Flacăra, iulie-septembrie 1966 (Anul 15, nr. 27-39)
1966-07-02 / nr. 27
FLACARA. Redacţia: Bucureşti, Piaţa Scînteii 1, raionul 30 Decembrie. Clauţa poştali 4112, Of. Sf. Telefon 17.60.10 — int. 1744. ABONAMENTE la toate oficiile poştale, la factorii poştali şi difuzorii voluntari din întreprinderi fi instltaiii. TARIF DE ABONAMENTE : 3 luni — 20 lei ; 0 luni — 52 lei ; un an — 104 lei. TIPARUL necutat la Combinatul poligrafic „Casa Scînteii". La 30 iunie, adică la încheierea fiecărui an şcolar, se serbează, Intr-un cadru festiv, ,,Ziua învăţătorului, sărbătoare închinată corpului didactic, cel mai numeros detaşament al intelectualităţii din ţara noastră, căruia poporul i-a încredinţat misiunea de nobilă răspundere de creştere şi educare a tinerelor generaţii in spiritul înaltelor idealuri comuniste, al dragostei de patrie, al pasiunii pentru cunoaşterea comorilor culturii mondiale, pentru pătrunderea In tainele ştiinţei şi tehnicii contemporane. Cei aproape 190 000 de educatori, învăţători şi profesori de pe întreg cuprinsul României socialiste, care îşi îndeplinesc cu dăruire şi abnegaţie nobila lor misiune, au Intîmpinat, cu realizări de seamă pe tărlmul instruirii şi educării tineretului, ,,Ziua învăţătorului din acest an, care stă sub semnul unor importante hotărîri ale partidului şi guvernului menite să înalţe spre noi culmi şcoala românească. ★ ★ * Orientarea profesională a tinerei generaţii a constituit tema unei ample sesiuni ştiinţifice, desfăşurate de curând sub egida Institutului de ştiinţe pedagogice. In cadrul acestei sesiuni, la care au participat reputaţi oameni de ştiinţă şi cadre didactice universitare din domeniul pedagogiei, psihologiei, sociologiei, medicinei etc. ca, de pildă, prof. univ. Miron Constantinescu, prof. univ. ing. Marin Rădoi, prof. dr. docent Alexandru Roșea, prof. dr. docent Stanciu Stoian, prof. dr. docent A. Chircev, prof. dr. docent Gh. Zapan, conf. univ. dr. Oct. Berlogea, conf. univ. D. Salade, conf. univ. dr. Ion Moraru, precum şi cercetători, cadre didactice din învăţămîntul mediu, medici, au fost dezbătute sub multiple aspecte problemele pe care le implică orientarea şi îndrumarea tinerilor in vederea alegerii viitoareilor profesiuni. Sesiunea ştiinţifică pe tema orientării profesionale a tineretului a permis desprinderea câtorva concluzii esenţiale, care îşi vor găsi curând o materializare practică. Este vorba de elaborarea unui program complex de cercetare, care, folosind datele pe care le furnizează pedagogia, psihologia, fiziologia, igiena, sociologia şi studiile din domeniul economiei, să stabilească pentru profesori coordonatele unei aprecieri ştiinţifice şi diferenţiate a elevilor, in funcţie de interesele, înclinaţiile şi aptitudinile lor individuale, precum şi de modalităţile de formare şi dezvoltare a acestora. De asemenea se prevede organizarea unor cabinete de orientare profesională înzestrate cu aparatură complexă și dispunînd de specialiști de înaltă calificare, crearea unei ,.clinici psihologice, editarea unei culegeri de studii pe tema orientării profesionale etc. ★ ★ ★ Nenumăraţi învăţători şi profesori desfăşoară, pe lingă activitatea de la catedră şi o pasionantă muncă de cercetători pe tărîm ştiinţific, de creatori în domeniul artei, de culegători de folclor, de material lingvistic şi toponimic. In această privinţă ei au în faţă exemplul luminos al unor străluciţi înaintaşi — oameni de ştiinţă şi artişti de mare valoare — care au ilustrat mulţi ani prin activitatea lor catedrele unor şcoli primare sau secundare. Iaşul păstrează vie amintirea marelui scriitor Ion Creangă dar şi a învăţătorului plin de duh şi de har, autor a nenumărate manuale şcolare care