Flacăra Sibiului, 1959 (Anul 16, nr. 2887-2990)

1959-01-04 / nr. 2887

Cifrele de plan pe anul în curs, în discuţia masei de muncitori Expunerea făcută de tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej la şedinţa plenară a C.C. al P.M.R. din 26-28 noiembrie 1958 a fost prelucrată şi viu dezbătută în toate întreprinderile din oraşul şi raionul nostru. Muncitorii au făcut propuneri preţioase şi şi-au luat angajamente care să ducă la îmbunătăţirea procesului de producţie, la realizarea de economii, ridicarea productivităţii muncii şi la reducerea preţului de cost al produselor, înţelegînd că in acest fel se ajunge implicit la creşterea nivelului de trai al oamenilor muncii. Ca urmare a studierii expunerii tovarăşului Gh. Gheorghiu-Dej la şedinţa plenară a C.C. al P.M.R. din 26-28 noiembrie, la fabrica „Metalurgica“ din Sibiu, cu ajutorul întregului colectiv de muncă, s-au găsit însemnate rezerve care să permită îndeplinirea şi chiar depăşirea planului pe acest an. Cu toate că faţă de realizările anului 1958, planul producţiei globale a fost mărit cu 18,33 la sută, al producţiei marfă cu 18,4 la sută, că planul productivităţii muncii a crescut cu 12,6 la sută, iar al preţului de cost a fost scăzut cu 7 la sută, în adunarea generală deschisă a organizaţiei de partid - care a avut loc recent - s-au mai făcut încă propuneri care să ducă la depăşirea şi mai mult a cifrelor de plan, în numele secţiei turnătorie, de pildă, tov. ing. Bucur Alexandru s-a angajat să sprijine acţiunea muncitorilor de-a da mai multe tone piese turnate peste plan. Din partea aceleiaşi secţii au mai fost luate angajamente de-a reduce consumul de cocs pe tona de piese, de-a reduce consumul de grafit cu 20 la sută fiind înlocuit cu praf de cocs, măsură care va aduce economii de mii de lei, de a reduce consumul de dextrină cu 10 la sută, faţă de anul 1950, şi alte angajamente care permit depăşirea planului fizic al secţiei. După ce a făcut o scurtă analiză a felului cum s-a muncit în secţia mecanică în anul trecut, insistînd mai ales pe lipsuri, tov. Velicea Virgil (şeful secţiei mecanice) s-a angajat să economisească 32.000 lei, găsind această posibilitate în consumarea mai chibzuită a materialelor auxiliare. Arătînd că în 1959 planul de cooperare cu alte întreprinderi va scădea simţitor, că o serie de lucrări se vor face cu posibilităţi proprii, tov. Grecu Ioan (şeful serviciului organizarea muncii) a arătat că productivitatea muncii poate întrece sarcina planificată. Tot privind creşterea productivităţii muncii tov. electrician D. Drăghici a propus ca toţi muncitorii să fie antrenaţi în întrecerea socialistă insistîndu-se pe folosirea la maxim a celor 480 minute de lucru. Privind aplicarea a o serie de măsuri tehnico-organizatorice, care asigură îndeplinirea sau chiar depășirea cifrelor de plan, un sprijin permanent s-a angajat să dea tov. Pop Petru, inginer șef al întreprinderii. Vorbind despre mişcarea de inovaţii, vorbitorul a făcut propunerea ca micile mecanizări planificate să fie aplicate din primele luni anului, astfel ca randamentul lor să-şi aducă din plin aportul la îndeplinirea cifrelor de plan. Pentru realizarea tuturor acestor obiective, tov. Albert Domokos, secretar al organizaţiei de bază, a chemat toţi comuniştii să răspundă printr-o muncă însufleţită sarcinilor care le stau în faţă, să se situeze în fruntea masei de muncitori pe care să-i mobilizeze la îndeplinirea noilor cifre de plan şi a angajamentelor pe care şi le-au luat. „Prin aceasta a arătat tov. Domokos vom traduce în fapte sarcinile pe care partidul ni le-a pus în faţă". Urmare din pas-al curs din partea conducerii uzinei şi colectivelor lor de muncă, referenţii au prezentat lucrări la o înaltă ţinută ştiinţifică, convingătoare şi interesante. Axat pe problema economisirii de metale neferoase