Flacăra Sibiului, 1964 (Anul 21, nr. 3408-3509)
1964-01-04 / nr. 3408
Staţiunea Păltiniş a găzduit zilele trecute, printre alţi turişti, şi un număr de 200 elevi ai Şcolii sportive din Timişoara. Iată-i pe cîţiva dintre ei antrenîndu-se în discuţii pe terasa unei vile. Succese la învăţătură Lupta împotriva mediocrităţii şi creşterea procentului de promovabilitate a elevilor constituie obiectivele principale în activitatea cadrelor didactice de la Şcoala de 8 ani din satul Caşolţ. In această direcţie profesorii şi învăţătorii de aici s-au preocupat intens în trimestrul II al anului şcolar 1963—1964 de îmbunătăţirea procesului instructiv-educativ. Au căutat ca prin diferite forme şi metode să dezvolte la elevi dragostea de învăţătură şi formarea deprinderii de disciplină conştientă în muncă, să-i obişnuiască a lucra independent şi a putea aplica în viaţă cunoştinţele însuşite. Tocmai înfăptuirii acestor sarcini a fost subordonată întreaga activitate a consiliului pedagogic, a organizaţiei de pionieri din şcoală. In orele educative, diriginţii şi învăţătorii au făcut o serie de expuneri pe teme interesante. Amintesc cîteva din acestea: „Nu este suficient să cunoşti regulamentul de purtare pentru elevi, trebuie să-l şi aplici“, expunere făcută de tov. Nichita Tudora, dirigintele clasei a Vll-a, „Să ne ajutăm colegii — datorie a fiecărui pionier“ temă prezentată la clasa a V-a de diriginta Georgeta Ciucu, „Cum mă comport în şcoală şi ce atitudine am faţă de colegi“. Pe de altă parte organizaţia de pionieri s-a preocupat de educaţia patriotică a elevilor, urmărind să sădească în inimile lor dragostea şi ataşamentul faţă de partid, faţă de poporul nostru muncitor. Astfel, au fost organizate adunări tematice cînd pionierilor şi şcolarilor li s-au făcut expuneri pe teme ca: „Frumoasă şi bogată este patria mea", „Mulţumim din inimă partidului pentru copilăria noastră fericită“ şi altele. O susţinută muncă instructivă au desfăşurat cadrele didactice în vederea ridicării nivelului de însuşire a cunoştinţelor predate la clasă, luptînd cu perseverenţă împotriva mediocrităţii şi a superficialităţii în pregătirea elevilor. In procesul de însuşire a cunoştinţelor s-a ţinut cont de particularităţile de vîrstă şi nivelul de pregătire al elevilor, de condiţiile şi posibilităţile de a învăţa pe care le are fiecare, mai ales acasă. In acelaşi scop s-a ţinut o strînsă legătură între şcoală şi familie. Elevii erau controlaţi cum îşi pregătesc lecţiile acasă, iar părinţii informaţi permanent cu situaţia la învăţătură. Trebuie remarcată în această privinţă atenţia acordată de organizaţia de pionieri în ajutorarea elevilor rămaşi in urmă la învăţătură. Acestora li s-a dat un sprijin efectiv de către cei mai pregătiţi pionieri. Pentru conştiinciozitatea cu care au muncit în ajutarea colegilor lor merită evidenţiaţi în mod deosebit pionierii Maria Mincu (clasa Vl-a), Ioan Arsentea (clasa V-a), Ioan Lazăr (clasa Vll-a) şi mulţi alţii. Eficienţa acestor metode şi forme instructiv-educative folosite de cadrele didactice, cu sprijinul organizaţiei de pionieri şi a comitetului de părinţi, s-a concretizat prin îmbunătăţirea frecvenţei, prin ridicarea în mod simţitor a nivelului de însuşire a cunoştinţelor de către elevi. Astfel, în primul trimestru al actualului an de învăţămînt procentul de şcolarizare a fost de 100 la sută, iar cel de promovabilitate a ajuns la 93 la sută. Rezultatele cele mai bune s-au obţinut la clasele a Il-a şi a lll-a, învăţători Ecaterina Bordon şi Lucian Bucurenciu, unde promovabilitatea a fost de 100 la sută. Succesele la învăţătură înregistrate de elevi în acest trimestru reprezintă pentru învăţătorii şi profesorii Şcolii de 8 ani din Caşolţ un puternic stimulent în munca