Flacăra Sibiului, 1959 (Anul 16, nr. 2887-2990)

1959-01-04 / nr. 2887

Consecinţele nefaste ale ajutorului american pentru Grecia In urmă cu 11 ani Grecia a acceptat „ajutorul“ oferit cu dărnicie de unchiul Sam. La început a fost „doc­trina Truman“, a urmat apoi „Planul Marshall“ și alte programe de „ajutora­re“, pînă la actuala „doctri­nă Dulles-Eisenhower“. De atunci şi pînă azi transfu­ziile anuale de dolari s-au cifrat la peste 2 miliarde. De altfel, după unele de­claraţii oficiale americane, Grecia s-ar situa printre pri­mele ţări de pe glob în ceea ce priveşte cuantumul „ajutorului“ american. Ce a determinat Wall Street-ul să fie „generos“ cu Grecia? O simplă aruncare de privire pe harta lumii şi cititorul va descoperi izvorul „gene­rozităţii“. Situată în apro­pierea lagărului socialist şi a Orientului Mijlociu, Gre­cia a fost considerată în concepţia militariştilor ame­ricani un pion de prim rang in strategia războinică ame­ricană. Astăzi, Grecia s-a transformat într-o puterni­că bază navală şi aeriană a N.A.T.O. Acesta este pre­ţul cu care a plătit poporul grec „ajutorul“ american. Cit priveşte felul cum a fost folosit acest „ajutor“ pen­tru Grecia, şi ce a cîştigat poporul grec de pe urma lui să-l lăsăm să vorbească pe senatorul american Ar­mour care declara fără ocol: „Se calculează că cir­ca go la sută din ajutorul actual dat Greciei de S.U.A. se alocă in general pentru scopuri militare... Dacă se exceptează alocarea a 17.000.000 dolari în monedă naţională pentru acoperirea programului de investiţii şi mai puţin de 1.000.000 do­lari pentru ajutorul tehnic, nu există ajutor nemilitar pur acordat Greciei“. în nu­mele „ajutorului“, strategii americani au instalat în ţară baze militare, în por­tul Salonic se odihnesc port­­avioanele flotei a 6-a, iar pe deasupra oraşelor greceşti spintecă văzduhul reactoa­rele americane. De curînd s-a realizat un acord şi pentru înzestrarea armatei greceşti cu rachete ameri­cane de tipul „Honest John“ şi „Nike“ care pot fi folosite cu încărcătură atomică. „Ajutorul" ameri­can s-a dovedit a fi pînza de păianjen în care odată intrată, Grecia s-a încurcat şi mai mult. Situaţia econo­mică a ţării şi mizeria ma­selor arată fiecărui om cu judecata sănătoasă unde duce o asemenea politică. Industria a fost şi rămîne foarte slab dezvoltată, ra­murile economice tradiţio­nale, ca pescuitul şi cultura citricelor se găsesc în de­clin. Numărul mare de şo­meri, atît în industrie cit şi în agricultură, excepţional de mare faţă de nivelul economiei greceşti, întregeş­te tabloul tragic al situa­ţiei în care se află Grecia astăzi. Sub pretextul ajuto­rului, S.U.A. se amestecă în politica internă a ţării, fa­vorizează politicieni de ten­dinţă proamericană. „Fai­mosul ajutor american“, scrie ziarul „Arghi“, a devenit de mult coşmarul Greciei. De la început el a fost un pretext pentru interven­ţia imperialiştilor de la Washington în treburile in­terne ale Greciei“. Dacă aceasta este situa­ţia, dacă Grecia nu dispune de nici o mare întreprinde­re metalurgică şi construc­toare de maşini, iar munci­torii şi ţăranii au ajuns în­tr-o situaţie deplorabilă, cui îi foloseşte totuşi aju­torul american? Iată o între­bare care-şi face loc tot mai insistent în coloanele presei greceşti. Răspunsul este clar. Nu