deficitare, referatul intitulat »Studii şi cercetări în vederea înlocuirii aliajelor de cupru“ a adus la cunoştinţa participanţilor rezultatele obţinute în această direcţie prin înlocuirea aliajului de cupru cu un aliaj pe bază de aluminiu. După experienţe îndelungate, încununate de succes, s-a obţinut un nou aliaj, superior celuilalt prin duritate, rezistenţă la tracţiune şi coroziune, avînd în acelaşi timp un preţ de cost mai scăzut. Efectul economic dobîndit poate fi exemplificat prin cîteva cifre: noul aliaj, aplicîndu-se la toate piesele bazate pe aliaj de cupru produse în anul 1959, va duce la o economie de aliaje de cupru de aproximativ 40 tone, ceea ce reprezintă o valoare de peste 500.000 lei. Deosebit de interesant a fost şi referatul „Pasta bentonitică liant pentru miezuri“, care a tratat problema înlocuirii uleiului de in şi dextrinei, folosite ca lianţi la miezuri, prin pastă bentonitică. Pasta bentonitică constituie un liant mai ieftin, uşor de procurat şi are aproape aceleaşi proprietăţi tehnologice ca vechii lianţi. Aplicarea in producţie a pastei bentonitice a avut ca efect economic reducerea preţului de cost pe tona de piese turnate cu 34,17 lei. Problema modernizării utilajului produs în uzină a stat în centrul atenţiei cercului A.S.I.T., concretizîndu-se prin tema studiată şi susţinută de tov. Nagy Maxim, care s-a ocupat de modernizarea suflantei tip „Independenţa“ S.R.L. în urma reproiectării acestei suflante s-au obţinut următoarele rezultate: reducerea greutăţii convenţionale cu 35 la sută; reducerea puterii instalate cu aproximativ 8 la sută; reducerea puterii convenţionale cu 20 la sută; mărirea randamentului volumetric cu 25 la sută; extinderea domeniului de utilizare şi mărirea gamei de debit, prin adaptarea a două trepte de turaţii. Preocuparea colectivului uzinei „Independenţa“ şi realizările obţinute în acţiunea de economisire a metalelor au fost de asemenea scoase în evidenţă, în cadrul sesiunii, printr-un amplu referat. S-au reliefat căile prin care s-au realizat substanţiale economii de metal, cele mai de seamă fiind: revizuirea proiectelor; aplicarea unei tehnologii înaintate şi a inovaţiilor; înlocuirea oţelurilor aliate în care intră metale deficitare; reducerea rebuturilor, valorificarea deşeurilor, acţiunea patriotică de strîngere a fierului vechi etc. Folosind din plin aceste căi, în anul 1958 s-au economisit aproape 700 tone metale, ceea ce reprezintă o reducere a preţului de cost, la totalul producţiei, de 075 la sută. în cadrul sesiunii au mai fost prezentate referatele: „înlocuirea argilei cu bentonită în amestecurile de formare“, „Noi experimentări în turnarea centrifugală a tuburilor de fontă“, Cementarea cu gaze în cuptor rotativ“, şi „Observaţii asupra prelucrării ecliselor lanţurilor cu role“. Toţi tovarăşii care au luat apoi cuvîntul la discuţii au arătat că temele au fost interesante şi tratate la un nivel ştiinţific ridicat. Au arătat de asemenea conlucrarea fructuoasă dintre cadrele tehnice mai vîrstnice şi cu mai multă experienţă şi tinerii ingineri, care au fost antrenaţi şi li s-au creat condiţii favorabile pentru o muncă ştiinţifică. A ieşit cu deosebită putere în evidenţă faptul că, organizarea sesiunii a fost dovada preocupării şi sprijinului acordat de comitetul de partid din uzină, cercului A.S.I.T. Tov. Androne Constantin, aducînd lucrărilor sesiunii salutul cercurilor A.S.I.T. din regiunea Piteşti, a arătat că o serie de cercuri A.S.I.T. din regiune au preluat şi ele iniţiativa de a organiza sesiuni tehnico-ştiinţifice. Reliefînd însemnătatea acestor sesiuni, tov. Androne a propus organizarea unor sesiuni tehnico-ştiinţifice la nivelul cadrelor medii de tehnicieni şi maiştri, cu scopul antrenării lor în activitatea dusă pe tărâmul ridicării nivelului cunoştinţelor profesionale şi a unui