Flacăra Sibiului, 1959 (Anul 16, nr. 2887-2990)
1959-01-04 / nr. 2887
Bilanţ îmbucurător al activităţii femeilor Femeile reprezintă o mare forţă in lupta pentru construirea socialismului şi apărarea păcii. Ele participă activ la viaţa economică, politică şi obştească, contribuind la înfăptuirea politicii partidului şi guvernului. Reorganizarea mişcării de femei in ţara noastră a dus la un nou avint în munca femeilor, la o nouă etapă in dezvoltarea activităţii lor de zi cu zi. Zilele trecute a avut loc plenara Comitetului orăşenesc de femei, cu care ocazie s-a făcut bilanţul activităţii pe 1950. Darea de seamă prezentată a scos în relief faptul că cele 277 femei pe circumscripţii, întreprinderi şi instituţii, desfăşurând o activitate multilaterală, au reuşit să obţină o serie de rezultate pozitive. Peste 4.000 femei au prestat circa 12.000 ore de muncă voluntară pentru amenajarea parcurilor, străzilor şi zonelor verzi din oraşul nostru. La aceste acţiuni au depus o muncă susţinută Cociu Ecaterina, preşedinta circumscripţiei 140, Vişan Maria, circumscripţia 15, Oprea Maria, circumscripţia 99, şi multe altele care, prin exemplul lor, au antrenat sute de femei la acţiunile de folos obştesc. Din iniţiativa comitetelor de sprijin, s-au organizat peste 500 plăci in cadrul unităţilor de asistenţă şi ocrotire socială, pentru repararea şi confecţionarea a diferite obiectede lenjerie la care a participat un număr mare de femei, prestind mai mult de 9.000 ore muncă voluntară. Cele cinci cursuri de crai organizate au fost de un real folos femeilor muncitoare şi gospodinelor din oraşul nostru, care au avut posibilitatea de a învăţa să-şi confecţioneze singure obiecte de îmbrăcăminte. Au mai fost organizate diferite cursuri de artă decorativă, şi culinară, pentru confecţionarea de flori artificiale, de broderie, de împletituri etc. S-au amenajat mai multe expoziţii cu vînzare, unde au fost expuse diferite conserve pentru iarnă. O preocupare de seamă în activitatea femeilor o constituie învăţămintul politic. In acest sens, au fost organizate şapte cursuri politice în vederea ridicării nivelului politic şi cultural al femeilor. Tovarăşele de naţionalitate germană au fost încadrate în trei cercuri de citit in limba maternă şi trei cursuri de îndrumare. La aceste cursuri s-au predat pînă in prezent trei lecţii cu tematici diferite, fiind audiate de un mare număr de femei. Un aport important in pregătirea şi predarea lecţiilor l-au adus propagandistele Marin Olivia,Milu Ana, Moatăr Doina, Abner Traute şi altele. Demn de relevat in această direcţie este exemplul tovarăşei Marpozan Ana, de la uzina „Independenţa“, care a organizat din iniţiativă proprie cursul de îndrumare cu femeile rămase în afara formelor de învăţămînt politic. Activitate rodnică au desfăşurat şi comisiile de femei din întreprinderi şi instituţii. De exemplu, comisiile de femei de la întreprinderile „Flamura roşie“ (preşedintă Lăpădat Aurica), „7 Noiembrie“ (preşedintă Stanislav Doina), „Balanţa“, „Independenţa“, „Elastic“ şi altele au organizat brigăzi de producţie numai din femei, obţinînd rezultate bune; au ţinut conferinţe cu caracter educativ, au organizat vizionări de filme educative; au format echipe de curăţenie la locul de muncă etc. O muncă fructuoasă au depus şi cele 48 biblioteci de casă organizate pe circumscripţii. Una dintre cele mai bune în această privinţă este cea condusă de gospodina Coleşan Marta, circumscripţia 79 din str. Dorobanţilor 34, care atrage un număr mare de cititoare. Darea de seamă şi discuţiile purtate au scos la iveală in acelaşi timp lipsurile manifestate în activitatea Comitetului orăşenesc al femeilor. O parte din membrele comitetului ca Diaconescu Elisabeta, Bulgărea Gertrud de la G.A.C. Guşteriţa, Tatu Ana, Turnişor, nu au depus nici o activitate, fapt pentru care plenara a hotărît excluderea lor din comitet. Activitate slabă în muncă au avut şi tovarăşele Dorina Stanca de la Teatrul de stat, Petric Stana, ingineră la fabrica „Berea Sibiului“, Raţiu