Flacăra Sibiului, 1961 (Anul 18, nr. 3095-3198)
1961-01-04 / nr. 3095
TRIBUNA PROPAGANDISTULUI Din experienţa unui cerc de economie concreta în cadrul învăţămîntului de partid, cercurile de economie concretă au un rol foarte important în îmbogăţirea cunoştinţelor politice şi economice ale cursanţilor. încă din anul şcolar trecut, comitetul de partid al Uzinelor textile Cisnădie mi-a încredinţat sarcina de a conduce un asemenea cerc. Cursanţii cercului de economie concretă la care sunt propagandist sunt muncitori fruntaşi, ingineri şi tehnicieni în cadrul unităţii a II-a a uzinelor. De la început am căutat ca programul cercului să fie axat pe principalele sarcini economice trasate de partid. Astfel, în anul şcolar trecut s-au dezbătut teme legate de creşterea productivităţii muncii, reducerea preţului de cost, realizarea indicilor de consum prin utilizarea optimă a maşinilor şi mărirea randamentelor, descoperirea şi valorificarea rezervelor interne în scopul realizării de economii etc. Planul lecţiilor, deşi întocmit la începutul anului şcolar, a fost completat pe parcurs cu teme legate de sarcinile stabilite de partidul nostru, sau cu cele care le ridică la un moment dat producţia. Pentru ca lecţiile predate să fie însuşite de cursanţi, am folosit următoarea metodă: în urma fiecărei predări unul din cursanţi avea sarcina să întocmească un referat în care să trateze, pe lîngă partea teoretică a temei şi aplicarea practică, după specificul atelierului sau secţiei unde lucrează. De exemplu, la secţia „Preţul de cost şi căile lui de reducere“, comunistul Tudor loan, maistru ţesător, a întocmit şi susţinut referatul legat de secţia ţesătorie. In referat, cursantul a sezisat şi o serie de deficienţe, făcînd propuneri preţioase care să ducă la lichi■KttBMUKilBHaUBiBBnBHHEHBHBHMilieaBnHaB darea lor. De aci a plecat propunerea de introducere a listei de preţuri la principalele materiale pentru ca în acest fel, maiştrii, la întocmirea comenzilor, să se poată încadra în costurile planificate pe o anumită perioadă, metodă ce a fost extinsă pe întreaga uzină. Caracterul concret al predărilor, referatelor şi al discuţiilor purtate a asigurat cercului o mai mare eficacitate. De exemplu, la lecţiile privind creşterea productivităţii muncii şi reducerea preţului de cost, 11 cursanţi au făcut 16 propuneri, care au fost aplicate în producţie. Bunăoară, cursantul Marton Iuliu, maistru ţesător, a făcut propunerea să se mărească capacitatea ramei de urzit, ceea ce duce la creşterea productivităţii muncii la această operaţiune. De asemenea, tov. Bud Ioan, lăcătuş de întreţinere, a sezisat că prin folosirea materialului lemnos umed pentru traversele de piept ale războaielor, se încarcă preţul de cost, deoarece acestea trebuie înlocuite de mai multe ori între două reparaţii planificate. Eficacitatea cercului de economie concretă se poate vedea şi din faptul că contul de economii personale al tov. Veştemeanu Constantin, ajutor de maistru la secţia filatură, pe anul 1960, a ajuns la suma de aproape 7.000 lei. De asemenea, brigada din filatură, condusă de ajutorul de maistru O muţă Vasile, a realizat economii în valoare de aproape 65.000 lei, din care el personal peste 11.800 lei. în urma însuşirii problemelor dezbătute în cerc, cursantul Cotora Nicolae, ajutor de maistru la secţia ţesătorie, a conceput şi creat un dispozitiv pentru schimbarea casetelor războaielor în cazul ţeserii păturilor cu dungi, ceea ce contribuie la creşterea productivităţii muncii, şi la reducerea deşeurilor de bătătură. Datorită cunoaşterii principalelor sarcini ce ne revin în acest an, a condiţiilor de muncă din cadrul unităţii respective, ne-am propus în planul tematic ce l-am stabilit, să discutăm de acum teme care să lărgească cursanţilor orizontul de