constituie şi azi un exemplu de măiestrie pedagogică. Profesori în fostele licee, gimnazii şi şcoli pedagogice au fost de asemenea marele matematician Dimitrie Pompeiu, pictorul Ion Andreescu, criticul şi istoricul literar Eugen Lovinescu, scriitorul Calistrat Hogaş, istoricul cu gindire enciclopedică Nicolae Iorga şi multe, foarte multe alte personalităţi care s-au situat pe vîrfurile ştiinţei şi artei româneşti. Urmînd aceste strălucite exemple unele cadre didactice de azi ca — de pildă — profesorul Eduard Găvănescu din Arad desfășoară o valoroasă muncă de cercetător al istoriei României. *£1 a colaborat la elaborarea unor apreciate monografii şi studii cu privire la evenimentele din istoria patriei în secolele al XIX-lea şi al XX-lea, la lucrarea ,,Mărturii româneşti— cea mai amplă relatare a răscoalei conduse de Horia, Cloşca şi Crişan, la întocmirea monografiei şcolare ,,Preparandia din Arad. Învăţătoarea emerită Elena Ciucescu, dintr-o comună apropiată Slatinei — Icoana — şi-a închinat întreg timpul liber, de-a lungul a patru decenii lucrărilor de artă populară. In stăpinirea ei se află cea mai bogată, poate, colecţie personală de artă populară din cite există în ţară : altiţe şi scoarţe, covoare şi ştergare — în total 5 000 de modele. Zeci şi zeci de cadre didactice asemeni învăţătorilor Ion Albu şi Vasile Popa din Lupşa. în inima Ţării Moţilor, au creat şi au dotat muzee raionale şi săteşti cu piese arheologice şi istorice — mărturii ale trecutului local — documente de istorie literară, piese reprezentative ale ocupaţiilor şi portului din partea locului. Vacanţa a început. Cadrele didactice au intrat şi ele în concediu. Dar nu toate. Un număr important de profesori şi învăţători, oameni cu multă experienţă în domeniul educaţiei, asigură în această perioadă desfăşurarea unei bogate activităţi cultural-sportive în taberele de şcolari şi pionieri care funcţionează în cele mai pitoreşti locuri din ţară : pe valea Teleajenului — la Cheia şi Suzana — la Olteni, Lunca Bradului, Buşteni, Homorod, Năvodari şi Costineşti, în Maramureş la Izvoarele şi în numeroase alte localităţi din fiecare regiune a ţării. De asemenea numeroşi profesori şi învăţători, dornici să-şi ridice măiestria pedagogică şi să-şi adîncească pregătirea de specialitate, se pregătesc intens pentru examenele în vederea obţinerii gradelor didactice, participă la cursurile de specialitate organizate la Sinaia, Câmpulung, Bucureşti, Timişoara etc. de către institutele interregionale de perfecţionare a cadrelor didactice şi de societăţile de matematică, ştiinţe fizice şi chimie, ştiinţe filologice şi istorice, ştiinţe naturale şi geografie. Mircea HERIVAN Spitalul Brincovenesc este unul dintre cele mai vechi aşezăminte spitaliceşti din Capitală şi, totodată, una din instituţiile sanitare în care noul in domeniul medicinei găseşte uşi larg deschise. Despre acest subiect am purtat o convorbire cu tovarăşul prof. dr. Rudolf Brauner, doctor docent în ştiinţe, directorul clinicii medicale din spital. Aplicăm o serie de metode noi atit in diagnosticarea cit şi în tratarea diverselor boli. Astfel, în diagnosticul bolilor de ficat, ca hepatitele cronice (care, dacă nu sunt diagnosticate la timp, pot duce la ciroză hepatică) acordăm o mare atenţie unor variate probe de laborator, printre care şi enzinogramei (metodă pe care noi am prezentat-o la un congres internaţional de medicină internă), cu ajutorul căreia se poate depista din vreme atingerea ficatului, pentru a se aplica un tratament care poate vindeca boala sau cel puţin opri evoluţia ei spre ciroză. Un alt exemplu : ateroscleroza şi o consecinţă a ei, arterita aterosclerotică a membrelor inferioare, duce la cangrenă