Flacăra Sibiului, 1966 (Anul 22 [23], nr. 3614-3717)

1966-01-04 / nr. 3614

(Urmare din pag. 1a) deanu — am încheiat livrarea produselor planificate pe 1965 cu cinci zile in urmă şi de atunci am executat încă 1050 unelte pneumatice şi 41 000 metri licttari de lanţuri cu role. Marea noastră mulţumire nu constă numai in această depăşire a sarcinilor de plan, ci şi in scrisorile de mulţumire primite din partea unor beneficiari ca: Trustul minier Baia Mare, Combinatul carbonifer Valea Jiului, uzinele „Semănătoarea“ din Bucureşti şi „8 Mai“ din Ploieşti, cărora le vom trimite şi în viitor produsele noastre. Pentru mine personal anul 1965 a fost un an darnic. Pe lingă succesele dobîndite în muncă, recent m-am mutat intr-un nou şi frumos apartament. Daruri asemănătoare au primit in Popas la In aceeaşi noapte am poposit cîteva clipe şi în casa cooperatorului loan Mihailă din Racoviţa. Casa lui, aşezată pe un loc mai ridicat, străjuia cu silueta sa nocturnă împrejurimile. Licăririle din geamurile racoviţenilor se asemuiau cu o galaxie, risipită aici la poalele Făgăraşilor. Am intrat atraşi de buna dispoziţie care răzbătea dinăuntru. în jurul mesei erau aşezaţi loan şi Emilia, invitaţii lor Vasile Ignat junior, cumnatul lui, Ioan cu soţia Florentina, Vasile Ignat senior şi vecinii lor Miron Olaru cu soţia lui Maria. Veselie, bucurie. Se mînca cu poftă din bucatele pregătite anume pentru revelion, din care n-au lipsit tradiţionalele sarmale cu varză. Lurările nu mai conacest an şi mulţi alţi metalurgişti din uzină şi din oraşul nostru.“ Maistrul sudor Ioan Stimeriu, care conduce o echipă evidenţiată de sudori în secţia cazangerie, şi-a adăugat la bilanţul bogatelor succese dobindite în producţie mulţumirea personală de a-şi fi terminat de construit casa sa familiară, de a-şi vedea pe unul dintre băieţi înscris la şcoala generală iar pe cel mic in perspectiva de a deveni şcolar. Tînărul Ilie Fleşeriu, lăcătuş, pe care-l vedeţi acolo, la masa din dreapta, este împreună cu tovarăşii săi de muncă din secţia montaj. Alături de el o tinără. „Ne-am cunoscut în acest an şi în curînd ne vom căsători“ — a ţinut să mi-o ... prezinte, in timp ce căuta să mă servească din sticla cu Racoviţa Ieneau. Fiecare era ca noul an să le aducă fericire, bunăstare şi tot mai mult belşug în casă. Lui Vasile Ignat senior, de 70 de ani, i-am luat un scurt interviu. — Ce vă doriţi de la noul an ? — Multă sănătate şi fericirea de a-mi vedea copiii mulţumiţi. —• Dumneata gazdă, ce visuri doreşti să ţi se împlinească ? — In primăvară îmi voiu face casă nouă, iar celălalt revelion să-l fac în ea. Ospitalieră, gazda ne-a boierit un pahar de vin. Cu paharul ridicat tuturor celor prezenţi le-am urat „La mulţi şi fericiţi ani“, vin ce-o avea pe masă. „Mi-au trimis fraţii nul.o-operatori in comuna /!••• ' i.d de Jos, cîteva sticle servindu-vă un pahar sint sigurcă nu vă stric gustul". După un timp în sau făcut linişte. Ingineri: Ion Negrilă, directorul general al uzinei, a luat cuvîntul în faţa invitaţilor per tradiţionalul toast cu nului Nou. * Corespondentul nostru voluntar Vasile Savu de la Lizina mecanică Mîrşa ne a relatat printr-o scurtă corespondenţă că peste 100 de metalurgişti au petrecut revelionul împreună în sala clubului. Printre cei prezenţi la petrecere au luat parte Ioan Ţiroga, Vasile Irimie, Alexandru Brînzecu şi alţi fruntaşi ai întrecerii socialiste pe anul 1965. După toaleta d rigori', o ultimă formalitate pentru participantul lareve , lion: cântărirea. Morile In raidul nostru mocturn am poposit cu privirea pe ferestrele luminate ale, noilor blocuri, ale aşezărilor tr . - reşti din sate şi toamnele noastre, am întilnit cer de urători cu bice, buhai şi clopoţei. Am strîbs mina acelor oare în timp ce marea majoritate a oamenilor petreceau ei veghe;'.i ca docul continuu al vie i al cii să ardă te mai inima In această noape care marchează interse planuri de groase construcţii» pentrupitiia socialistă, ne-ar amintit lie cuvintele unuia din scriitorii noştri fruntaşi. Referindu-îse înălţimi la lucrările celui de-al IX-lea Congres al P.C.R., el scria că vor trece ani, vom întocmi noi planuri cincinale, vom