Flacăra Sibiului, 1959 (Anul 16, nr. 2887-2990)

1959-01-04 / nr. 2887

Bilanţ îmbucurător al activităţii femeilor Femeile reprezintă o mare forţă in lupta pentru construirea socialismului şi apărarea păcii. Ele participă activ la viaţa economică, politică şi obştească, contribuind la înfăp­tuirea politicii partidului şi guvernului. Re­organizarea mişcării de femei in ţara noas­tră a dus la un nou avint în munca fe­meilor, la o nouă etapă in dezvoltarea acti­vităţii lor de zi cu zi. Zilele trecute a avut loc plenara Comi­tetului orăşenesc de femei, cu care ocazie s-a făcut bilanţul activităţii pe 1950. Darea de seamă prezentată a scos în relief faptul că cele 277 femei pe circumscripţii, între­prinderi şi instituţii, desfăşurând o activi­tate multilaterală, au reuşit să obţină o serie de rezultate pozitive. Peste 4.000 femei au prestat circa 12.000 ore de muncă vo­luntară pentru amenajarea parcurilor, străzi­lor şi zonelor verzi din oraşul nostru. La aceste acţiuni au depus o muncă susţinută Cociu Ecaterina, preşedinta circumscripţiei 140, Vişan Maria, circumscripţia 15, Oprea Maria, circumscripţia 99, şi multe altele care, prin exemplul lor, au antrenat sute de femei la acţiunile de folos obştesc. Din iniţiativa comitetelor de sprijin, s-au organizat peste 500 plăci in cadrul unită­ţilor de asistenţă şi ocrotire socială, pentru repararea şi confecţionarea a diferite obiecte­­de lenjerie la care a participat un număr mare de femei, prestind mai mult de 9.000 ore muncă voluntară. Cele cinci cursuri de crai organizate au fost de un real folos femeilor muncitoare şi gospodinelor din ora­şul nostru, care au avut posibilitatea de a învăţa să-şi confecţioneze singure obiecte de îmbrăcăminte. Au mai fost organizate diferite cursuri de artă decorativă, şi culinară, pentru con­fecţionarea de flori artificiale, de broderie, de împletituri etc. S-au amenajat mai multe expoziţii cu vînzare, unde au fost expuse diferite conserve pentru iarnă. O preocupare de seamă în activitatea fe­meilor o constituie învăţămintul politic. In acest sens, au fost organizate şapte cursuri politice în vederea ridicării nivelului poli­tic şi cultural al femeilor. Tovarăşele de naţionalitate germană au fost încadrate în trei cercuri de citit in limba maternă şi trei cursuri de îndrumare. La aceste cursuri s-au predat pînă in prezent trei lecţii cu tematici diferite, fiind audiate de un mare număr de femei. Un aport important in pre­gătirea şi predarea lecţiilor l-au adus pro­pagandistele Marin Olivia,­­Milu Ana, Moa­­tăr Doina, Abner Traute şi altele. Demn de relevat in această direcţie este exemplul tovarăşei Marpozan Ana, de la uzina „In­dependenţa“, care a organizat din iniţia­tivă proprie cursul de îndrumare cu femeile rămase în afara formelor de învăţămînt politic. Activitate rodnică au desfăşurat şi comi­siile de femei din întreprinderi şi instituţii. De exemplu, comisiile de femei de la între­prinderile „Flamura roşie“ (preşedintă Lă­­pădat Aurica), „7 Noiembrie“ (preşedintă Stanislav Doina), „Balanţa“, „Independen­ţa“, „Elastic“ şi altele au organizat brigăzi de producţie numai din femei, obţinînd re­zultate bune; au ţinut conferinţe cu carac­ter educativ, au organizat vizionări de filme educative; au format echipe de curăţenie la locul de muncă etc. O muncă fructuoasă au depus şi cele 48 biblioteci de casă organizate pe circumscrip­ţii. Una dintre cele mai bune în această pri­vinţă este cea condusă de gospodina Coleşan Marta, circumscripţia 79 din str. Doroban­ţilor 34, care atrage un număr mare de cititoare. Darea de seamă şi discuţiile purtate au scos la iveală in acelaşi timp lipsurile manifes­ta­te în activitatea Comitetului orăşenesc al femeilor. O parte din membrele comitetului ca Diaconescu Elisabeta, Bulgărea Gertrud de la G.A.C. Guşteriţa, Tatu Ana, Turnişor, nu au depus nici o activitate, fapt pentru care plenara a hotărît excluderea lor din comitet. Activitate slabă în muncă au avut şi tova­răşele Dorina Stanca de la Teatrul de stat, Petric Stana, ingineră la fabrica „Berea Si­biului“, Raţiu Letiţia de la