Flacăra Sibiului, 1959 (Anul 16, nr. 2887-2990)
1959-01-04 / nr. 2887
Consecinţele nefaste ale ajutorului american pentru Grecia In urmă cu 11 ani Grecia a acceptat „ajutorul“ oferit cu dărnicie de unchiul Sam. La început a fost „doctrina Truman“, a urmat apoi „Planul Marshall“ și alte programe de „ajutorare“, pînă la actuala „doctrină Dulles-Eisenhower“. De atunci şi pînă azi transfuziile anuale de dolari s-au cifrat la peste 2 miliarde. De altfel, după unele declaraţii oficiale americane, Grecia s-ar situa printre primele ţări de pe glob în ceea ce priveşte cuantumul „ajutorului“ american. Ce a determinat Wall Street-ul să fie „generos“ cu Grecia? O simplă aruncare de privire pe harta lumii şi cititorul va descoperi izvorul „generozităţii“. Situată în apropierea lagărului socialist şi a Orientului Mijlociu, Grecia a fost considerată în concepţia militariştilor americani un pion de prim rang in strategia războinică americană. Astăzi, Grecia s-a transformat într-o puternică bază navală şi aeriană a N.A.T.O. Acesta este preţul cu care a plătit poporul grec „ajutorul“ american. Cit priveşte felul cum a fost folosit acest „ajutor“ pentru Grecia, şi ce a cîştigat poporul grec de pe urma lui să-l lăsăm să vorbească pe senatorul american Armour care declara fără ocol: „Se calculează că circa go la sută din ajutorul actual dat Greciei de S.U.A. se alocă in general pentru scopuri militare... Dacă se exceptează alocarea a 17.000.000 dolari în monedă naţională pentru acoperirea programului de investiţii şi mai puţin de 1.000.000 dolari pentru ajutorul tehnic, nu există ajutor nemilitar pur acordat Greciei“. în numele „ajutorului“, strategii americani au instalat în ţară baze militare, în portul Salonic se odihnesc portavioanele flotei a 6-a, iar pe deasupra oraşelor greceşti spintecă văzduhul reactoarele americane. De curînd s-a realizat un acord şi pentru înzestrarea armatei greceşti cu rachete americane de tipul „Honest John“ şi „Nike“ care pot fi folosite cu încărcătură atomică. „Ajutorul" american s-a dovedit a fi pînza de păianjen în care odată intrată, Grecia s-a încurcat şi mai mult. Situaţia economică a ţării şi mizeria maselor arată fiecărui om cu judecata sănătoasă unde duce o asemenea politică. Industria a fost şi rămîne foarte slab dezvoltată, ramurile economice tradiţionale, ca pescuitul şi cultura citricelor se găsesc în declin. Numărul mare de şomeri, atît în industrie cit şi în agricultură, excepţional de mare faţă de nivelul economiei greceşti, întregeşte tabloul tragic al situaţiei în care se află Grecia astăzi. Sub pretextul ajutorului, S.U.A. se amestecă în politica internă a ţării, favorizează politicieni de tendinţă proamericană. „Faimosul ajutor american“, scrie ziarul „Arghi“, a devenit de mult coşmarul Greciei. De la început el a fost un pretext pentru intervenţia imperialiştilor de la Washington în treburile interne ale Greciei“. Dacă aceasta este situaţia, dacă Grecia nu dispune de nici o mare întreprindere metalurgică şi constructoare de maşini, iar muncitorii şi ţăranii au ajuns într-o situaţie deplorabilă, cui îi foloseşte totuşi ajutorul american? Iată o întrebare care-şi face loc tot mai insistent în coloanele presei greceşti. Răspunsul este clar. Nu economia greacă, ci monopolurile americane au beneficiat de „ajutorul“ american, în urma căruia economia Greciei a ajuns o anexă a Wall Street-ului. Dar nu numai atît. Ajutorul american este folosit şi ca un mijloc de şantaj şi presiuni asupra guvernului grec. Se ştie că de ani de zile problema cipriotă formează obiectul unor permanente disensiuni între Grecia, Anglia şi Turcia. Or, tocmai în sensul aplanării acestui conflict, S.U.A. s-a folosit în acest an de momeala pe care o întinde an de an guvernanţilor de la Atena. în mod neobişnuit, S.U.A. au anunţat cu cîteva luni mai curînd cuantumul „ajutorului“ care în 1958 a scăzut la 44 milioane dolari în raport cu acela din 1950 care s-a cifrat la 26 milioane dolari. Pe această cale se exercită presiuni asupra Greciei pentru a accepta „planul Macmillan“ pentru Cipru. împreună cu dolarii, însă, Grecia primeşte şi promisiunea că în caz că va abandona problema Ciprului, lăsînd colonialismului libertatea să acţioneze în insulă, va primi în fiecare an şi unele produse agricole, de fapt din ceea ce mai rămîne de la