cunoştinţe economice, care să ducă la îmbunătăţirea muncii. In acest fel, consider că cercul pe care o conduc îşi va spori eficacitatea, vor fi făcute importante propuneri în vederea înlăturării greutăţilor, a deficienţelor ce le mai avem, pentru continua perfecţionare a proceselor tehnologice, introducerea tehnicii noi, asigurarea îndeplinirii înainte de termen a tuturor sarcinilor de plan. CRISTEA 10 AN, propagandist la cercul de economie concretă, unitatea II-a a Uzinelor textile Cisnădie. într-o singură noapte (Urmare din pag. 1 a) celelalte tinere de la „Drapelul roşu“, „Libertatea“, şi din câte fabrici, instituţii şi şcoli, prezenţi la revelion. Îmi amintesc ce-mi spunea tînărul Carol V Vasile de la „Independenţa: „Din ’57 lucrez la atelierul de tuburi. Atelierul nostru e fruntaş pe uzină, în anul 1960 am economisit personal 5.000 lei şi am făcut 226 ore pe şantierele muncii patriotice. Brigada noastră de muncă patriotică deţine drapelul pe oraş. Dar la noi în uzină faptele acestea nu sunt prea deosebite. Iată totuşi că mă trezesc aseară cu o telegramă de felicitare din partea colectivului uzinei. Acest lucru m-a emoţionat, mi-a dat aripi. N-am decît să le răspund prin fapte !“. Alţi tineri mi-au vorbit despre inovaţiile, raţionalizările, metodele noi de muncă pe care le vor aplica în 1961. Unii mi-au vorbit despre facultate, despre artă, sau despre căsătorie. Multe proiecte pentru anul 1961 am aflat eu, într-o singură noapte, la „Veneţia“, dar esenţial nu este enumerarea lor. Esenţialul este că ,şi acestea, ca şi cele de pînă acum, se vor realiza! CALITATEA — prestigiul fabricii In rîndul indicatorilor care ilustrează activitatea unei întreprinderi, calitatea deţine un important loc. Ea exprimă nivelul tehnicii, calificarea muncitorilor, modul de organizare al producţiei, cu un cuvînt munca desfăşurată. La întreprinderea noastră, întregul colectiv de muncă a acordat o mare importanţă calităţii produselor. Rezultatele din acest an stau mărturie. Media calitativă a produselor realizate a depăşit indicele cu 4,5%. De asemenea, în aceeaşi perioadă au fost introduse în fabricaţie 48 sortimente noi de tricotaje care, după sondajele efectuate în masa cumpărătorilor, corespund cerinţelor actuale. în articolul de faţă aş dori să arăt căile după care ne-am condus în activitatea noastră şi măsurile pe care le-am luat pentru anul viitor, privind calitatea produselor. Din experienţa cîştigată pînă acum, neam convins că întrecerea socialistă pe profesii şi calificarea muncitorilor au fost hotărîtoare în realizarea produselor de calitate. Din cei 362 muncitori antrenaţi în întrecere 118 au depăşit limita medie a calităţii. In 1961, întrecerea pe profesii va fi extinsă în toate sectoarele muncii. Muncitorii au participat la cursurile de calificare din întreprindere, în cadrul cărora au fost prevăzute și ore de practică. Un rol hotărîtor l-a avut mecanizarea mașinilor manuale de tricotat. Prin randamentul mărit muncitorul a putut să acorde atenţie calităţii. Numai prin această măsură indicele calitativ a crescut cu 5% în sectorul tricotaje mătase, cu 0,8% la tricotaje lînă şi cu 1,5% la ciorapi. La realizarea calităţii produselor contribuie în mare măsură şi furnizorii. De multe ori, cu toată preocuparea noastră realiza produse bune, ele nu întrudepneau calitatea dorită. La un moment dat, de exemplu, filatura „Octombrie roşu" din Ghimbav nu ne-a mai livrat fire conform cerinţelor, pe sculuri. Noi am executat această operaţiune de sculuire la Timişoara. Deşi calitatea firelor era aceeaşi, calitatea produselor noastre era sub nivel datorită stagnărilor şi apoi a aglomerărilor intervenite în procesul de producţie. Deci chiar o simplă nerespectare a termenului de livrare a dus la scăderea calităţii produsului finit. Pe