Biroul de asis­tenţă juridică, şi altele. Acestea n-au îndru­mat în suficientă măsură comisiile de femei de care au răspuns. Plenara a scos în evidenţă minimul aport adus de tov. Sîrbu Elisabeta, Voinea Aurelia şi Geam­ănu Livia, membre ale biroului comi­tetului orăşenesc. Aspru criticate au fost de asemenea tov. Micu Ana, preşedintă, şi tov. Mitu Ana, secretară, care n-au tras la răspundere pe unele membre ale comite­tului orăşenesc, mulţumindu-se cu angaja­mentele formale de lichidare a lipsurilor, luate de aceste membre în şedinţele de birou. Lipsurile manifestate în cadrul comite­tului s-au răsfrînt asupra întregii activităţi a femeilor. Culturalizarea maselor de femei din ora­şul nostru nu s-a desfăşurat la nivelul ce­rinţelor. In acest sens n-au fost antrenate in suficientă măsură nici femeile intelectuale. Slabă activitate s-a dus în rîndul femeilor şi in ceea ce priveşte problema transformării socialiste a agriculturii în suburbiile Turni­şor şi Guşteriţa. In vederea lichidării lipsurilor, plenara a trasat sarcini concrete in munca de viitor a femeilor. In primul rînd Comitetul orăşenesc de femei va trebui să-şi întocmească un plan de acţiune, pe obiective strict delimitate pe baza căruia întreaga activitate desfăşurată de femei să răspundă cerinţelor actuale. Comi­siile de femei din întreprinderi şi instituţii în colaborare cu organele sindicale şi sub îndrumarea organizaţiilor de partid, au sar­cina să ridice nivelul politic, cultural şi pro­fesional al femeilor, antrenîndu-le în în­trecerea socialistă pentru a da produse mai multe, mai ieftine şi de mai biuă calitate. Comisia de femei de la secţiunea de învăţă­­m­înt şi cultură va trebui să se preocupe de organizarea în cele mai bune condiţiuni a meditaţiilor cu copiii rămaşi în urmă la învăţătură din toate şcolile elementare şi să se intereseze de rezultatele obţinute de aceştia. O atenţie deosebită trebuie să acorde Co­mitetul orăşenesc de femei atragerii femei­lor intelectuale în activitatea de interes ob­ştesc, social etc. preocupîndu-se în special de ridicarea nivelului lor politic. Ţinind cont de lipsurile reieşite in plenară, organizîndu-şi mai bine munca in viitor, Comitetul orăşenesc de femei va reuşi să se achite cu cinste de multiplele sarcini ce-i revin, aducîndu-şi din plin contribuţia la opera de construire a socialismului în pa­tria noastră. ­n vederea ridicării ni­velului de cultură generală al oamenilor muncii din fa­brici şi uzine, C.C. al sin­dicatelor şi S.R.S.C. au ini­ţiat în anul 1957 o nouă for­mă de învăţămînt: uni­versităţile populare munci­toreşti. Noua formă s-a răspîndit în scurt timp în cele mai multe oraşe din ţară. La Sibiu au funcţionat în anul 1957 două asemenea universităţi, la care au ur­mat cursurile peste 100 to­varăşi. Spre noua formă de învăţămînt şi-au îndreptat atenţia tot mai mulţi mun­citori din fabrici şi uzine. Cursurile universităţilor populare, în anul 1958, s-au deschis la 23 octombrie cu­­un.­ .număr de peste 500 cursanţi. Cele două univer­sităţi popul.r existente s-au unificat. Totu, s ', au luat fiinţă: o u­e popu­lară cu limb.­edare germană la Sibiu, o univer­sitate populară cu de predare romînă la a­ă­­die şi o universitate popu-lară a tineretului din Sibiu. Faţă de anul şcolar trecut se constată un progres, nu numai în ce priveşte creşte­rea numărului cursanţilor, ci şi în organizarea învăţă­­mîntului. Spre deosebire de anul şcolar trecut, cînd lec­ţiile, în marea lor majori­tate, au avut un caracter informativ, anul acesta ele sunt întocmite în aşa fel in­cit să aprofundeze proble­mele, avînd totodată un ca­racter unitar şi o legătură strînsă cu practica. Pentru întocmirea unor programe de învăţămînt cît mai judicioase, conducerile universităţilor au consultat pe cursanţi înainte de în­ceperea anului şcolar. Astfel, programele au fost întocmi­te în funcţie de propuneri. La lecţii se manifestă cu multă tărie dorinţa celor în­scrişi de a studia şi de a cunoaşte cît mai mult din tezaurul ştiinţei. Este extrem de intere­sant să constaţi că oameni care, în timpul regimului