimeni. La amiază cînd magazinul se închide, vînzătoarele îşi completează rafturile pentru vînzarea de după masă. Alţii cară şi sortează mărfurile. Tovarăşele Cornelia Cacoveanu, Ana Stroia, Maria Teutschländer şi tov. Carol Connerth şi-a pus mărfurile la punct. Sunt bucuroşi cu toţii că rafturile lor nu vor fi goale. Cînd magazinul se redeschide după masă, pe scări şi prin raioane domneşte aceeaşi forfotă, aceeaşi voie bună, acelaşi tumult de glasuri, aceleaşi urări cu ocazia noului an. De anul nou la Păltiniş — Note din excursie — — Uite aşa! Vreau să-mi petrec revelionul la Păltiniş. Ce n-am stat destul un an rezolvind la hîrţoage în biroul ăsta imbîcsit de fum de ţigară? — Da... dar e greu de urcat tovarăşe Zaharia. — O fi, nu zic ba, dar e frumos aşa că... la revedere şi petrecere frumoasă. Cu aceste cuvinte tov. Nicolae Zaharia contabil la fabrica „Amylon“ a părăsit biroul şi, ca el, mulţi alţi turişti şi schiori iubitori ai munţilor noştri. In ajunul anului nou, pe potecile întortochiate ce şerpuiesc spre Păltiniş urcau grupuri, grupuri tineri, vîrstnici şi copii, unii mai repede, alţii mai bătrîneşte, fiecare cum îl ajutau bojocii, dar, cu toţii veseli. Unii, acei care s-au împopoţonat ca pentru o expediţie la Polul Nord, au început să-şi dezbrace ţoalele unul cîte unul pînă au dat de cămăşi, lucru de care făceau mare haz vechii turişti. Urcuşul ni s-a părut uşor, şi aproape pe nesimţite am ajuns la frumoasele vile din Păltiniş. Seara, în cele două săli de mese de la complexul de cabane, cît şi în cea de la vechea cabană a Biroului de turism şi excursii, era multă animaţie. Cazaţi destul de confortabil în camere încălzite, turiştii se pregăteau să sărbătorească revelionul. Mai tîrziu cînd oamenii de pretutindeni sărbătoreau venirea noului an, nici cei aflaţi la o altitudine de 1.500 metri nu s-au lăsat mai prejos. In ritmul muzicii emisă de staţia de radioficare dansau şi petreceau gălăgioşi, îmbujoraţi de aierul proaspăt al munţilor, iar cînd ceasornicile arătau ultimul minut al anului 1954 au ieşit cu toţii pe terasă şi inspiraţi de fulgii care cădeau din abundenţă au început lupta cu bulgării de zăpadă. De-abia tîrziu, după ce am trecut cîteva ore şi din anul 1955 ne-am dus la culcare. A doua zi dimineaţa pe gălăgioşii dansatori i-am intîlnit pe pirtia de schi. Veneau în jos vijelioşi stîrnind în urma lor nouraşi albi de zăpadă. Printre ei erau şi ciţiva începători care s-au autodenumit „maiştri“ şi in jurul lor făceau haz alţi „maiştri“ strigînd: Fereşte pădure că vin maiştrii! Aşa ne-am petrecut prima zi din anul 1955. E adevărat că mulţi dintre noi, în special „maiştrii“ au făcut cam multe mătănii însă pe asemenea zăpadă era parcă o plăcere să cazi. Cele peste 40 de ore petrecute la Păltiniş, în vila pe care răposatul Floaşu a ridicat-o pentru a-şi răsfăţa cea de a opta sau a noua consoartă, s-au scurs extrem de repede şi duminică dimineaţa cînd cei de la punctul de meteorologie ne-au anunţat că stratul de zăpadă este în grosime de 1,12 m, am început să ne facem bagajele. Coborîrea a fost, ce-i drept, anevoioasă dar ajunşi acasă ne-am simţit din nou veseli povestind fiecare celor apropiaţi momente din excursie. Şi acum, dragă cititorule, gîndeşte-te că ţi-am descris numai cîteva frînturi din cele multe care s-au petrecut la Păltiniş de anul nou şi cred că n-o să-ţi poţi imagina nici pe departe realitatea. Dacă vrei insă să cunoşti totul trebuie neaparat să mergi nu numai cu gîndul ci şi cu picioarele. Vei vedea acolo brazi îmbrăcaţi în haina albă a iernii, aspect care nu se poate nici descrie şi nici picta şi vei putea aspira aerul proaspăt al muntelui. Urcuşul nu e tocmai uşor prin omătul mare, dar dacă mergi n-o să regreţi niciodată. Complexul format din 23 de cabane îţi oferă găzduire după preferinţă. N. M. ... la Centrul mecanic din Sibiu, ca şi la celelalte întreprinderi a luat fiinţă o brigadă artistică menită să critice lipsurile din întreprindere. Brigada „Te văd, te văd“ s-a născut cu mare greutate dar greutatea a fost mult mai mare Find a fost vorba să arate lipsurile şi se semnalează că... şi în afara întreprinderii, adică la concursul pe raion. Atunci conducerea a pus piciorul în prag şi nu i-a dat voie să participe la concurs. Ba mai mult, conducerea se luptă din toate puterile să desfiinţeze brigada „Te văd, te văd“. Pe semne că şi conducerea a văzut că „Te văd, te văd“ a văzut lipsurile ei. Dacă brigada artistică nu a putut să o demaşte, o demascăm noi. Şi-i recomandăm ca pe viitor, dacă vrea să nu mai fie văzută de „Te văd, te văd“, apoi ea, conducerea, să-şi vadă de treabă. Pag. 3