de viitor. Hotărîţi ca în următoarele trimestre să obţină rezultate şi mai bune, ei şi-au propus să urmărească mai efectiv preocupările fiecărui elev, intensificînd vizitele la domiciliu, ajutîndu-i în organizarea timpului afectat pregătirii lecţiilor, ţinînd o legătură mai strînsă cu părinţii. In scopul completării cunoştinţelor elevilor vor fi organizate cu regularitate meditaţii, la care se va avea în vedere să participe în primul rînd elevii mai slabi şi cei mediocri la învăţătură. Urmărind să dea patriei tineri bine instruiţi şi educaţi în spirit nou, cadrele didactice din Caşolţ nu-şi vor precupeţi eforturile şi vor pune şi de acum înainte întreaga lor capacitate de muncă în scopul acestui măreţ ţel. IACOB BERBESCU, activist al Sfatului popular raional Poştărîţa Care locuitor din cure am oprit-o şi sosesc zilnic în cocomuna Gura Rîu- am întrebat-o: muna noastră, lui n-o cunoaşte pe — Cîte scrisori Pentru atenţia şi tovarăşa Conţra- împărţiţi zilnic? politeţea cu care veca, poştăriţa? Pe Cam 60—65 — dînsa aduce veştile vreme de vară sau mui-a răspuns, vese- şi ziarele, pentru iarnă, ea străbate jg ca de obicei. Iar conştiinciozitatea cu veselă comuna, im- ziarele pe care le care lucrează, tovapărţind atîtea nou- dau sunt de vreo răsa Conţ şi-a cîstăţi pe la casele 10 ori pe-atîtea. tigat pe merit a oamenilor: ziare. Desigur, cifrele simpatie unanimă . , • - sînt edificatoare a- în comuna sa, reviste, senson şi supra numărului de telegrame. De cu- abonaţi sau al co- IGURAM,riozitate, zilele tre- respondenţelor ce coresp. Cape de detectare Cadrele medico-sanitare de la Centrul de poliomielită din Sibiu, pe lîngă munca de îngrijire şi tratare a copiilor bolnavi, se preocupă să le creeze acestora şi clipe de mulţumire, de distracţie. Astfel, aici a fost iniţiat un teatru de păpuşi. Păpuşile au fost lucrate şi pictate de medicii şi surorile instituţiei respective. Marţi, 7 ianuarie, a fost prezentat primul spectacol din acest an, cu piesa „Albă ca zăpada". Păpuşarii amatori au reuşit să captiveze pe micii spectatori. Cum ne-am pregătit pentru noul an de producţie (Urmare din pag. I-a) trecut. Astfel, pînă la 31 decembrie 1963 au fost aplicate 17 M.T.O. Dintre acestea amintim: modernizarea maşinii de găurit nasturi din galalit; reorganizarea fluxului tehnologic la asamblarea florilor artificiale; îmbunătăţirea tehnologiei la impregnarea tuburilor cilindrice perforate; montarea unei instalaţii de uscare a rondelelor din galalii; înfiinţarea unui atelier de rebobinare a motoarelor electrice, şi altele. Măsurile respective şi cele ce se vor mai aplica în această lună şi în următoarele vor asigura, pe lîngă îmbunătăţirea calităţii produselor, realizarea sarcinii de creştere a productivităţii muncii şi a reducerii preţului de cost, întrucît ele au ca efect reducerea timpului de muncă cu peste 200 000 ore şi aduc economii de peste 1 milion lei. Pentru a urmări mai bine efectul economic al măsurilor aplicate s-au introdus fişe de autocalcul, care s-au întocmit de comisiile de descoperire a rezervelor interne din secţii, şi fişe de postcalcul pentru fiecare măsură, care se completează de către serviciile competente. Tot ca o măsură de îmbunătăţire a activităţii ne propunem ca în acest an comisiile de descoperire a rezervelor interne să analizeze lunar aplicarea concretă a fiecărui obiectiv din planul M.T.O. şi să insiste asupra completării acestuia în tot timpul anului. Rezultatele obţinute pînă acum, ansamblul de măsuri luate, stimularea întrecerii socialiste, activitatea creatoare a colectivului nostru garantează că planul de stat pe 1964 va fi îndeplinit exemplar la toţi indicatorii. Avancronică muzicală Spicuiri din programul săptămînal Concertul simfonic pe care filarmonica