Flacăra, iulie-septembrie 1977 (Anul 26, nr. 27-39)
1977-07-07 / nr. 27
■ PATRIA, CABINETUL DE LUCRU AL PREŞEDINTELUI — Un nou triumf al spiritului revoluţionar creator al partidului nostru (Urmare din pagina 1) tate colectivă, responsabilă şi transformatoare. A-l face pe creator direct responsabil pentru valoarea şi puterea de inmurire morală a operei sale — este iarăşi expresia adevăratei libertăţi de a crea în numele şi pentru satisfacerea setei de frumos a constructorilor unei societăţi libere şi responsabile, prin ea însăşi, faţă de destinele sale. Cu aceste citeva consideraţii preliminare, să încercăm a evidenţia citea din aspectele fundamentale pe care plenara C.C. al P.C.R., prin hotărîrile sale şi îndeosebi prin cuvintul rostit de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, le-a fixat ca linii directoare pentru activitatea noastră imediată şi de perspectivă. RITM ÎNALT, calitate, eficientă, PRODUCTIVITATE RIDICATA IN TOATE SECTOARELE ECONOMIEI NAŢIONALE Precum se ştie, pornindu-se de la realizările obţinute în îndeplinirea planului cincinal pe primul an şi jumătate, evaluindu-se cu luciditate concluziile desprinse din dinamica dezvoltării în această perioadă, corelate cu sarcinile generale stabilite de cel de al Xl-lea Congres al P.C.R. pentru activitatea economico-socială in această perioadă, au fost elaborate proiectele planului unic și bugetului de stat pe anul 1978, ambele fiind supuse dezbaterii și adoptării de către plenară. Faptul că încă la jumătatea acestui an planul pentru 1978 este deja aprobat pune in evidenţă preocuparea statornică a conducerii partidului nostru pentru asigurarea perspectivei în întreaga activitate, spre a permite astfel atît ministerelor şi instituţiilor centrale, cît şi unităţilor de bază să demareze din timp pregătirea pentru îndeplinirea în bune condiţiuni a sarcinilor. Stabilirea parametrilor dezvoltării economico-sociale în anul viitor a prilejuit totodată o amplă şi temeinică analiză a activităţii ce se desfăşoară în toate domeniile construcţiei noastre socialiste. Nivelul tehnic şi calitativ al întregii producţii a fost situat în această perspectivă pe primul plan, cerindu-se în acest sens să se ia măsuri hotărîte. Abordînd complexe şi decisiva problemă a eficienţei activităţii economice sub multiplele ei aspecte, implicit acela al programelor întocmite pentru soluţionările ei în fiecare domeniu, secretarul general al partidului sublinia : „Atrag însă foarte serios atenţiunea că problema reducerii consumurilor de combustibil şi de energie, în general a consumurilor materiale, constituie problema numărul unu a eficienţei economice, a creşterii venitului naţional, a dezvoltării economiei naţionale". O condiţie sine qua non a eficienţei economice, a accelerării dezvoltării noastre în vederea depăşirii handicapului economic moştenit, pentru a ajunge din urme ţările avansate, este, desigur, creşterea productivităţii muncii. Realizarea acestui obiectiv, atît pe calea automatizării, mecanizării, introducerii progresului tehnico-ştiinţific cit şi prin reducerea personalului neproductiv reprezintă unul din principalele izvoare ale creşterii venitului naţional. Modul cum se realizează investiţiile atît in industrie cît şi în agricultură, în condiţiile în care se constată serioase rămineri în urmă chiar în primele cinci luni ale anului, a fost supus de secretarul general al partidului, în cuvintul rostit la plenară, unei ascuţite şi pertinente analize, indicîndu-se o grabnică şi judicioasă utilizare a forţei de muncă. Deopotrivă, spre construcţiile industriale şi de locuinţe — domeniu in care, datorită suplimentării planului, anul acesta se vor realiza 220 000 apartamente — ca şi spre lucrările de irigaţii trebuie