masa bogatului unchi Sam... Iată aşadar cum arată „ajutorul“ american pentru Grecia şi care este rezultatul relaţiilor sale cu ţările occidentale. Cum era şi firesc, această situaţie a dus la creşterea stării de spirit antiamericane în rîndul poporului grec. Chiar şi ziarul guvernamental „Akropolis“ a fost nevoit să explice această stare de spirit a poporului prin „poziţia puterilor occidentale, în primul rînd a S.U.A., în problema Ciprului, prin regimul exteritorialităţii“, în baza căruia americanii pot săvîrşi orice nelegiuiri fără teama de a ajunge pe banca acuzaţilor... „Indignarea poporului ca urmare a acestei situaţii a atins un astfel de grad incit aduce aminte de perioada ocupaţiei“, scrie în continuare ziarul „Akropolis“. Acest lucru constituie o confirmare a ceea ce scriu unele ziare şi anume faptul că cu metode tari încearcă astăzi guvernul grec, aflat sub influenţa monopolurilor americane, să micşoreze influenţa opiniei publice. Presiunile, intimidările, arestările, nu pot înăbuşi însă glasul opiniei publice greceşti care cere înlăturarea acestei situaţii dezastruoase şi punerea în libertate a unor personalităţi progresiste care luptă pentru independenţa şi suveranitatea Greciei. C. STAN (Din „Scînteia tineretului“ nr. 2998) Condamnarea unor luptători englezi pentru pace LONDRA 30 (Agerpres). Agenţia France Presse relatează că procesul intentat la 20 decembrie celor 45 de manifestanţi care au organizat un „marş de protest“ împotriva instalării la Swaffhan (Anglia) a unei baze pentru lansarea de rachete, a luat sfîrşit. Numai un singur „inculpat“ a fost achitat de către Curtea din Swaffhan, ceilalţi vor trebui să depună cîte o cauţiune de 10 lire sterline şi să se angajeze că timp de un an „nu vor mai tulbura ordinea publică“. Potrivit aceleiaşi agenţii, 37 din 44 de „inculpaţi“ au refuzat să se supună sentinţei pronunţate de către Curte. Preşedintele i-a ameninţat că dacă în timp de 7 zile nu vor depune cauţiunea de 10 lire sterline, vor fi pasibili de pedeapsa cu închisoare pe timp de 2 săptămîni. Printre inculpaţi se găseşte şi Michel Scott, personalitate cunoscută în mişcarea pentru pace britanică, care, în cuvîntul său de apărare, a subliniat forţa pericolului de care este ameninţată omenirea prin înarmarea atomică." Perspectivele sumbre ale economiei americane Perspectivele economiei S.U.A. la începutul noului an sunt apreciate în mod nefavorabil de cercurile economice amiericane. O examinare mai atentă a modului cum a evoluat și continuă să evolueze conjunctura economică americană arată intr-adevăr că acele simptome nefavorabile care stau la baza declinului actual continuă să subziste. Cel mai neliniştitor semnal îl constituie, după cum recunosc aproape în unanimitate cercurile de peste ocean, menţinerea numărului şomerilor la un nivel ridicat. Organul marii finanţe americane „The Magazine of Wall Street“ apreciază că în cursul acestei ierni şomajul va creşte din nou, depăşind cu mult cifra de 5.000.000, şi că „vor trece probabil mai mulţi ani înainte ca şomajul să atingă o cifră „normală“, chiar dacă ritmul afacerilor se va intensifica. Se pare că nivelul comparativ ridicat al şomajului ne va însoţi încă multă vreme“. După cum arată „The Magazine of Wall Street“ „marele public este foarte înclinat să măsoare „sănătatea“ economică după numărul şomerilor“. „Poate cea mai importantă evoluţie în economia americană, se spune intr-un comentar al agenţiei United Press International, rezidă în faptul că consumatorii americani nu se grăbesc să contracteze noi datorii pentru cumpărăturile lor în rate“. , Scăderea producţiei industriale constituie un alt fenomen îngrijorător pe care îl scot la iveală statisticile americane. In comparaţie cu 1957, în anul 1958 volumul producţiei industriale a S.U.A. a scăzut cu aproximativ 7 la sută. O scădere accentuată a producţiei s-a observat în principalele industrii - metalurgică, de automobile, carboniferă şi petroliferă, în ansamblu întreprinderile metalurgice au folosit doar cca. 60 la sută din capacitatea lor de producţie. Producţia de automobile a scăzut cu circa 30 la sută, de cărbune cu 20 la sută şi de petrol cu 7,5 la sută. Declinul industrial a exercitat o influenţă nefavorabilă asupra transportului de mărfuri, care a scăzut cu 15,4 la sută în comparaţie cu anul 1957. Cercurile