Letiţia de la Biroul de asistenţă juridică, şi altele. Acestea n-au îndrumat în suficientă măsură comisiile de femei de care au răspuns. Plenara a scos în evidenţă minimul aport adus de tov. Sîrbu Elisabeta, Voinea Aurelia şi Geamănu Livia, membre ale biroului comitetului orăşenesc. Aspru criticate au fost de asemenea tov. Micu Ana, preşedintă, şi tov. Mitu Ana, secretară, care n-au tras la răspundere pe unele membre ale comitetului orăşenesc, mulţumindu-se cu angajamentele formale de lichidare a lipsurilor, luate de aceste membre în şedinţele de birou. Lipsurile manifestate în cadrul comitetului s-au răsfrînt asupra întregii activităţi a femeilor. Culturalizarea maselor de femei din oraşul nostru nu s-a desfăşurat la nivelul cerinţelor. In acest sens n-au fost antrenate in suficientă măsură nici femeile intelectuale. Slabă activitate s-a dus în rîndul femeilor şi in ceea ce priveşte problema transformării socialiste a agriculturii în suburbiile Turnişor şi Guşteriţa. In vederea lichidării lipsurilor, plenara a trasat sarcini concrete in munca de viitor a femeilor. In primul rînd Comitetul orăşenesc de femei va trebui să-şi întocmească un plan de acţiune, pe obiective strict delimitate pe baza căruia întreaga activitate desfăşurată de femei să răspundă cerinţelor actuale. Comisiile de femei din întreprinderi şi instituţii în colaborare cu organele sindicale şi sub îndrumarea organizaţiilor de partid, au sarcina să ridice nivelul politic, cultural şi profesional al femeilor, antrenîndu-le în întrecerea socialistă pentru a da produse mai multe, mai ieftine şi de mai biuă calitate. Comisia de femei de la secţiunea de învăţămînt şi cultură va trebui să se preocupe de organizarea în cele mai bune condiţiuni a meditaţiilor cu copiii rămaşi în urmă la învăţătură din toate şcolile elementare şi să se intereseze de rezultatele obţinute de aceştia. O atenţie deosebită trebuie să acorde Comitetul orăşenesc de femei atragerii femeilor intelectuale în activitatea de interes obştesc, social etc. preocupîndu-se în special de ridicarea nivelului lor politic. Ţinind cont de lipsurile reieşite in plenară, organizîndu-şi mai bine munca in viitor, Comitetul orăşenesc de femei va reuşi să se achite cu cinste de multiplele sarcini ce-i revin, aducîndu-şi din plin contribuţia la opera de construire a socialismului în patria noastră. n vederea ridicării nivelului de cultură generală al oamenilor muncii din fabrici şi uzine, C.C. al sindicatelor şi S.R.S.C. au iniţiat în anul 1957 o nouă formă de învăţămînt: universităţile populare muncitoreşti. Noua formă s-a răspîndit în scurt timp în cele mai multe oraşe din ţară. La Sibiu au funcţionat în anul 1957 două asemenea universităţi, la care au urmat cursurile peste 100 tovarăşi. Spre noua formă de învăţămînt şi-au îndreptat atenţia tot mai mulţi muncitori din fabrici şi uzine. Cursurile universităţilor populare, în anul 1958, s-au deschis la 23 octombrie cuun. .număr de peste 500 cursanţi. Cele două universităţi popul.r existente s-au unificat. Totu, s ', au luat fiinţă: o ue populară cu limb.edare germană la Sibiu, o universitate populară cu de predare romînă la aădie şi o universitate popu-lară a tineretului din Sibiu. Faţă de anul şcolar trecut se constată un progres, nu numai în ce priveşte creşterea numărului cursanţilor, ci şi în organizarea învăţămîntului. Spre deosebire de anul şcolar trecut, cînd lecţiile, în marea lor majoritate, au avut un caracter informativ, anul acesta ele sunt întocmite în aşa fel incit să aprofundeze problemele, avînd totodată un caracter unitar şi o legătură strînsă cu practica. Pentru întocmirea unor programe de învăţămînt cît mai judicioase, conducerile universităţilor au consultat pe cursanţi înainte de începerea anului şcolar. Astfel, programele au fost întocmite în funcţie de propuneri. La lecţii se manifestă cu multă tărie dorinţa celor înscrişi de a studia şi de a cunoaşte cît mai mult din tezaurul ştiinţei. Este extrem de interesant să constaţi că oameni care, în timpul