dirijate toate forţele productive absolut necesare. Cu mai multă hotărîre trebuie să se acţioneze, în ce priveşte agricultura, pentru executarea lucrărilor la ordinea zilei : recoltare, reînsămînţarea terenurilor pentru culturile duble, întreţinerea lanurilor. OBIECTIVE PRIORITARE : NIVELUL DE TRAI, PREGĂTIREA TINEREI GENERAŢII Amplul program de ridicare a nivelului de trai al întregii populaţii, cunoscut de pe acum din presă şi larg dezbătut, primul de acest gen în istoria ţării, a format, de asemenea, obiectul dezbaterii în cadrul plenarei C.C. al P.C.R., după a cărei aprobare urmează să fie prezentat Conferinţei Naţionale a P.C.R. Aplicarea lui treptată, în mai multe etape, a şi început, odată cu 1 iulie, de majorări substanţiale ale retribuţiei beneficiind personalul muncitor din toate ramurile economiei, respectiv, în ordine : industrie, construcţii, transporturi, agricultură şi silvicultură, cercetare, proiectare, invâţămint, cultură, sănătate, comerţ, administraţie de stat. Majorarea în medie cu 30 la sută a retribuţiei tarifare pe întregul cincinal se va realiza în mod ferm. Trebuie remarcat în acest context faptul că retribuţia directă va fi mai mare cu 10 la sută in raport cu cea prevăzută de Congresul al Xl-lea al P.C.R. O asemenea creştere e posibilă ca urmare a creşterii eficienţei activităţii economice, a unei mai bune gospodăriri a tuturor mijloacelor materiale, prin reducerea cheltuielilor in diferite domenii, în primul rînd în investiţii. Măsurile înscrise in programul de ridicare al nivelului de trai îmbrăţişează toate laturile acestuia : creşterea retribuţiei, a pensiilor, generalizate în prezent şi în domeniul agriculturii de stat, cooperatiste şi a gospodăriilor individuale, a ajutoarelor pentru copii, a mamelor cu mai mulţi copii. S-a asigurat, totodată, o mai raţională, echitabilă aşezare a retribuţiei între diferitele ramuri ale economiei, creşteri superioare stabilindu-se pentru construcţii, chimie şi, cu precădere, pentru industria minieră. Eliminarea unor inechităţi şi greşeli comise în trecut, în sistemul de pensionare, prin insuficienta respectare a aportului fiecăruia la activitatea economico-socială a permis efectuarea unor corecturi în raportul dintre pensiile mici şi mari. Noile legiferări au şi fost, dealtfel, votate de recenta Sesiune a Marii Adunări Naţionale. Semnificaţiile şi implicaţiile atotcuprinzătoare ale acestui vast program de ridicare a calităţii vieţii întregului popor, de respectare a normelor eticii şi echităţii socialiste, au fost pe bună dreptate subliniate cu pregnanţă în cuvîntarea secretarului general al partidului : „Toate aceste măsuri asigură depăşirea substanţială a prevederilor planului cincinal privind creşterea veniturilor tuturor categoriilor de oameni ai muncii, se înscriu în preocuparea constantă a orînduirii noastre de a face totul, pe măsura dezvoltării economiei naţionale, pentru creşterea bunăstării materiale şi spirituale — ţelul suprem al politicii partidului nostru". Ca expresie a aceleiaşi griji pentru ridicarea gradului de civilizaţie al societăţii socialiste, pentru propăşirea materială şi spirituală a naţiunii noastre, complexul de măsuri privind noile perfecţionări aduse învăţămîntului românesc, cu precădere celui liceal, vine să încheie procesul de reaşezare a şcolii noastre pe o bază nouă, în scopul integrării sale cu producţia şi cercetarea, al formării tinerei generaţii pentru muncă şi viaţă. Iniţiat, urmărit şi direcţionat în permanenţă de secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, acest proces a conferit pregătirii în şcoala de toate gradele o accentuată vocaţie practică, a racordat-o la circuitul revoluţiei ştiinţifico-tehnice contemporane. Problema care se pune