sibiană il prezintă in 8 ianuarie publicului auditor, cuprinde: două dansuri pentru orchestră simfonică de Sabin Drăgoi, poemul pentru vioară şi orchestră de Ernest Chausson şi Serenada în Re-major Opil pentru orchestră simfonică de Johannes Brahms. Sabin Drăgoi, maestru emerit al artei din R.P.R., se numără printre cei mai de seamă compozitori ai noştri care s-au afirmat pe tărimul artei muzicale şi in calitate de folclorist şi pedagog. Lucrările sale se bucură de o mare preţuire viară şi peste hotare prin conţinutul lor şi melodica inspirată din cintecul popular. Cele două dansuri, unul mai lent şi celălalt mai vioi sunt prezentate intr-o manieră personală fiind inspirate din dansurile populare de pe malul Mureşului. Violonistul Mircea Opreanu va interpreta poemul de Chapssyn unul dintre cei mai distinşi elevi ai lui Cezar Franck, susţinător de frunte al „Societăţii Naţionale", creată pentru stimularea muzicii instrumentale franceze. Lucrarea, dedicată prietenului său, reputatul violonist belgian Eugene Ysaye se desfăşoară ca o povestire muzicală în care se succed episoade lirice şi dramatice intr-o înfăţişare artistică şi plină de căldură. Serenada pentru orchestră simfonică de Johannes Brahms este o lucrare de fragedă tinereţe a compozitorului, scrisă în formă de divertisment pentru instrumente de coarde, flaut, 2 clarineţi, corn şi fagot pe care a prelucrat-o mai tirziu in forma actuală. A fost interpretată la Hamvra, la 3 mai 1860, in primă audiţie. Prin frumuseţea, poezia şi caldele sentimente ce le degajă, această lucrare a rămas definitiv în repertoriul simfonic. D. G. Veşti de la Casa raională de cultură • Sîmbătă seara, în sala căminului cultural din Cristian, Studioul artistului amator, al Casei raionale de cultură, a prezentat piesa „O zi de odihnă“ de V. Kataev. Numeroşii ţărani colectivişti şi tinerii din această comună, participanţi la spectacol, au răsplătit cu vii aplauze grupul de artişti amatori. • Colectivul de operetă, care a prezentat cu succes în oraşul Sibiu un spectacol cu selecţiuni intitulat „O seară de operetă“, face intense pregătiri pentru plecarea în turneu. Spectacolele viitoare vor fi prezentate în orașele Sighişoara, Victoria și Făgăraș. Din prima zi , succes promiţător Cele 60 de inovaţii aplicate în anul trecut la uzina „Balanţa“ au generat economii suplimentare de circa 500 000 lei. în noul an inovatorii de aici au înregistrat încă din prima zi un succes promiţător. La cabinetul tehnic s-au prezentat 4 propuneri semnate de muncitorii Nicolae Muntean, Iosif Căpăţînă şi Alexandru Solomon. Propunerile respective se referă la modificări în tehnologia producţiei, aducînd o contribuţie însemnată la îmbunătăţirea calităţii produselor. Inovaţiile vor avea un efect economic de circa 40 000 lei. în Editura politică a apărut: Marx-Engels, Opere vol. 16 Volumul cuprinde lucrările scrise de K. Marx și Fr. Engels în perioada septembrie 1864—iulie 1870. 912 pag. — 15 lei Nicolae Ioc „Un vals pentru Maricica Subiectul ultimului roman al lui N. Ţie, „Un vals pentru Maricica“,* * e prilejuit de crearea unei tipologii unitare de tineri muncitori. Romanul se impune de la început prin pasiunea scriitorului pentru destinele contemporane ale tinerei generaţii, prin stăruinţa lui de a impune, în literatură, caractere umane de o pronunţată curăţenie morală, prin pledoaria lui pentru puritate in relaţiile dintre oameni. Aproape toţi eroii sunt tineri care, dăruindu-se cu pasiune socialismului, se găsesc intr-o continuă luptă cu indolenţa, apatia şi inactivitatea. Acţiunea romanului începe odată cu promovarea sudorului Ilie Motronea in funcţia de şef de echipă. Ilie n-a atins incă virsta de 20 de ani. In momentul avansării, el crede că totul se va