burghezo-moşieresc, scriau şi citeau cu greutate, astăzi, educaţi de partid, se pre­ocupă de­ problemele fizi­cii nucleare, tehnologiei me­talelor, limbilor străine, matematicilor, astronomiei şi de problemele altor disci­pline, ce se predau la uni­versitatea populară. Aceste preocupări constituie doar o singură parte din trăsă­turile caracteristice ale omu­lui nou, constructor al socia­lismului. Printre cursanţi găsim ti­neri ca Petru Martiniuc de la­­Balanţa“, Leontina Pe­tru de la I.M.S., Marcela Verzescu de la .7 Noiem­brie“, Rudolf Berger de la I.I.R. sau vîrstnici, unii chiar cu părul cărunt, cum sînt tovarăşii Ioan Stanilă de la I.I.R., Petru Bogdan de la­­Balanţa“ şi alţii. Cu toţii sînt călăuziţi de un sin­gur gînd măreţ: să înveţe cît mai mult pentru a fi buni constructori ai socie­tăţii socialiste. Predarea cunoştinţelor la un nivel înalt este asigurată de S.R.S.C., subfiliala Si­biu, care a repartizat la cele 4 universităţi populare un număr de 35 cadre de specialitate. Aceste cadre fo­losesc un bogat material do­cumentar demonstrativ şi ce­le mai bune metode. Este regretabil faptul că, atît consiliul sindical ra­ional şi Comitetul orăşenesc U.T.M., cît şi unele comi­tete de întreprindere, cum sunt cele de la „7 Noiem­brie“ şi „Libertatea“, au în­ţeles greşit sarcinile privi­toare la funcţionarea uni­versităţilor populare. Aces­te organe, după ce au făcut mobilizarea pentru înscrieri şi începerea cursurilor, au lăsat totul baltă. Ca ur­mare, s-a ajuns ca în unele zile să frecventeze cursu­rile prea puţini tovarăşi dintre cei înscrişi. Or, ştiut este că problema mobiliză­rii oamenilor muncii pentru universităţile populare ră­­mîne tot timpul anului şco­lar în atenţia organizaţiilor sindicale şi a organizaţiilor U.T.M. Este necesară deci o colaborare în permanenţă pentru a asigura frecvenţa dorită. Paşii gigantici ai ştiinţei şi tehnicii ne obligă să avem mereu pe plan actual sar­cina răspîndirii în mase a realizărilor pe acest tărîm, pentru ca oamenii muncii să aibă răspuns la toate problemele ce-i preocupă şi faţă de care regimurile tre­cute îi ţineau în întuneric. Prof. IO­AN RADOI dir. univ. pop. munci­toreşti Sibiu Universităţile populare muncitoreşti, o nouă formă de învăţămînt Sursele de rentabilitate în G.A.C. trebuie bine studiate şi folosite Gospodăria agricolă co­lectivă -Drumul lui Stalin’* din Tălmaci a obţinut anul trecut o serie de rezultate îmbucurătoare. Şi-a majorat fondul de bază de la 289.335 lei, cît era la sfâr­şitul anului 1957, la peste 350.000 lei la finele anului 1958. Învăţînd din documen­tele consfătuirii de la Con­stanţa, colectiviştii din Tăl­maci şi-au dat seama că mărind continuu numărul de vaci cu lapte la suta de hectare, determină creşterea rentabilităţii gospodăriei lor. în prezent, G.A.C. Tâlmaci are 21 vaci cu lapte faţă de 8, cit avea în 1957, şi 10 ca­pete de tineret bovin. Venituri mari le-au adus, în anul trecut, colectiviştilor din Tălmaci recoltele boga­te de grîu (1.487 kg la ha), porumb boabe (2.230 kg la ha), cartofi (în medie 16 occ kg la ha). Mai mult de 18.000 lei au realizat veni­turi pe urma cultivării sfe­clei de zahăr, doar pe 2 ha. Munca harnicilor colecti­vişti a fost pe deplin răs­plătită. La finele anului tre­cut pe baza rezultatelor ob­ţinute de gospodărie, valoa­rea zilei-muncă s-a ridicat la 36,65 lei (socotind pro­­dusele primite la preţurile pieţii). Atît fondul de bază, cît şi valoarea zilei-muncă ar fi putut creşte în şi mai mare măsură dacă consiliul de conducere al gospodăriei ar fi studiat şi folosit cu mai multă competenţă sur­­sele de rentabilitate. Să analizăm spre exem­plu situaţia sectorului le­gumicol. A fost planificat să aducă un venit minim de 141.000 lei și a realizat doar 96.800 lei. S-ar crede că este nerentabil. Spre aceas­tă concluzie a dus însă nu­mai felul de muncă al con­siliului de conducere care l-a lăsat pe brigadierul Schumn Ioan să organizeze munca după cum a vrut. Gospodăria avea cantităţi mari de azotat şi de sare potasică, (necesare dezvol­tării rădăcinoaselor) însă Schunn n-a folosit nici ba­rem un