aport mai însemnat în producţie. Propunerea a fost întărită şi de tov. Nicolae Spătaru, secretarul comitetului de partid din uzină, care a recomandat de asemenea referenţilor să urmărească în mod practic eficacitatea economică a lucrărilor prezentate şi să le anunţe la sesiunea următoare. Proiectul de hotărîri care a fost adoptat în încheierea lucrărilor a venit să sublinieze odată mai mult sarcina de mare răspundere ce stă în faţa tuturor tehnicienilor şi inginerilor pe baza directivelor trasate de Congresul al II-lea al P.M.R. şi a documentelor Plenarei C.C. al P.M.R. din 26-28 noiembrie 1958, în cuvîntul de închidere, tov. Alexandru Cosman, director tehnic, a arătat că scopul propus de sesiune a fost atins. Lucrările prezentate au reuşit să oglindească preocuparea inginerilor şi tehnicienilor din uzină pentru a promova tehnica nouă, pentru a mecaniza procesele manuale de muncă etc. Vorbitorul a subliniat aportul adus de tineret la actuala sesiune. -Este un fapt îmbucurător - a spus Iov. Cosman - că tinerii ingineri şi tehnicieni s-au străduit şi, în parte, au reuşit să îmbine în mod util cunoştinţele căpătate în şcoală cu practica, devenind astfel participanţi activi şi creatori in procesul de producţie". Cea de-a doua sesiune tehnico-ştiinţifică a constituit un pas înainte în activitatea cercului A.S.I.T. din uzină şi a deschis perspectivele unei munci şi mai susţinute în vederea înfăptuirii obiectivelor importante puse de Plenara C.C. al P.M.R. din 26-28 noiembrie 1958 in ceea ce priveşte automatizarea şi mecanizarea producţiei, introducerea tehnicii noi pentru mărirea producţiei şi productivităţii muncii, pentru reducerea preţului de cost. V. ENCIU Cea de-a doua sesiune tehnico-ştiințifică organizată de cercul A.S.I.T. de la „Independenta ” Ce sâ citim: FREAMĂTUL LUMINII de D. ALMAŞ şi M. MANCAŞ Autorii evocă întreg cursul Bistriţei, urmînd-o de la izvor pînă la vărsare. Admirabila geografie a Bistriţei, cu forme dure dar şi lirice, permite un pastel divers, în care tronează munţi impunători, văi dulci bogat colorate de mulţimea nebănuită de flori, un cer nestatornic, vioriu — uneori, negru de întunecat — altădată, ca şi Bistriţa de altfel. Peisajul este redat indirect, autorii imaginînd diferite întîmplări. Un grup format dintr-un profesor universitar, un student botanist şi un student în geologie urmează cursul Bistriţei. Trecînd prin ţara Domelor prin Broştenii lui Creangă, urmînd Călimanul şi Ceahlăul, trecind Ioancele, sau Cheile Bicazului, entuziaştii drumeţi vor întilni diverşi locuitori ai muntelui — ţărani, intelectuali sau muncitori tineri, precum şi pe minerii care au muncit cu eroism la construcţiile de la baraj. Cu această ocazie ne silit relevate unele aspecte din realizările industriale ale ţării, sau altele in legătură ■ cu viaţa omului. Personajele intră în carte prin fabulaţie, autorii povestind ca într-o nuvelă odiseea călătoriei excursioniştilor, fără să ia parte la călătorie. Pentru diversi- tate se simulează indiscreţia, folosindu-se Construcţii de locuinţe ieftine si de bună calitate (Urmare din pag. 1-a cetăţenilor, stabilirea terenurilor in locurile virane din Terezian şi str. Tirgul vechi de vite, unde există şi toate condiţiile edilitare necesare. Proiectele au fost întocmite. Primul şantier pentru construirea unui bloc muncitoresc ce va avea lungimea de 53 m, parter şi 3 etaje, s-a şi deschis. Acesta se află în str. Horaţiu (intre clubul „7 Noiembrie“ şi Terezian) unde s-a făcut amenajarea terenului şi săparea fundamentului prin muncă voluntară. Numai in cîteva zile au participat la muncă voluntară aici aproape 600 oameni ai muncii din întreprinderi, instituţii şi din cartiere, prestind cca. 2.000 ore. In munca efecte , luată pînă în prezent s-au evidenţiat cetăţenii din circumscripţia electorală nr. 39, deputat