desfăşura in mod firesc. Nu-şi face probleme, nu vede ce l-ar împiedeca să ducă la bun sfirşit sarcina ce i-a fost încredinţată. După numai cîteva zile, apar insă greutăţi care nu puteau fi prevăzute. Deşi munceşte cu elan şi patos, lucrul nu merge bine. Aceasta pentru că ceilalţi membri ai colectivului condus de el sînt mai puţin intransigenţi faţă de ei înşişi, faţă de relaţiile lor intime, particulare şi simţul datoriei in cadrul echipei. Stelică, care din cauza unei bătăi, a făcut cu ani in urmă cîteva luni de închisoare, are „nervi la stomac“ şi adesea părăseşte lucrul pentru a se trata la o bodegă apropiată, Ioniţă anunţă că nu poate trăi „în pustietatea pădurii“ — unde se află şantierul — şi că pleacă in oraşul neveste-si. Maricica, bucătăreasa şantierului, încurcată din cauza unor implicaţii sentimentale, de multe ori lasă echipa fără mincare. Virban, un carierist înverşunat, nu face altceva decit să noteze greşelile şefului şi să trimită note informative la centru. Toate acestea creează nelinişte, animozităţi şi suspiciune intre cei cîţiva muncitori ai echipei condusă de Motronea. Evident, el nu poate fi făcut răspunzător de toate acestea. E insă de datoria lui să intervină şi să restabilească o armonie, care, probabil, n-a existat niciodată. Cu toate că e lipsit NOTE DE LECTOR de experienţă, Ilie Motronea găseşte resursele necesare redresării echipei. Astfel se convinge că Stelică e un muncitor priceput şi destoinic şi că nu trebuie privit cu rezerve numai pentru că a comis cineva o greşeală, un păcat al tinereţii. Ii acordă deci toată încrederea, fapt care il transformă definitiv pe Stelică. Ioniţă se alătură şi el celor doi, mai ales că Motronea il ajută să-şi aducă nevasta pe şantier. Mai greu e cu Maricica şi cu Virban. Maricica il iubeşte in taină pe Motronea. Acesta nu manifestă însă nici o pasiune făţişă pentru ea şi din gelozie fata acceptă „prietenia“ lui Virban care, mascat, continuă intrigile împotriva lui Motronea. Pînă la urmă lucrurile se lămuresc şi-n această privinţă. In cadrul unei şedinţe de colectiv, jucind totul pe-o carte, Virban crede că are suficiente atu-uri să-l lovească pe Motronea. De fapt se autodemască. Astfel toată echipa cunoaşte mobilul informaţiilor secrete trimise de Virban conducerii şantierului şi e intrigată de comportamentul lui. Surprinzind aspecte din viaţa tineretului, cartea lui N. Ţie se impune ca o carte vie, autentică. Trăiesc în acest roman tineri constructori care se despart tot mai mult şi definitiv de vechile deprinderi morale, de pornirile individualiste. Formarea conştiinţei socialiste, fixarea unor valori etice, conforme cu idealul epocii noastre, angajează in chipul cel mai decisiv şi mai dramatic, oamenii intr-un proces psihologic complicat. Stelică — „cel cu nervi la stomac“ — devine pină la urmă un om cinstit, ale cărui interese şi pasiuni se apropie tot mai mult de cele ale noii generaţii. La fel se intimplă şi cu loniţă. La un moment dat nu vrea să-şi urmeze echipa intr-un sector mai dificil, dar in faţa hotăririi ferme a celorlalţi nu rezistă. Ba mai mult, dă dovadă de mult ataşament şi patos faţă de munca şi sarcinile încredinţate. Nicolae Ţie a creat şi antipodul acestor evoluţii fericite, prin Virban, tip carierist şi răutăcios, dar fără nici o şansă de succes, deoarece el ignorează faptul că ambiţiile lui întîmpină, in climatul vieţii socialiste, piedici de netrecut. Imaginindu-şi astfel eroii cărţii, Nicolae Ţie aduce prin aceasta suflul sănătos al unei colectivităţi generoase, al unor oameni pentru care munca şi însuşirea intimă a ideilor revoluţionare se rezumă la bucuria de a trăi in societatea nouă, socialistă. * Nicolae Ţie, „Un vals pentru Maricica", Editura tineretului, 1963. 1. GH. POPA