economia greacă, ci mo­nopolurile americane au be­neficiat de „ajutorul“ ameri­can, în urma căruia econo­mia Greciei a ajuns o ane­xă a Wall Street-ului. Dar nu numai atît. Aju­torul american este folosit şi ca un mijloc de şantaj şi presiuni asupra guvernului grec. Se ştie că de ani de zile problema cipriotă for­mează obiectul unor perma­nente disensiuni între Gre­cia, Anglia şi Turcia. Or, tocmai în sensul aplanării acestui conflict, S.U.A. s-a folosit în acest an de mo­meala pe care o întinde an de an guvernanţilor de la Atena. în mod neobişnuit, S.U.A. au anunţat cu cîte­va luni mai curînd cuantu­mul „ajutorului“ care în 1958 a scăzut la 44 milioane dolari în raport cu acela din 1950 care s-a cifrat la 26­ milioane dolari. Pe această cale se exercită presiuni asupra Greciei pentru a ac­cepta „planul Macmillan“ pentru Cipru. împreună cu dolarii, însă, Grecia primeş­te şi promisiunea că în caz că va abandona problema Ciprului, lăsînd colonialis­mului libertatea să acţio­neze în insulă, va primi în fiecare an şi unele produse agricole, de fapt din ceea ce mai rămîne de la masa bogatului unchi Sam... Iată aşa­dar cum arată „ajuto­rul“ american pentru Gre­cia şi care este rezultatul relaţiilor sale cu ţările oc­cidentale. Cum era şi firesc, această situaţie a dus la creşterea stării de spirit antiameri­­cane în rîndul poporului grec. Chiar şi ziarul guver­namental „Akropolis“ a fost nevoit să explice această stare de spirit a poporului prin „poziţia puterilor occi­dentale, în primul rînd a S.U.A., în problema Cipru­lui, prin regimul exterito­­rialităţii“, în baza căruia americanii pot săvîrşi orice nelegiuiri fără teama de a ajunge pe banca acuzaţilor... „Indignarea poporului ca urmare a acestei situaţii a atins un astfel de grad in­cit aduce aminte de perioa­da ocupaţiei“, scrie în con­tinuare ziarul „Akropolis“. Acest lucru constituie o confirmare a ceea ce scriu unele ziare şi anume faptul că cu metode tari încearcă astăzi guvernul grec, aflat sub influenţa monopoluri­lor americane, să micşoreze influenţa opiniei publice. Presiunile, intimidările, ares­tările, nu pot înăbuşi însă glasul opiniei publice gre­ceşti care cere înlăturarea acestei situaţii dezastruoase şi punerea în libertate a unor personalităţi progre­siste care luptă pentru in­dependenţa şi suveranitatea Greciei. C. STAN (Din „Scînteia tineretului“ nr. 2998) Condamnarea unor luptători englezi pentru pace LONDRA 30 (Agerpres). Agenţia France Presse relatează că pro­cesul intentat la 20 decembrie celor 45 de manifestanţi care au organizat un „marş de protest“ împotriva instalării la Swaffhan (Anglia) a unei baze pentru lansarea de rachete, a luat sfîrşit. Numai un singur „inculpat“ a fost achi­tat de către Curtea din Swaffhan, ceilalţi vor trebui să depună cîte o cauţiune de 10 lire sterline şi să se angajeze că timp de un an „nu vor mai tulbura ordinea publică“.