kilogram. în plus, a majorat peste măsură, cu munci suplimentare, numă­rul de zile-muncă la acest sector, fapt care are tot­deauna consecinţe negative. Oare de ce nu-şi dau seama colectiviştii din Tălmaci că o importantă sursă de ren­tabilitate ar avea-o tocmai prin extinderea continuă a sectorului grădinărit? Ei ştiu prea bine că pe piaţa Tălmaciului pot vinde can­tităţi mari de legume. Tre­buie deci să dovedească un interes deosebit pentru ex­tinderea, organizarea mun­cii şi întreţinerea culturi­lor sectorului grădinărit şi vor avea pe viitor succese nebănuite. Greşit sunt încă înţelese şi perspectivele de dezvoltare ale sectorului zootehnic. Am arătat că în trecut conduce­rea gospodăriei s-a orien­tat bine majorînd numărul de vaci de la 8 la 21, in ma­joritate de rasă Pintzgau. A crescut în acelaşi timp nu­mărul porcinelor şi ovinelor. A uitat însă conducerea gos­podăriei şi uită şi in pre­zent să creeze şi condiţiile corespunzătoare acestor ani­male. Despre un grajd pentru 50 de capete bo­vine se vorbeşte de cîţiva ani în G.A.C. Tălmaci, însă nu se face nimic. Pe deasu­pra, propunerile pentru con­strucţia unei maternităţi pentru scroafe şi a unui saivan pentru oi nici nu sunt luate în consideraţie de că­tre consiliul de conducere. Ţinind vacile cu lapte în şase grajduri mici, care se mai află şi în diferite părţi ale comunei şi hrănindu-le după bunul plac al îngriji­torilor, desigur că nu se poate realiza o producţie sporită de lapte pe cap de vacă furajată. Tocmai din cauza condiţiilor necores­punzătoare şi a hrănirii ne­controlate a animalelor s-a ajuns ca planul producţiei de lapte pe cap de vacă fura­jată să nu fie realizat anul trecut. Toate acestea trebuie să dea de gîndit consiliului de conducere al G.A.C. Tăl­maci şi să-i îndrepte atenţia spre crearea de condiţii op­time animalelor pe care le are gospodăria. Şi astfel sectorul zootehnic va deve­ni şi în gospodăria lor, ca de altfel în cele mai multe G.A.C. din raion, unul din­tre cele mai rentabile sec­toare. De faptul că mai există încă păreri greşite în ce pri­veşte sursele de rentabili­tate în G.A.C. Tălmaci se fac vinovaţi şi tehnicienii şi inginerii secţiei agricole a sfatului popular raional, care n-au orientat pe co­lectivişti în suficientă măsu­ră în această direcţie. Am arătat că G.A.C. din Tălmaci se situează printre gospodăriile colective care au în general rezultate bu­ne, mai ales în sectorul ce­realier. Acest fapt lasă să se înţeleagă că, în anul a­­cesta, colectiviştii din Tăl­maci vor înţelege necesita­tea ridicării şi a sectoarelor legumicol şi zootehnic la acelaşi grad de rentabilita­te cu cel cerealier. Efortu­rile depuse pentru realiza­rea acestui scop vor fi în­zecit răsplătite prin veni­turile tot mai mari pe care le va obţine gospodăria. * M. CAT­ANA Se dezvoltă continuu sectorul socialist al agriculturii în raionul nostru Este ştiut că în perioada noştinţelor lor politice, lunilor de iarnă nu se des­făşoară activitate în cîmp; oamenii muncii de pe ogoa­re se ocupă în mai mare măsură de îmbogăţirea cu­ideologice şi agro-zooteh­­nice, în ultima perioadă s-a intensificat şi munca politică de lămurire a ţăranilor cu gospodării individuale pen­tru a păşi pe calea socialis­mului. Organele şi organi­zaţiile de partid, intensifi­­cind şi mai mult mun­ca politică, au reuşit să atragă numai în ultima lu­nă a anului 1958, pe calea de lucrare în comun a pă­­mîntului, 388 familii cu o su­prafaţă totală de 1.456,29 ha. Dintre acestea, 346 familii cu peste 1.286 ha au intrat­­ în întovărăşirile agricole,­­ iar 42 familii cu aproape 170 ha in G.A.C. existente. Datorită acestui fapt, in luna respectivă s-au coope­­rativizat complet noi comu­ne şi sate cum sunt Săcădate, Nucet şi Ruşi. Astfel, anul 1959 ne găseşte cu un nu­măr de 14 comune şi sate complet cooperativizate. în viitor pot fi obţinute noi şi importante realizări în atragerea ţărănimii pe ca­lea socialismului dacă mun­ca politică se continuă cu perseverenţă pe baza popu­larizării prin toate mijloa­cele a rezultatelor obţinute de unităţile socialist-coope­­ratiste.

Next