şi amputări ; pentru diagnosticul precoce al acestei boli utilizăm un aparat, creaţie a clinicii noastre, cu ajutorul căruia se pot identifica cele mai fine alterări survenite In irigaţia piciorului respectiv, luîndu-se măsuri ca procesul să nu avanseze şi, deci, să nu se ajungă la amputări. — Dar cu privire la noutăţile In domeniul tratamentelor ce le aplicaţi... f — M-aş opri asupra tratamentului cu enzime (fermenţi) in reumatism. Pentru prima dată în lume acest tratament a fost aplicat la noi ; el a fost făcut cunoscut lumii medicale internaţionale prin comunicarea pe care ara prezentat-o la Congresul de reumatologie de la Praga (1964). Utilizăm o enzimă nuIn fotografie vedeţi un cadru din filmul , ,Timidul", o producţie a cineclubului C.F.R. .,16 Februarie din Timişoara. Scenariul şi regia sunt semnate de Ion Teslaru, iar imaginea de Sandu Dragoş. Filmul ,,Timidul se înscrie ca o reuşită a cineaştilor amatori bănăţeni. De altfel, filmele lor realizate în ultima vreme sunt o mărturie a căutărilor şi împlinirilor. ,,Popas — film de scurt metraj este un pastel cinematografic care dezvăluie frumuseţile anotimpului alb. In mod metaforic, realizatorii filmului „Toamnă timişoreanăsugerează succesiunea generaţiilor. Filmul degajă multă poezie, optimism, dezvăluind in acelaşi timp farmecul mită hlaluromidaza. Cu ajutorul ei izbutim uneori rezultate spectaculoase, cum a fost cazul unei tinere sportive, aduse pe largă cu o lombo-sciatică rebelă. După trei zile de tratament cu hialuromidază, bolnava nu numai că a părăsit spitalul complet restabilită, dar în cea de-a patra zi a şi putut să participe la o competiţie sportivă. O altă enzimă — citocromul — extrasă din inima de bovidee, este utilizată de noi cu succes în unele boli de inimă, obţinindu-se cu ajutorul ei o uşurare a respiraţiei bolnavilor. — Cum se adaptează metodele noi şi aparatajul modern* 1« caracterul — monumental, dar vechi — al arhitectonicii spitalului Brincovenesc I — In clinica noastră s-au făcut reparaţii capitale cu ajutorul cărora se asigură confortul bolnavilor, s-au montat instalaţiile sanitare moderne, mijloacele de semnalizare luminoasă ş.a. De exemplu, serviciul de reanimare şi de terapie intensivă al clinicii a fost reorganizat după concepţiile cele mai moderne , deşi construcţia clădirii spitalului are peste 140 de ani, iar ultima refacere a aripei noastre, a avut loc cu mai bine de 60 de ani în urmă. Oxigenul este adus la patul bolnavului pe conducte speciale, ventilaţia — perfectă — este asigurată printr-o instalaţie de aer condiţionat ; s-a pus în funcţiune o instalaţie de aerosoli la care tratamentul se aplică în funcţie de temperatura necesară etc. Toate acestea ne ajută să facem ca vechea noastră clinică, creată in anul 1887, în conducerea căreia au lucrat savanţi şi pedagogi pe tărîm medical de mare prestigiu — cum au fost doctorii Kalinderu, Buicliu, Teoharii şi alţii — să continue cu cinste tradiţia sa. A. ANGHEIESCU harnicii cineaşti amatori arcurilor din oraşul de pe ego. S-ar putea crede că cineaştii amatori din Banat sînt îndrăgostiţi de peisajele naturale ale regiunii lor. Cind afirmăm aceasta ne gîndim şi la filmul documentar ,,in căutarea neasemuitelor frumuseţi. Entuziaştii amatori timişoreni în domeniul celei de-a 7-a arte sunt adevăraţi cronicari ai vieţii cotidiene. Cu ajutorul aparatului de filmat ei înregistrează tot ce-i emoţionează, tot ce merită aducerea aminte, iar, la anumite intervale, ei realizează filme documentare intitulate „File de cronică, prin care prezintă metamorfoza locurilor unde trăiesc. B. M. coperta it o a 8 t r ă Moment ploitic la Mamaia. Fotografia de Ion PETCU ziua oamenilor şcolii o clinică cu vechi tradiţii