ajunge departe, apoi şi mai departe dar, aşa cum se întîmplă cu munţii cei mari, de cîte ori vom întoarce privirile îl vom zări în urmă, fără ca orizontul să-l poată ascunde, înalt, puternic, strălucind de zăpezile eterne ale înţelepciunii lui. O asemenea înălţime pe care n-o vom uita e legată şi de anul care a trecut pentru că ea reprezintă rodul înţelepciunii a 19 milioane de constructori deprinşi de-acum cu grandiosul şi superlativul. La datorie La pupitrul de comandă care dirijează circulaţia trenurilor din gara Sibiu, impiegatul Mihai Kalman a efectuat în această noapte aproximativ 250 de operaţii pentru parcurse de manevre şi de circulaţie. La ora 23:56 a părăsit peronul trenul personal 2325 cu direcţia Tălmaci. Ultimul tren al anului trecut. Printr-o simplă declanşare de buton, Mihai Kalman face drum liber trenului în locul celor 26 de acari care asigurau altădată circulaţia în staţie. Şapte minute după ora 0 în staţie soseşte primul tren al anului 1966 — Orient - expres. După alte trei minute personalul 2086 din direcţia Cugir şi, înt sfîrşit, primul tren format din staţia Sibiu pleacă să brăzdeze noaptea noului an, spre Copşa Mică, personalul 2061, la ora 0,20. Difuzoarele de pe peron transmit călătorilor, lucrătorilor staţiei, conductorilor de trenuri tradiţionalul „La mulţi ani“ şi călătorie plăcută. Ştafeta vieţii e asigurata Marius Mircea, băiatul muncitoarei Elena Nicolau, a fost cel mai tînăr participant la revelionul din acest an. Vîrsta: o oră. Şi în timp ce, ca orice participant la această tradiţională sărbătoare, i se făcea toaleta de rigoare la care şi-au adus contribuţia surorile Victoria Rotaru, Paraschiva Bischin şi medicul Marcel Stoichiţă. O fetiţă „foarte grăbită“, a fost înregistrată ca prima nou născută în acest an. Deci Marius Mircea, ultimul născut pe 1965 la spitalul Obstetric—ginecologic, şi al 1975-lea copil al anului, a predat ştafeta peste miezul nopţii Măriei din Sadu. In aceeaşi noapte au mai sosit 5 urgenţe şi în total s-au născut între orele 20 şi 8 dimineaţa, 5 copii. Scorul: 3—2 pentru băieţi. Record la greutate: fiul lui Maria Lazăr, cooperatoare din Bungard a totalizat 4100 grame. Se poate afirma deci că primele rezultate din acest sector de viaţă sunt promiţătoare. Prin mii de fire Geamurile de la ultimul etaj din clădirea centralei telefonice au fost de asemene luminate toată noaptea. La o masă de lucru, cu teleimprimatorul în faţă, tînăra Helga Dahinten înregistrează telegramele transmise din cele mai îndepărtate colţuri ale ţării. împreună cu comunista Eugenia Macrea, cu Ella Szemerjay şi Marcel Negulei au înregistrat într-o singură noapte 237 telegrame prezentate la ghişeu sau prin telefon, 573 recepţionate, şi au transmis alte 653. In mod cert că prin mii şi mii de fire s-au scurs de pretutindeni tradiţionalele urări: „La mulţi ani !“ „Vă dorim un an nou fericit!“ „Succese în muncă şi în viaţă !“ La intersecţie de ani lumină Ridicînd un pahar cu tinerii din raionul nostru, Utecista Helga Dahinten, lucrînd la teleimprimator. Succesele obţinute simbolid spre noi înfăptuiri (Urmare din pag. 1-a) urmînd ca pe această cale să se obţină 72,00 din sporul producţiei industriale. în industria oraşului nostru s-a prevăzut pentru acest an, comparativ cu 1965, un spor al volumului producţiei globale cu 12,6%, al producţiei marfă cu 13%, iar productivitatea muncii va spori cu 8,9%. Aceste cifre sînt în concordanţă, pe ramuri industriale, cu ritmul de dezvoltare prevăzut pe ansamblul economiei naţionale. In unităţile economice ale oraşului Sibiu — ca de altfel în întreaga ţară — la sfîrşitul lunii decembrie a avut loc dezbaterea sarcinilor de plan pe anul 1966. Adunările de dezbateri — expresie a democratismului orînduirii noaste socialiste au constituit un mijloc important de valorificare a iniţiativei creatoare a muncitorilor, inginerilor şi tehnicienilor, a specialiştilor, în pregătirea şi organizarea temeinică a producţiei acestui an. Ca rezultat al dezbaterilor vii, au fost completate planurile iniţiate de M.T.O., cu noi măsuri menite să valorifice o seamă de resurse interne existente în fiecare unitate, ceea ce va contribui