de afaceri din S.U.A. se arată sceptice în ce priveşte îmbunătăţirea situaţiei în ramurile principale ale industriei. Se apreciază că în 1959 producţia de oţel va fi cu 10 la sută mai mică decit în 1957, iar cea a industriei de automobile cu circa 20 la sută. în sfîrşit, un simptom deosebit de grav care provoacă alarma cercurilor conducătoare americane, îl constituie pericolul inflaţionist care se manifestă în primul rînd prin creşterea continuă a scumpetei şi care duce, după cum spune chiar „The Magazine of Wall Street“, la „eroziunea puterii de cumpărare a maselor populare“. Datele statistice publicate la 23 decembrie de Ministerul Muncii al S.U.A. arată că în luna noiembrie a anului trecut indicele costului vieţii a crescut din nou, atingînd nivelul record din luna iulie şi depăşind cu 2 la sută indicele din noembrie 1957. Una din principalele cauze ale deprecierii dolarului şi ale pericolului inflaţionist îl constituie uriaşele sume alocate de guvernul american pentru înarmare. Pentru anul fiscal în curs se prevede un deficit de 12.000. 000.000 dolari, cel mai mare deficit în timp de pace din istoria Statelor Unite. Casa Albă a anunțat că noile cheltuieli militare americane pe viitorul an fiscal vor însuma circa 42.000. 000.000 dolari, adică mai mult de jumătate din totalul bugetului american. Aceasta înseamnă în fapt că visul „boomului“ va continua să fie o himeră pentru masele largi ale populaţiei din Statele Unite. (Din „Drum nou“ nr. 4363) VOLEI Sîmbătă, 27 decembrie 1958, au continuat în sala „Steaua roşie“ întîlnirile de volei din cadrul campionatului de calificare. Etapa s-a caracterizat prin nivelul tehnic bun şi prin dîrzenia cu care a luptat fiecare jucător. Rezultatele au fost cele scontate. La băieţi: C.S.A. II-Electrica 3-1; Dinamo-Şcoala sportivă de elevi 3-1. La fete: Libertatea-Electrica 3-0. HANDBAL Duminică, 28 decembrie 1958, a început în sala „Steaua roşie“ faza orăşenească a cupei „Sportul popular“ la handbal în 7, pentru juniori, cu participarea a 14 echipe masculine şi 6 feminine. Tinerii jucători nu au precupeţit nici un efort pentru SPORT victorie. Întîlnirile au fost urmărite cu interes de peste 200 spectatori. Dintre echipele participante s-au detaşat prin pregătire tehnică Balanţa şi Energia la băieţi şi Flamura roşie II la fete. De remarcat este că a participat şi o formaţie din raionul Sibiu şi anume Păltiniş Răşinari. Iată rezultatele tehnice, masculin: Progresul şcolar I -Ştiinţa 16-15 (4-11); înainte II-înainte III 17-13 (9-6); Avîntul tineresc-Şc. sportivă de elevi I 16-14 (6-8); Balanţa-Şc. sportivă de elevi II 22-2 (10-2); Energia-Voinţa II 23-16 (11-7); Voinţa I- înainte I 16-15 (7-8). Feminin: Flamura roşie II-Progresul şcolar 17-9 (8-5); Steaua roşie-Păltiniş I 14-1 (5-1); Flamura roşie I-Păltiniş II 18-1 (10-0); Flamura roşie III-Progresul şcolar II 9-7 (2-3). SPECTACOLE Cinematografe: Pacea, (5-11 ianuarie) „Idiotul“; Victoria (5-11 ianuarie) „Fata căpitanului“, cinemascop; Tineretului (5-11 ianuarie) „Pasagerul clandestin“; Arta (5-11 ianuarie) „Lissy Mak-Kay“; Independenţa (5-11 ianuarie) „Marty“. Teatrul de stat prezintă azi, 4 ianuarie şi mîine, luni 5 ianuarie, ora 20 „Cauţiunea“; marţi 6 ianuarie, ora 20, „Der betrogene Ehemann“. Teatrul de păpuşi „Licurici“ prezintă duminică 4 ianuarie, ora 10 şi marţi 6 ianuarie, ora 16, „Biletul fermecat“ (1. romînă); luni 5 ianuarie, ora 10, „Biletul fermecat“ (1. germană). Oferte de serviciu Fabrica de utilaj chimic Făgăraş, telefon 443, angajează urgent 20 strungari cat. 6-8, 5 sudori electrici cat. 5-7, 4 sudori autogeni cat. 5-7, 15 lăcătuşi ajustori cat. 6-8, 7 frezori cat. 6-8, 5 cazangii cat. 7-8 şi 2 găuritori cat. 6-8. Asiguraţi-vă la A.D.A.S. animalele şi celelalte bunuri din gospodăria voastră, pentru ca în caz de paguebă sau accidente sa le puteţi înlocui cu abatorul despăgubirilor ce le veţi primi, încheindasigurări facultative de viaţă şi accidente daţi dovadă de spirit de economie şi prevedere. Redacţia: Sibiu, Str. Octombrie Roşu nr. 2. Telefon nr. 2810, 1822. — Administraţia: Str. Octombrie Roşu nr. 2 Telefon nr. 2810. — Tiparul: Intreprinderea Poligrafică Sibiu. Taxa poştală plătită in numere conform aprobării Direcțiunii Generale P.T.T nr. 1/1945. — Cont B.R.P.R. nr. 071.005. — Abonamente: Ie 2- 5-25 pe trei luni.