această linie se constată apoi o serie de deficienţe provenite chiar de la furnizor în executarea materiei prime. La recepţie, firele sosite de la fabrica „Libertatea“ nu corespund caracteristicilor cerute, prezentând guşt şi scămoşări. Prin schimburile de experienţă efectuate am reuşit ca să înjghebăm o colaborare mai fructuoasă între noi şi furnizori. Pentru anul viitor, colectivul nostru a luat o serie de măsuri tehnico-organizatorice privitoare la calitatea produselor. în primul rînd, o serie de utilaje noi camaşini de cusut şi de brodat automatizate au intrat şi vor mai intra în producţie. Vom începe experimentarea unor noi tipuri de dantelă-garnitură la lenjeria de mătase pe baze de fibre sintetice. Vom experimenta fibra sintetică polinitrilacrilică, care are un aspect deosebit în tricotaje. Ca sortimente ne-am propus să introducem alte 50 modele noi de tricotaje. Vom continua şi în anul viitor să organizăm cursurile de calificare, insistînd îndeosebi pe partea practică, în aşa fel ca muncitorii să aibă o calificare superioară iar calitatea produselor obţinute să contribuie la ridicarea prestigiului fabricii noastre. Ing. şef. POPA TOMA fabrica „Drapelul roşu“ Sibiu Cu aparatul fotografic la întreprinderea poligrafica. Cumpărăm adesea cărţi. Le citim şi ne plac. Prea puţini dintre noi însă ne gîndim la munca migăloasă a tipografilor din momentul primirii manuscrisului şi pînă ce miile de volume iau drumul librăriilor. întoarcem prima pagină şi citim : titlul cărţii, autorul. Apoi, arareori reţinem de pe ultima copertă: tiparul întreprinderea poligrafică Sibiu. Doar trei cuvinte. Numai că în spatele acestora stă activitatea creatoare a linotipiştilor, zeţarilor, zincografilor, maşiniştilor şi compactorilor. Ei sunt aceia care contribuie la răspîndirea ştiinţei şi culturii, ei sînt aceia care dau cuvîntul tipărit muncitorului din uzină, colectivistului de pe ogoare sau elevului de pe băncile şcolii. Şi toţi aceştia, tacit, dar profund, au pentru tipografi un sentiment de recunoştinţă. Am poposit cîteva ore cu aparatul fotografic în mijlocul acelora care ne oferă momente plăcute prin cărţile frumoase pe care le tipăresc. Să-i cunoaşteţi şi dumneavoastră. Tovarăşul Stremian Aurel priveşte cu satisfacţie luciul coalei care a trecut prin maşina de lăcuit şi uscat cu raze infraroşii (clişeul nr. 1). La secţia offset au fost instalate maşini noi (clişeul nr. 2) pentru tipar în culori. Faţă de cele vechi, cu acestea se realizează o producţie dublă. Tov. Roşea Dumitru (clişeul nr. 3) este unul din linotipiştii fruntaşi ai întreprinderii. Munca şi activitatea sa se concretizează prin depăşirea sarcinilor de producţie în medie cu 28%. Tov. Roşca împărtăşeşte cu dragoste din experienţa sa linotipiştilor începători El îi explică tov. Ciobaniţă Ioan modul de funcţionare a diverselor mecanisme ale linotipului Cu numai două etaje mai sus întîlnim brigada de adunat coli (clişeul nr. 1) din care fac parte şi tov. Sahaidac Sofia, Iosif Dorina, Schuster Iolanda, Popa Sofia şi Cindrea Paraschiva. Această brigadă este fruntaşă pe întreprindere tocmai datorită hărniciei sale. Dar iată-le şi pe tov. Deak Margareta şi Bucerzan Stana (clişeul nr. 5) se îndeletnicesc cu lipitul planşelor. Tov. Moldovan Gheorghe (clişeul nr. 6) lucrează la maşina de tăiat cu trei cuţite. Este un muncitor conştiincios, fapt pentru care colectivul secţiei l-a ales şi responsabilul brigăzii de adunat coli. El constituie un exemplu pentru toţi muncitorii din secţie întrucît prin hărnicia sa atinge zilnic depăşiri de plan pînă la 30%. La maşina ,Monotip (din clişeul nr. 7) lucrează tovarăşul Deppner Simion. Prin depăşirea planului de producţie, el contribuie la urgentarea tipăririi zecilor de volume ce vor îmbogăţi bibliotecile. Fotoreportaj de P BUD