Flacăra, iulie-septembrie 1966 (Anul 15, nr. 27-39)

1966-07-02 / nr. 27

FLACARA. Redacţia: Bucu­reşti, Piaţa Scînteii 1, raionul 30 Decembrie. Clauţa poş­tali 4112, Of. Sf. Telefon 17.60.10 — int. 1744. ABONA­MENTE la toate oficiile poş­tale, la factorii poştali şi difuzorii voluntari din între­prinderi fi instltaiii. TARIF DE ABONAMENTE : 3 luni — 20 lei ; 0 luni — 52 lei ; un an — 104 lei. TIPARUL necutat la Combinatul poli­grafic „Casa Scînteii". La 30 iunie, adică la în­cheierea fiecărui an şcolar, se serbează, Intr-un cadru festiv, ,,Ziua învăţătorului­, sărbă­toare închinată corpului di­dactic, cel mai numeros deta­şament al intelectualităţii din ţara noastră, căruia poporul i-a încredinţat misiunea de nobilă răspundere de creştere şi educare a tinerelor gene­raţii in spiritul înaltelor idea­luri comuniste, al dragostei de patrie, al pasiunii pentru cu­noaşterea comorilor culturii mondiale, pentru pătrunderea In tainele ştiinţei şi tehnicii contemporane. Cei aproape 190 000 de educatori, învăţă­tori şi profesori de pe întreg cuprinsul României socialiste, care îşi îndeplinesc cu dă­ruire şi abnegaţie nobila lor misiune, au Intîmpinat, cu re­alizări de seamă pe tărlmul instruirii şi educării tineretu­lui, ,,Ziua învăţătorului­ din acest an, care stă sub semnul unor importante hotărîri ale partidului şi guvernului me­nite să înalţe spre noi culmi şcoala românească. ★ ★ * Orientarea profesională a tinerei generaţii a constituit tema unei ample sesiuni ştiin­ţifice, desfăşurate de curând sub egida Institutului de ştiinţe pedagogice. In cadrul acestei sesiuni, la care au participat reputaţi oameni de ştiinţă şi cadre didactice uni­versitare din domeniul peda­gogiei, psihologiei, sociologiei, medicinei etc. ca, de pildă, prof. univ. Miron Constanti­­nescu, prof. univ. ing. Marin Rădoi, prof. dr. docent Ale­xandru Roșea, prof. dr. do­cent Stanciu Stoian, prof. dr. docent A. Chircev, prof. dr. docent Gh. Zapan, conf. univ. dr. Oct. Berlogea, conf. univ. D. Salade, conf. univ. dr. Ion Moraru, precum şi cercetători, cadre didactice din învăţămîn­­tul mediu, medici, au fost dez­bătute sub multiple aspecte problemele pe care le implică orientarea şi îndrumarea tine­rilor in vederea alegerii vi­itoarei­­lor profesiuni. Sesiunea ştiinţifică pe tema orientării profesionale a tineretului a permis desprinderea câtorva concluzii esenţiale, care îşi vor găsi curând o materializare practică. Este vorba de elabo­rarea unui program complex de cercetare, care, folosind datele pe care le furnizează pedagogia, psihologia, fiziolo­gia, igiena, sociologia şi stu­diile din domeniul economiei, să stabilească pentru profesori coordonatele unei aprecieri ştiinţifice şi diferenţiate a elevilor, in funcţie de inte­resele, înclinaţiile şi aptitudi­nile lor individuale, precum şi de modalităţile de formare şi dezvoltare a acestora. De ase­menea se prevede organizarea unor cabinete de orientare profesională înzestrate cu apa­ratură complexă și dispunînd de specialiști de înaltă cali­ficare, crearea unei ,.clinici psihologice­, editarea unei cu­legeri de studii pe tema orien­tării profesionale etc. ★ ★ ★ Nenumăraţi învăţători şi profesori desfăşoară, pe lingă activitatea de la catedră şi o pasionantă muncă de cerce­tători pe tărîm ştiinţific, de creatori în domeniul artei, de culegători de folclor, de ma­terial lingvistic şi toponimic. In această privinţă ei au în faţă exemplul luminos al unor străluciţi înaintaşi — oameni de ştiinţă şi artişti de mare valoare — care au ilustrat mulţi ani prin activitatea lor catedrele unor şcoli primare sau secundare. Iaşul păstrează vie amintirea marelui scriitor Ion Creangă dar şi a învăţă­torului plin de duh şi de har, autor a nenumărate manuale şcolare care constituie