Flacăra, octombrie-decembrie 1965 (Anul 14, nr. 40-52)

1965-10-02 / nr. 40

»* ■ I Oglinzile Bistriţei O dată cu construirea barajului hidrocentralei „V. I. Lenin“ de la Bicaz, vijelioasa Bistriţă a încremenit în faţa imensului obstacol ridicat de mîna omului. Ascultător, rîul şi-a prelins apoi apele pe noua albie zidită de constructori în spatele muntelui de beton. Picătură cu picătură, Bistriţa a economisit aici un miliard de metri cubi de apă, după care şi-a regăsit drumul. Aşa s-a născut marea artificială de la Bicaz, care sfîrşeşte la poalele Ceahlăului. Pe luciul său fără talazuri îşi încrucişează astăzi drumurile marinarii aflaţi pe puntea vaporaşelor şi şalupelor, canotori şi pescari, turişti şi cercetători. Marea Ceahlăului n-a fost însă un simplu incident. De-a lungul celor 85 de km pe care Bistriţa îi străbate pînă la Siret, imaginea aceasta reapare, la scară redusă, de mai multe ori , la Pîngăraţi, Vaduri, Bîtca Doamnei şi Piatra-Neamţ, la Bacău, Lilieci şi Gîrleni. Cel mai recent popas, cea mai proaspătă oglindă a Bistriţei se află la Racova. De curînd aici s-au încheiat lucrările de amenajare a unui nou lac de acumulare. Toate cele nouă lacuri acumulează un volum de apă egal cu debitul dintr-un an întreg al Bistriţei. Cu alte cuvinte un rîu curge, iar un altul similar se odihneşte. Acest echilibru a schimbat fundamental destinele unuia din cele mai vijelioase rîuri. Frumuseţilor Bistriţei zugrăvite odinioară de Vlahuţă li s-au adăugat altele noi făurite prin munca şi înţelepciunea omului. De la Bicaz la Bacău, pe rîul plutelor de odinioară, curg astăzi kilowaţii. Prin crearea celor Pekin — Expoziţia economică română — cea de-a doua expoziţie economică a Chinei populare, organizată în ţara noastră, se bucură de afluenţa unui numeros public vizitator. Adăpostite pe o suprafaţă de 4 500 metri pătraţi, exponatele şi panourile se remarcă printr-o excepţională varietate şi calitate. Alături de produsele artei meşteşugăreşti — sculpturi în fildeş, jad, scoică, piatră, materializind frumuseţea şi migala unei arte milenare — se impun cu pregnanţă marile înfăptuiri ale tehnicii şi ştiinţei contemporane : o largă gamă de produse industriale, de la motoare diesel pentru navele de mare tonaj şi pînă la sensibilele microscoape electronice capabile să mărească de 200 000 ori imaginea. Producţia industrială globală a Chinei populare a crescut între anii 1963 şi 1964 cu peste 15 la sută, iar din 1961 şi pînă anul trecut, oamenii muncii chinezi au realizat aproximativ 24 000 de noi sortimente la principalele produse industriale. Industria grea produce in prezent variate maşini şi unelte, produse siderurgice şi ale industriei chimice, automobile, maşini agricole etc. Perfecţionatele maşini de alezat, de şlefuit, autoturismul „Hunţi", macheta hidrocentralei de la Sinangian, panourile şi fotografiile înfăţişînd presa hidraulică automată de forjat cu o putere de 12 000 tone sau macaraua tip pod-rulant cu sarcina la cîrlig de 350 tone — toate acestea şi multe altele stîrnesc în rindurile vizitatorilor români un viu şi îndreptăţit interes. ----------------- ’. In continuare, un spaţiu amplu este rezervat produselor industriei bunurilor de larg consum — variate sortimente obţinute în industria alimentară, numeroase stofe şi mătăsuri, biciclete, maşini de cusut, ceasuri etc. — precum şi sugestivele panouri şi exponate care vorbesc vizitatorilor despre importantele succese dobîndite de oamenii muncii din agricultură de-a lungul şi de-a latul vastului teritoriu al Chinei populare şi în condiţiile unor atit de pronunţate deosebiri impuse de sol, climă şi relief. Cele 4 700 de exponate — oglindind remarcabilele succese ale poporului chinez în revoluţia şi construcţia socialistă a ţării — contribuie în mod nemijlocit la adîncirea cunoaşterii reciproce dintre popoarele român şi chinez, la cimentarea legăturilor frăţeşti multilaterale dintre ele. Ilariu MURGU Pentru studenţii din Bucureşti şi Cluj In noul an universitar Reluîndu-şi locul în biblioteci, amfiteatre, laboratoare, cămine, studenţii au trecut în revistă noile