regimului burghezo-moşieresc, scriau şi citeau cu greutate, astăzi, educaţi de partid, se preocupă de problemele fizicii nucleare, tehnologiei metalelor, limbilor străine, matematicilor, astronomiei şi de problemele altor discipline, ce se predau la universitatea populară. Aceste preocupări constituie doar o singură parte din trăsăturile caracteristice ale omului nou, constructor al socialismului. Printre cursanţi găsim tineri ca Petru Martiniuc de laBalanţa“, Leontina Petru de la I.M.S., Marcela Verzescu de la .7 Noiembrie“, Rudolf Berger de la I.I.R. sau vîrstnici, unii chiar cu părul cărunt, cum sînt tovarăşii Ioan Stanilă de la I.I.R., Petru Bogdan de laBalanţa“ şi alţii. Cu toţii sînt călăuziţi de un singur gînd măreţ: să înveţe cît mai mult pentru a fi buni constructori ai societăţii socialiste. Predarea cunoştinţelor la un nivel înalt este asigurată de S.R.S.C., subfiliala Sibiu, care a repartizat la cele 4 universităţi populare un număr de 35 cadre de specialitate. Aceste cadre folosesc un bogat material documentar demonstrativ şi cele mai bune metode. Este regretabil faptul că, atît consiliul sindical raional şi Comitetul orăşenesc U.T.M., cît şi unele comitete de întreprindere, cum sunt cele de la „7 Noiembrie“ şi „Libertatea“, au înţeles greşit sarcinile privitoare la funcţionarea universităţilor populare. Aceste organe, după ce au făcut mobilizarea pentru înscrieri şi începerea cursurilor, au lăsat totul baltă. Ca urmare, s-a ajuns ca în unele zile să frecventeze cursurile prea puţini tovarăşi dintre cei înscrişi. Or, ştiut este că problema mobilizării oamenilor muncii pentru universităţile populare rămîne tot timpul anului şcolar în atenţia organizaţiilor sindicale şi a organizaţiilor U.T.M. Este necesară deci o colaborare în permanenţă pentru a asigura frecvenţa dorită. Paşii gigantici ai ştiinţei şi tehnicii ne obligă să avem mereu pe plan actual sarcina răspîndirii în mase a realizărilor pe acest tărîm, pentru ca oamenii muncii să aibă răspuns la toate problemele ce-i preocupă şi faţă de care regimurile trecute îi ţineau în întuneric. Prof. IOAN RADOI dir. univ. pop. muncitoreşti Sibiu Universităţile populare muncitoreşti, o nouă formă de învăţămînt Sursele de rentabilitate în G.A.C. trebuie bine studiate şi folosite Gospodăria agricolă colectivă -Drumul lui Stalin’* din Tălmaci a obţinut anul trecut o serie de rezultate îmbucurătoare. Şi-a majorat fondul de bază de la 289.335 lei, cît era la sfârşitul anului 1957, la peste 350.000 lei la finele anului 1958. Învăţînd din documentele consfătuirii de la Constanţa, colectiviştii din Tălmaci şi-au dat seama că mărind continuu numărul de vaci cu lapte la suta de hectare, determină creşterea rentabilităţii gospodăriei lor. în prezent, G.A.C. Tâlmaci are 21 vaci cu lapte faţă de 8, cit avea în 1957, şi 10 capete de tineret bovin. Venituri mari le-au adus, în anul trecut, colectiviştilor din Tălmaci recoltele bogate de grîu (1.487 kg la ha), porumb boabe (2.230 kg la ha), cartofi (în medie 16 occ kg la ha). Mai mult de 18.000 lei au realizat venituri pe urma cultivării sfeclei de zahăr, doar pe 2 ha. Munca harnicilor colectivişti a fost pe deplin răsplătită. La finele anului trecut pe baza rezultatelor obţinute de gospodărie, valoarea zilei-muncă s-a ridicat la 36,65 lei (socotind produsele primite la preţurile pieţii). Atît fondul de bază, cît şi valoarea zilei-muncă ar fi putut creşte în şi mai mare măsură dacă consiliul de conducere al gospodăriei ar fi studiat şi folosit cu mai multă competenţă sursele de rentabilitate. Să analizăm spre exemplu situaţia sectorului legumicol. A fost planificat să aducă un venit minim de 141.000 lei și a realizat doar 96.800 lei. S-ar crede că este nerentabil. Spre această concluzie a dus însă numai felul de muncă al consiliului de conducere care l-a lăsat pe brigadierul Schumn Ioan să organizeze munca după cum a vrut. Gospodăria avea cantităţi mari de azotat şi de sare potasică, (necesare dezvoltării rădăcinoaselor) însă Schunn n-a folosit