şi azi un exemplu de măiestrie pe­dagogică. Profesori în fostele licee, gimnazii şi şcoli peda­gogice au fost de asemenea marele matematician Dimitrie Pompeiu, pictorul Ion An­­dreescu, criticul şi istoricul literar Eugen Lovinescu, scri­itorul Calistrat Hogaş, istori­cul cu gindire enciclopedică Nicolae Iorga şi multe, foarte multe alte personalităţi care s-au situat pe vîrfurile ştiin­ţei şi artei româneşti. Urmînd aceste strălucite exemple unele cadre didactice de azi ca — de pildă — profesorul Eduard Găvănescu din Arad desfășoară o valo­roasă muncă de cercetător al istoriei României. *£1 a colabo­rat la elaborarea unor apre­ciate monografii şi studii cu privire la evenimentele din istoria patriei în secolele al XIX-lea şi al XX-lea, la lu­crarea ,,Mărturii româneşti­­— cea mai amplă relatare a răscoalei conduse de Horia, Cloşca şi Crişan, la întoc­mirea monografiei şcolare ,,Preparandia din Arad­. În­văţătoarea emerită Elena Ciu­­cescu, dintr-o comună apro­piată Slatinei — Icoana — şi-a închinat întreg timpul liber, de-a lungul a patru de­cenii lucrărilor de artă popu­lară. In stăpinirea ei se află cea mai bogată, poate, co­lecţie personală de artă popu­lară din cite există în ţară : altiţe şi scoarţe, covoare şi ştergare — în total 5 000 de modele. Zeci şi zeci de cadre didac­tice asemeni învăţătorilor Ion Albu şi Vasile Popa din Lupşa. în inima Ţării Moţilor, au creat şi au dotat muzee raionale şi săteşti cu piese arheologice şi istorice — măr­turii ale trecutului local — documente de istorie literară, piese reprezentative ale ocu­paţiilor şi portului din partea locului. Vacanţa a început. Cadrele didactice au intrat şi ele în concediu. Dar nu toate. Un număr important de profesori şi învăţători, oameni cu multă experienţă în domeniul educa­ţiei, asigură în această peri­oadă desfăşurarea unei bogate activităţi cultural-sportive în taberele de şcolari şi pionieri care funcţionează în cele mai pitoreşti locuri din ţară : pe valea Teleajenului — la Cheia şi Suzana — la Olteni, Lunca Bradului, Buşteni, Ho­­morod, Năvodari şi Costineşti, în Maramureş la Izvoarele şi în numeroase alte localităţi din fiecare regiune a ţării. De asemenea numeroşi pro­fesori şi învăţători, dornici să-şi ridice măiestria pedago­gică şi să-şi adîncească pre­gătirea de specialitate, se pregătesc intens pentru exa­menele în vederea obţinerii gradelor didactice, participă la cursurile de specialitate orga­nizate la Sinaia, Câmpulung, Bucureşti, Timişoara etc. de către institutele interregionale de perfecţionare a cadrelor di­dactice şi de societăţile de matematică, ştiinţe fizice şi chimie, ştiinţe filologice şi istorice, ştiinţe naturale şi geografie. Mircea HERIVAN Spitalul Brincovenesc este unul dintre cele mai vechi aşezăminte spitaliceşti din Ca­pitală şi, totodată, una din instituţiile sanitare în care noul in domeniul medicinei găseşte uşi larg deschise. Despre acest subiect am pur­tat o convorbire cu tovarăşul prof. dr. Rudolf Brauner, doctor docent în ştiinţe, di­rectorul clinicii medicale din spital.­­ Aplicăm o serie de me­tode noi atit in diagnosti­carea cit şi în tratarea di­verselor boli. Astfel, în diag­nosticul bolilor de ficat, ca hepatitele cronice (care, dacă nu sunt diagnosticate la timp, pot duce la ciroză he­patică) acordăm o mare atenţie unor variate probe de laborator, printre care şi enzinogramei (metodă pe care noi am prezentat-o la un congres internaţional de me­dicină internă), cu ajutorul căreia se poate depista din vreme atingerea ficatului, pentru a se aplica un trata­ment care poate vindeca boala sau cel puţin opri evo­luţia ei spre ciroză. Un alt exemplu : ateroscleroza şi o consecinţă a ei, arterita atero­­sclerotică a membrelor infe­rioare, duce la cangrenă şi amputări ; pentru diagnosticul precoce al acestei boli utili­zăm un aparat, creaţie a cli­nicii noastre, cu ajutorul că­ruia se pot identifica cele mai fine alterări survenite In irigaţia piciorului respectiv, luîndu-se măsuri ca procesul să nu avanseze şi, deci, să nu se ajungă la amputări. — Dar cu privire la nou­tăţile In domeniul tratamen­telor ce le aplicaţi... f — M-aş opri asupra trata­mentului cu enzime (fermenţi) in reumatism. Pentru prima dată în lume acest tratament a fost aplicat la noi ; el a fost făcut cunoscut lumii me­dicale internaţionale prin co­municarea pe care ara pre­­zentat-o la Congresul de reumatologie de la Praga (1964). Utilizăm o enzimă nu­In fotografie vedeţi un ca­dru din filmul , ,Timidul", o producţie a cineclubului C.F.R. .,16 Februarie­ din Timişoara. Scenariul şi regia sunt sem­nate de Ion Teslaru, iar ima­ginea de Sandu Dragoş. Filmul ,,Timidul­ se înscrie ca o reuşită a cineaştilor amatori bănăţeni. De altfel, filmele lor realizate în ultima vreme sunt o mărturie a căutărilor şi împlinirilor. ,,Popas­ — film de scurt metraj este un pastel cine­matografic care dezvăluie fru­museţile anotimpului alb. In mod metaforic, realizatorii filmului „Toamnă timişoreană­­sugerează succesiunea genera­ţiilor. Filmul degajă multă poezie, optimism, dezvăluind in acelaşi timp farmecul mită hlaluromidaza. Cu aju­torul ei izbutim uneori re­zultate spectaculoase, cum a fost cazul unei tinere spor­tive, aduse pe largă cu o lombo-sciatică rebelă. După trei zile de tratament cu hialuromidază, bolnava nu nu­mai că a părăsit spitalul com­plet restabilită, dar în cea de-a patra zi a şi putut să participe la o competiţie sportivă. O altă enzimă — citocromul — extrasă din inima de bovidee, este uti­lizată de noi cu succes în unele boli de inimă, obţinin­­du-se cu ajutorul ei o uşurare a respiraţiei bolnavilor. — Cum se adaptează me­todele noi şi aparatajul mo­dern* 1« caracterul — monu­mental, dar vechi — al arhitectonicii spitalului Brin­covenesc I —­ In clinica noastră s-au făcut reparaţii capitale cu ajutorul cărora se asigură confortul bolnavilor, s-au montat instalaţiile sanitare moderne, mijloacele de sem­nalizare luminoasă ş.a. De exemplu, serviciul de reani­mare şi de terapie intensivă al clinicii a fost reorganizat după concepţiile cele mai mo­derne , deşi construcţia clă­dirii spitalului are peste 140 de ani, iar ultima refacere a aripei noastre, a avut loc cu mai bine de 60 de ani în urmă. Oxigenul este adus la patul bolnavului pe conducte speciale, ventilaţia — per­fectă — este asigurată prin­­tr-o instalaţie de aer con­diţionat ; s-a pus în funcţiune o instalaţie de aerosoli la care tratamentul se aplică în funcţie de temperatura nece­sară etc. Toate acestea ne ajută să facem ca vechea noastră clinică, creată in anul 1887, în conducerea că­reia au lucrat savanţi şi pe­dagogi pe tărîm medical de mare prestigiu — cum au fost doctorii Kalinderu, Buicliu, Teoharii şi alţii — să con­tinue cu cinste tradiţia sa. A. ANGHEIESCU harnicii cineaşti amatori arcurilor din oraşul de pe ego. S-ar putea crede că cineaştii amatori din Banat sînt îndrăgostiţi de peisajele naturale ale regiunii lor. Cind afirmăm aceasta ne gîndim şi la filmul documentar ,,in căutarea neasemuitelor frumu­seţi­. Entuziaştii amatori timişo­reni în domeniul celei de-a 7-a arte sunt adevăraţi cro­nicari ai vieţii cotidiene. Cu ajutorul aparatului de filmat ei înregistrează tot ce-i emo­ţionează, tot ce merită adu­cerea aminte, iar, la anumite intervale, ei realizează filme documentare intitulate „File de cronică­, prin care pre­zintă metamorfoza locurilor unde trăiesc. B. M. coperta it o a 8 t r ă Moment ploitic la Mamaia. Fotografia de Ion PETCU ziua oamenilor şcolii o clinică cu vechi tradiţii

Next