­ Potrivit aceleiaşi agenţii, 37 din 44 de „inculpaţi“ au refuzat să se supună sen­tinţei pronunţate de către Curte. Preşedin­tele i-a ameninţat că dacă în timp de 7 zile nu vor depune cauţiunea de 10 lire ster­line, vor fi pasibili de pedeapsa cu închi­soare pe timp de 2 săptămîni. Printre incul­paţi se găseşte şi Michel Scott, persona­litate cunoscută în mişcarea pentru pace britanică, care, în cuvîntul său de apărare, a subliniat forţa pericolului de care este ameninţată omenirea prin înarmarea atomică." Perspectivele sumbre ale economiei americane Perspectivele economiei S.U.A. la începutul noului an sunt apreciate în mod nefa­vorabil de cercurile econo­mice amiericane. O exami­nare mai atentă a modului cum a evoluat și conti­nuă să evolueze conjunctu­ra economică americană arată intr-adevăr că acele simptome nefavorabile care stau la baza declinului ac­tual continuă să subziste. Cel mai neliniştitor sem­nal îl constituie, după cum recunosc aproape în unani­mitate cercurile de peste ocean, menţinerea număru­lui şomerilor la un nivel ri­dicat. Organul marii finanţe americane „The Magazine of Wall­ Street“ apreciază că în cursul acestei ierni şoma­jul va creşte din nou, depă­şind cu mult cifra de 5.000.000, şi că „vor trece probabil mai mulţi ani înainte ca şomajul să atingă o cifră „normală“, chiar da­că ritmul afacerilor se va intensifica. Se pare că nive­lul comparativ ridicat al şomajului ne va însoţi încă multă vreme“. După cum arată „The Magazine of Wall Street“ „marele public este foarte înclinat să măsoare „sănă­tatea“ economică după nu­mărul şomerilor“. „Poate cea mai impor­tantă evoluţie în economia americană, se spune intr-un comentar al agenţiei United Press International, rezidă în faptul că consumatorii americani nu se grăbesc să contracteze noi datorii pen­tru cumpărăturile lor în rate“. , Scăderea producţiei indus­triale constituie un alt fe­nomen îngrijorător pe care îl scot la iveală statisticile americane. In comparaţie cu 1957, în anul 1958 volumul producţiei industriale a S.U.A. a scăzut cu aproxi­mativ 7 la sută. O scădere accentuată a producţiei s-a observat în principalele in­dustrii - metalurgică, de au­tomobile, carboniferă şi pe­troliferă, în ansamblu între­prinderile metalurgice au folosit doar cca. 60 la sută din capacitatea lor de pro­ducţie. Producţia de auto­mobile a scăzut cu circa 30 la sută, de cărbune cu 20 la sută şi de petrol cu 7,5 la sută. Declinul industrial a exercitat o influenţă nefavo­rabilă asupra transportului de mărfuri, care a scăzut cu 15,4 la sută în comparaţie cu anul 1957. Cercurile de afaceri din S.U.A. se arată sceptice în ce priveşte îmbunătăţirea si­tuaţiei în ramurile princi­pale ale industriei. Se apre­ciază că în 1959 producţia de oţel va fi cu 10 la sută mai mică decit în 1957, iar cea a industriei de automo­bile cu circa 20 la sută. în sfîrşit, un simptom deosebit de grav care pro­voacă alarma cercurilor con­ducătoare americane, îl con­stituie pericolul inflaţionist care se manifestă în primul rînd prin creşterea conti­nuă a scumpetei şi care du­ce, după cum spune chiar „The Magazine of Wall Street“, la „eroziunea pu­terii de cumpărare a mase­lor populare“. Datele statis­tice publicate la 23 decem­brie de Ministerul Muncii al S.U.A. arată că în luna noiembrie a anului trecut indicele costului vieţii a crescut din nou, atingînd ni­velul record din luna iulie şi depăşind cu 2 la sută in­dicele din noembrie 1957. Una din principalele cau­ze ale deprecierii dolaru­lui şi ale pericolului inflaţio­nist îl constituie uriaşele sume alocate de guvernul american pentru înarmare. Pentru anul fiscal în curs se prevede un deficit de 12.000. 