Hilde Wagner, care au prestat peste 230 ore muncă voluntară, circumscripţia nr. 40, deputat Birthelmer Rudolf, circumscripţia nr. 172, deputat Cacoveanu Victoria etc. De asemenea, trebuie scoasă in evidenţă munca plină de elan a primelor brigăzi de muncă patriotică (de la „7 Noiembrie“ şi Iprofil „Republica“) înfiinţate în oraşul nostru, care au efectuat un volum mare de muncă intr-un timp scurt. Pentru ca blocurile muncitoreşti ce se vor construi în acest an să coste cit mai puţin şi cu aceleaşi sume să se dea în folosinţă oamenilor muncii cu mai multe apartamente, o sarcină principală revine organelor şi organizaţiilor de partid din întreprinderi, care trebuie să mobilizeze toate forţele pentru îndeplinirea ritmică a planurilor de producţie, condiţie principală pentru formarea fondului întreprinderii. De asemenea, organizaţiile de bază şi în special cele de cartier, organele sindicale şi de U.T.M. să mobilizeze pe măsura cerinţelor cetăţenii şi tinerii oraşului nostru de a contribui cu muncă voluntară. Pionierii din oraşul Sibiu au sărbătorit — în cadru festiv — Ziua Republicii Luni dimineaţa, in sala Teatrului de stat, pionierii din oraşul Sibiu au sărbătorit in cadru festiv cea de-a 11-a aniversare a proclamării Republicii Populare Române. Ca întotdeauna ceremonialul pionieresc a creat momente de profunde emoţii nu numai pentru invitaţi dar chiar şi pentru pionieri. De astă dată aveau mai multe motive de emoţii: sărbătoreau Republica iar printre ei se aflau oaspeţi de seamă. Tuturor le-a vorbit tov. Gheorghe Făgărăşan, prim-secretar al Comitetului orăşenesc de partid. Evocind evenimentul, tov. Făgărăşan a arătat condiţiile create azi şcolarilor, a vorbit despre grija partidului şi guvernului pentru o viaţă fericită a celor mici, despre înfăptuirile pentru copii in anii Republicii Populare Romine. „Pentru toate acestea — a spus tov. Făgărăşan — copiilor îi se cere ca răsplata să fie notele bune şi purtarea de adevăraţi şcolari. Să-şi însuşească ştiinţa şi cultura pentru a duce mai departe steagul de luptă al partidului“. Păstrîndu-şi tradiţia, pionierii au numit pe tov. Gheorghe Făgărăşan — pionier de onoare şi au raportat în acelaşi timp partijurnalul celor doi studenţi, in care aceştia durui realizările obţinute in anul care a descriu intîmplări şi schiţează peisaje. Reportajul lui D. Almaş şi M. Mancaş se citeşte cu plăcere şi interes, captind prin optimismul tineresc pe care-1 degajă. trecut. In încheierea festivităţii s-a prezentat un bogat program artistic compus din cintece şi dansuri îndelung aplaudate de spectatori. Cioaica judiciară Pentru furt din G. A. C. In toamna anului trecut, din hotarul G.A.C. din Şura Mare a început să se fure porumb hibrid. Organele de stat, sezisate de acest fapt, făcînd cercetări, au descoperit hoţii. Astfel au fost prinşi Căldărar Zoltán, Căldărar Alexandru, Lăcătuş Petru şi Clopotar Victor, care au furat cantitatea de circa 3.500 kg porumb. Continuîndu-se cercetările, au fost prinşi că au furat de asemenea cantităţi însemnate de porumb hibrid tot din hotarul G.A.C. Şura Mare şi Iancu Andrei împreună cu Sarchezi Florea. Tribunalul popular al raionului Sibiu, judecind pe aceşti hoţi, i-a condamnat pe primii patru la cite 4 ani şi 6 luni închisoare corecţională şi confiscarea totală a averii, iar pe ultimii doi la cite 2 ani închisoare corecţională şi, de asemenea, confiscarea averii. Hoaţa a fost prinsă Zilele trecute, Tribunalul popular al oraşului Sibiu acondamnat la 5 luni închisoare corecţională pe Mureşan Floarea. Aceasta, intrînd cu mai mulţi prieteni intr-un magazin de încălţăminte, a luat o pereche de bocanci pe care i-a învelit grijulie într-o basma, plecînd fără să plătească. Gestionarul magazinului, observînd toate acestea, a urmărit-o și a dat-o pe mina organelor de stat, care și-au făcut datoria.