nici barem un kilogram. în plus, a majorat peste măsură, cu munci suplimentare, numărul de zile-muncă la acest sector, fapt care are totdeauna consecinţe negative. Oare de ce nu-şi dau seama colectiviştii din Tălmaci că o importantă sursă de rentabilitate ar avea-o tocmai prin extinderea continuă a sectorului grădinărit? Ei ştiu prea bine că pe piaţa Tălmaciului pot vinde cantităţi mari de legume. Trebuie deci să dovedească un interes deosebit pentru extinderea, organizarea muncii şi întreţinerea culturilor sectorului grădinărit şi vor avea pe viitor succese nebănuite. Greşit sunt încă înţelese şi perspectivele de dezvoltare ale sectorului zootehnic. Am arătat că în trecut conducerea gospodăriei s-a orientat bine majorînd numărul de vaci de la 8 la 21, in majoritate de rasă Pintzgau. A crescut în acelaşi timp numărul porcinelor şi ovinelor. A uitat însă conducerea gospodăriei şi uită şi in prezent să creeze şi condiţiile corespunzătoare acestor animale. Despre un grajd pentru 50 de capete bovine se vorbeşte de cîţiva ani în G.A.C. Tălmaci, însă nu se face nimic. Pe deasupra, propunerile pentru construcţia unei maternităţi pentru scroafe şi a unui saivan pentru oi nici nu sunt luate în consideraţie de către consiliul de conducere. Ţinind vacile cu lapte în şase grajduri mici, care se mai află şi în diferite părţi ale comunei şi hrănindu-le după bunul plac al îngrijitorilor, desigur că nu se poate realiza o producţie sporită de lapte pe cap de vacă furajată. Tocmai din cauza condiţiilor necorespunzătoare şi a hrănirii necontrolate a animalelor s-a ajuns ca planul producţiei de lapte pe cap de vacă furajată să nu fie realizat anul trecut. Toate acestea trebuie să dea de gîndit consiliului de conducere al G.A.C. Tălmaci şi să-i îndrepte atenţia spre crearea de condiţii optime animalelor pe care le are gospodăria. Şi astfel sectorul zootehnic va deveni şi în gospodăria lor, ca de altfel în cele mai multe G.A.C. din raion, unul dintre cele mai rentabile sectoare. De faptul că mai există încă păreri greşite în ce priveşte sursele de rentabilitate în G.A.C. Tălmaci se fac vinovaţi şi tehnicienii şi inginerii secţiei agricole a sfatului popular raional, care n-au orientat pe colectivişti în suficientă măsură în această direcţie. Am arătat că G.A.C. din Tălmaci se situează printre gospodăriile colective care au în general rezultate bune, mai ales în sectorul cerealier. Acest fapt lasă să se înţeleagă că, în anul acesta, colectiviştii din Tălmaci vor înţelege necesitatea ridicării şi a sectoarelor legumicol şi zootehnic la acelaşi grad de rentabilitate cu cel cerealier. Eforturile depuse pentru realizarea acestui scop vor fi înzecit răsplătite prin veniturile tot mai mari pe care le va obţine gospodăria. * M. CATANA Se dezvoltă continuu sectorul socialist al agriculturii în raionul nostru Este ştiut că în perioada noştinţelor lor politice, lunilor de iarnă nu se desfăşoară activitate în cîmp; oamenii muncii de pe ogoare se ocupă în mai mare măsură de îmbogăţirea cuideologice şi agro-zootehnice, în ultima perioadă s-a intensificat şi munca politică de lămurire a ţăranilor cu gospodării individuale pentru a păşi pe calea socialismului. Organele şi organizaţiile de partid, intensificind şi mai mult munca politică, au reuşit să atragă numai în ultima lună a anului 1958, pe calea de lucrare în comun a pămîntului, 388 familii cu o suprafaţă totală de 1.456,29 ha. Dintre acestea, 346 familii cu peste 1.286 ha au intrat în întovărăşirile agricole, iar 42 familii cu aproape 170 ha in G.A.C. existente. Datorită acestui fapt, in luna respectivă s-au cooperativizat complet noi comune şi sate cum sunt Săcădate, Nucet şi Ruşi. Astfel, anul 1959 ne găseşte cu un număr de 14 comune şi sate complet cooperativizate. în viitor pot fi obţinute noi şi importante realizări în atragerea ţărănimii pe calea socialismului dacă munca politică se continuă cu perseverenţă pe baza popularizării prin toate mijloacele a rezultatelor obţinute de unităţile socialist-cooperatiste.