amenajări făcute pentru ca activitatea lor în noul an universitar să se desfăşoare în condiţiile cele mai bune. Universitatea din Bucureşti i-a primit cu cele peste 5 500 de locuri din căminele sale gata pregătite, Institutul politehnic Gheorghe Gheorghiu- Dej cu urări de bun venit la intrările noilor blocuri din cartierul studenţesc de pe Splaiul Independenţei. Pînă la începerea noului an universitar aici au fost date în folosinţă încă două pavilioane (al optulea şi al nouălea), iar peste puţin timp încă unul va fi predat ,,la cheie“. Mobilierul nou, modern, în culori pastelate, asigură întregul confort locatarilor acestor construcţii. De altfel in toate căminele din Bucureşti s-au executat im- * portante lucrări de modernizare şi amenajare, menite să ducă la îmbunătăţirea condiţiilor de locuit şi de lucru ale studenţilor. La Cluj, din cei 13 000 de studenţi, peste 8 000 au fost primiţi în cele 21 de cămine din care 10 formează noul ..oraş al studenţilor“, construit în ultimii ani. La cantine iau masa aproape 8 000 de stu-denţi din care 7 000 primesc burse. O policlinică, o casă de cultură, cîteva baze sportive, întregesc lista amenajărilor social-culturale puse la dispoziţia studenţilor din oraşul de pe malul Someşului. N. RĂDULESCU De soiuri de grîu se vor cultiva pe ogoarele noastre Acum, cînd ne aflăm în toiul însămînţărilor de toamnă, o problemă mult cercetată şi controversată, aceea a soiurilor de grîu, este rezolvată în proporţii foarte mari. Cercetarea, experienţa, agrotehnica superioară şi-au spus cuvîntul. In urmă cu cîţiva ani erau recomandate pentru a se cultiva soiuri de grîu ca Odvos, Cenad, 301, Beloţerkovskaia. In prezent, aceste soiuri se cultivă pe suprafeţe agricole tot mai restrînse deoarece dezvoltarea intensivă a agriculturii reclamă extinderea cultivării unor soiuri valoroase care deşi necesită măsuri agrotehnice suplimentare şi doze sporite de îngrăşăminte, ele dau în schimb producţii mari la hectar. Iată de ce în anul agricol 1965-1966 soiul nr. 301 nu va mai ocupa la cooperativele agricole de producţie 43,4% din suprafaţa destinată griului, ca în anul 1964-1965, ci numai 30%. In acelaşi timp soiurile valoroase cîştigă tot mai mult teren. Dacă în 1964-1965 soiul Bezostaia a fost cultivat în cooperativele agricole de producţie în proporţie de 19,6%, în 1965-1966 Bezostaia va fi cultivat în proporţie de 31,9%. Va creşte şi răspîndirea soiului Triumph. In 1964-1965 acest soi ocupa 15,6% din suprafaţa cooperativelor agricole, pentru ca în 1965-1966 soiul Triumph să ajungă la 17,4%. Am amintit doar două din soiurile valoroase de grîu. Mai sînt şi altele. In condiţiile noastre pedoclimatice aceste soiuri, fiind sprijinite de o agrotehnică superioară, dau producţii mari. Exemplele sunt numeroase. In vara aceasta multe cooperative de producţie din regiunea Bucureşti — ca cele din Ulmu, Ceacu, Dor- Mărunt etc. — datorită cultivării în proporţie mare a soiurilor intensive — au obţinut o producţie medie de frîu între 3 200 şi 3 500 kg la ectar. Aşa s-au petrecut lucrurile şi în alte regiuni, cum e Dobrogea. Toate cooperativele agricole din raionul Negru-Vodă care au cultivat soiul Bezostaia au obţinut pe întreaga suprafaţă o producţie medie de 3 298 kg la lectar. Aşadar, în aceste zile pe suprafeţe tot mai întinse se seamănă soiuri valoroase de grîu. Avem toate şansele ca recoltele anului viitor să fie şi mai bogate. Pentru că ce semeni, aceea culegi. G. MINIŞAN Exponatele slnt privite cu mult interes de către vizitatori. Aspect din sala d« m«s« a mod«rn«l cantina a Complexului social studenţesc Gro* xdvefdl din Capitală. I 9 oglinzi şi a celor 13 hidrocentrale, potenţialul hidroenergetic al Bistriţei a fost în întregime supus. Nici un alt rîu românesc nu se poate lăuda pînă acum cu o asemenea performanţă. Expoziţia construcţiei economice a R. P. Chineze ln pavilionul din Parcul Herăstrău s-a inaugurat săptămîna trecută Expoziţia construcţiei economice a R. P. Chineze. Deschisă la scurt timp după o manifestare similară la cuplet N. DĂSCĂIESCU Prima oglindă a Bistriței: moarta Ucazului.