000.000 dolari, cel mai mare deficit în timp de pace din istoria Statelor Unite. Casa Albă a anunțat că noile cheltuieli militare americane pe viitorul an fiscal vor însuma circa 42.000. 000.000 dolari, adi­că mai mult de jumătate din totalul bugetului ame­rican. Aceasta înseamnă în fapt că visul „boomului“ va continua să fie o himeră pentru masele largi ale populaţiei din Statele Unite. (Din „Drum nou“ nr. 4363) VOLEI Sîmbătă, 27 decembrie 1958, au continuat în sala „Steaua roşie“ întîlnirile de volei din cadrul campionatu­lui de calificare. Etapa s-a caracterizat prin nivelul tehnic bun şi prin dîrzenia cu care a luptat fiecare ju­cător. Rezultatele au fost cele scontate. La băieţi: C.S.A. II-Electrica 3-1; Dinamo-Şcoala sportivă de elevi 3-1. La fete: Liberta­­tea-Electrica 3-0. HANDBAL Duminică, 28 decembrie 1958, a început în sala „Steaua roşie“ faza orăşe­nească a cupei „Sportul popular“ la handbal în 7, pentru juniori, cu participa­rea a 14 echipe masculine şi 6 feminine. Tinerii jucători nu au pre­cupeţit nici un efort pentru SPORT victorie. Întîlnirile au fost urmărite cu interes de pes­te 200 spectatori. Dintre echipele participante s-au detaşat prin pregătire tehni­că Balanţa şi Energia la băieţi şi Flamura roşie II la fete. De remarcat este că a participat şi o formaţie din raionul Sibiu şi anume Păltiniş Răşinari. Iată rezultatele tehnice, masculin: Progresul şcolar I -Ştiinţa 16-15 (4-11); înainte II-înainte III 17-13 (9-6); Avîntul tineresc-Şc. sportivă de elevi I 16-14 (6-8); Balan­­ţa-Şc. sportivă de elevi II 22-2 (10-2); Energia-Voinţa II 23-16 (11-7); Voinţa I- înainte I 16-15 (7-8). Femi­nin: Flamura roşie II-Pro­­gresul şcolar 17-9 (8-5); Steaua roşie-Păltiniş I 14-1 (5-1); Flamura roşie I-Păl­tiniş II 18-1 (10-0); Flamu­ra roşie III-Progresul şco­lar II 9-7 (2-3). SPECTACOLE Cinematografe: Pacea, (5-11 ianuarie) „Idiotul“; Victoria (5-11 ianuarie) „Fa­ta căpitanului“, cinemascop; T­ineretului (5-11 ianuarie) „Pasagerul clandestin“; Arta (5-11 ianuarie) „Lissy Mak-Kay“; Independenţa (5-11 ianuarie) „Marty“. Teatrul de stat prezin­tă azi, 4 ianuarie şi mîine, luni 5 ianuarie, ora 20 „Cau­ţiunea“; marţi 6 ianuarie, ora 20, „Der betrogene Ehe­mann“. Teatrul de păpuşi „Licurici“ prezintă dumini­că 4 ianuarie, ora 10 şi marţi 6 ianuarie, ora 16, „Bi­letul fermecat“ (1. romînă); luni 5 ianuarie, ora 10, „Bi­letul fermecat“ (1. germană). Oferte de serviciu Fabrica de utilaj chimic Făgăraş, telefon 443, anga­jează urgent 20 strungari cat. 6-8, 5 sudori electrici cat. 5-7, 4 sudori autogeni cat. 5-7, 15 lăcătuşi ajustori cat. 6-8, 7 frezori cat. 6-8, 5 cazangii cat. 7-8 şi 2 gău­ritori cat. 6-8. Asiguraţi-vă la A.D.A.S. animalele şi celelalte bu­nuri din gospodăria voastră, pentru ca în caz de pague­bă sau accidente s­a le pu­teţi înlocui cu abatorul des­păgubirilor ce le veţi primi, încheind­­asigurări facul­tative de v­iaţă şi accidente daţi dovadă de spirit de econo­mie şi prevedere. Redacţia: Sibiu, Str. Octombrie Roşu nr. 2. Telefon nr. 2810, 1822. — Administraţia: Str. Octombrie Roşu nr. 2 Telefon nr. 2810. — Tiparul: Intreprin­derea Poligrafică Sibiu. Taxa poştală plătită in numere­ conform aprobării Direcțiunii Generale P.T.T nr. 1/1945. — Cont B.R.P.R. nr. 071.005. — Abonamente: Ie 2- 5-25 pe trei luni.

Next