la sporirea producţiei şi productivităţii muncii, la reducerea preţului de cost şi obţinerea unor produse de bună calitate, la realizarea exemplară a tuturor sarcinilor economice. Trebuie acordată toată atenţia , aşa cum este stabilit ca sarcină în hotărîrea Conferinţei orăşeneşti de partid — ca marea majoritate a M.T.O. să fie aplicate în prima jumătate a anului, acordîndu-se prioritate celor cu mare eficienţă. In unele întreprinderi, aşa cum este cazul la „Independenţa“, „Balanţa“, Uzina mecanică, „Elastic“, „Flamura roşie“, „Automecanica“, încă în decembrie anul trecut au fost aplicate unele M.T.O. care asigură pregătirea fabricaţiei pentru producţia acestui an. Este necesar ca organizaţiile de partid să îndrume şi să controleze conducerile tehnico-administrative ca acestea să acorde toţi atenţia organizării temeinice, pe baze ştiinţifice, a procesului de producţie, factor hotărîtor în realizarea ritmică a planului de producţie, în sporirea productivităţii mururi şi a îmbunătăţirii călită produselor. Conducerile imn-prinderilor — în special cele de la „Independenţa" balanţa“, „Automecanica mura roşie“. Uzina mecanică trebuie să conteinacţiunea de întărire a serciilor tehnice (con: -nidoi’ şef, tehnolog şef, ranic şef) cu cele mai pu gătite cadre inginereşti, asigue totodată o mai strînsă legătură şi a mai bunii coordonare a activităţii acestor servicii cu secţiile de producţie. In direcţia lichidării în acest an a muncii în , şi a consecinţelor ce le ar asupra calităţii prodeor, asupra utilajelor şi asopra oamenilor , aşa cum a fost situaţia în anul trecut la „Automecanica“, „Independenţa“, „Balanţa“, Uzina mecanică, „13 Decembrie“, I.R.U.M., I.I.O.S., „Munca timplurilor“, „îmbrăcămintea“ şi altele — organizaţiile de partid trebuie să urmărească continuu felul cum condurile tehnico-administrate asigură aprovizionarea judicioasă a locurilor de muncă, respectarea graficelor producţie, crearea decalajului necesar între secţiile de uzinare şi cele de mondeplinirea la termenele stabilite a planului de colabor, etc., desfăşurînd totodată o susţinută muncă politica şi organizatorică în scopul realizării ritmice, decadă de decadă, a sarcinilor de plan. Sub conducerea organizaioi de partid, organizaţiile de sindicat şi U.T.C. vor trebui să desfăşoare o temeinică muncă politică educativa în rîndul muncitorilor, inginerilor şi tehnicienilor, pentru mobilizarea lor la realizarea sarcinii sporite de creştere a productivităţii muncii. Introducerea progresului tehnic, a mecanizării şi micii mecanizări, a modernizării utilajelor, a perfecţionării tehnologiei de fabricaţie, a organizării temeinice a producţiei, precum şi a ridicării continue a nivelului profesional, a folosirii variatelor forme ale muncii politico-educative de masă care să ducă la întărirea disciplinei în muncă, constituie factori esenţiali în creşterea producţiei şi productivităţii muncii. In toate întreprinderile sibiene se cer măsuri hotărîte pentru micşorarea cheltuielilor neproductive, care diminuează adesea eforturile depuse pentru reducerea preţului de cost. Este important să subliniem că reducerea preţului de cost trebuie realizată nu în dauna calităţii produselor, ci dimpotrivă, în condiţiile îmbunătăţirii ei. Este necesar a se mobiliza toate rezervele existente pentru realizarea produselor în toate unităţile economice la un nivel calitativ superior, ţinînd seama de cele mai bune realizări pe plan mondial. In această direcţie se impune ca unităţile aparţinătoare M.I.C.M. să folosească cu mai multă hotărîre materialele plastice, ca înlocuitor de metal. Realizarea sarcinilor sporite de plan din acest an impun organizaţiilor de partid perfecţionarea continuă a stilului şi metodelor lor de muncă în conducerea o competenţă a economiei. Dezvoltînd în continuare iniţiativa creatoare a maselor, muncind fără preget, există toate condiţiile îneît colectivele de muncă din unităţile economice ale oraşului nostru să realizeze exemplar sarcinile sporite de plan pentru 1966 — primul an al cincinalului — adueîndu-şi contribuţia la propășirea continuă a patriei socialiste, la ridicarea nivelului de trai al celor ce muncesc.