in momentul de faţă e îndeosebi sporirea caracterului ştiinţific al instruirii la toate disciplinele, o cît mai bună corelare între pregătirea generală de bază şi cea de specialitate, o armonioasă îmbinare între formaţia profesională şi educaţia în spiritul patriotismului revoluţionar, al idealurilor comuniste ale societăţii noastre. Eficienţa pregătirii, prin rapida integrare în producţie şi în viaţa socială a absolvenţilor diferitelor trepte ale şcolii, rămîne criteriul şi dezideratul fundamental al revoluţionarii şcolii româneşti. ATRIBUŢII ALE STATULUI CONFERITE MASELOR, ORGANIZAŢIILOR DE PARTID ŞI OBŞTEŞTI îmbogăţind deopotrivă teoria şi practica făuririi societăţii socialiste, partidul nostru, prin Programul adoptat de cel de-al XI-lea Congres, a formulat necesitatea obiectivă a îmbunătăţirii conducerii societăţii, a transferării unor atribuţiuni ale statului către masele insele, a căror conştiinţă socialistă creşte tot mai mult în procesul de fortificare a spiritului revoluţionar. Ca urmare a adîncirii democraţiei socialiste prin participarea întregului popor la conceperea şi conducerea tuturor treburilor în stat, funcţiile coercitive ale acestuia diminuîndu-se sau, în unele cazuri, anulîndu-se, exercitarea unor îndatoriri sociale trebuie să se asigure în forme noi, adecvate noilor situaţii apărute. Intr-o asemenea viziune nouă profund revoluţionară, se înscrie şi hotărîrea recentei plenare a C.C. al P.C.R. cu privire la creşterea rolului unităţilor socialiste, al organizaţiilor obşteşti, al maselor populare în respectarea legalităţii, sancţionarea şi reeducarea prin muncă a persoanelor care comit abateri şi încălcări de la normele de convieţuire socială. Aplicarea acestor reglementări fiind în curs de desfăşurare, se poate aprecia, încă o dată, ce înaltă dovadă de umanism şi încredere în capacitatea omului in culpă de a se pune de acord cu natura sa şi cu cerinţele convieţuirii sociale a însemnat eliberarea din închisori a tuturor minorilor şi tinerilor între 18-21 de ani şi încredinţarea lor, spre reeducare, unor colective de muncă. O asemenea metodă este folosită în acelaşi timp şi pentru integrarea în viaţa economică-socială şi a cetăţenilor care au trecut de 21 de ani. „Desigur, aceasta este o măsură radicală, a precizat tovarăşul Nicolae Ceauşescu, dar consider — şi Comitetul Politic Executiv a ajuns la această concluzie — că ea corespunde etapei de dezvoltare în care a ajuns societatea noastră, inclusiv ca rezultat al muncii politico-educative de ridicare a conştiinţei celor ce muncesc. Nu mai putem admite ca zeci de mii de oameni să fie judecaţi şi să treacă anual prin închisori pentru orice vină. Am stabilit dealtfel să dăm un decret de amnistie generală pentru o mare parte a acelora care au fost condamnaţi şi au executat pedeapsa, rămînînd cu cazier, pentru a şterge această pată a trecutului. Trebuie, realmente, să aşezăm şi din acest punct de vedere relaţiile din societatea noastră pe o bază nouă, să ne asumăm răspunderea directă a activităţii de educaţie şi formare a oamenilor şi să renunţăm la metodele represive". O asemenea viziune revoluţionară asupra acestor aspecte ale vieţii şi relaţiilor sociale va însemna, practic şi juridic, o legislaţie nouă cu a cărei elaborare a şi fost investită o comisie, de către Comitetul Politic Executiv. Tot intr-un asemenea spirit, radical nou, a fost concepută creşterea rolului şi răspunderii organizaţiilor de partid şi de stat, de masă şi obşteşti, a uniunilor de creaţie, a conducerilor colective ale redacţiilor, radioteleviziunii, editurilor, caselor de filme, instituţiilor de spectacole in activitatea de informare şi educare a oamenilor. Modul cum se va realiza aceasta este clar şi concret definit în Hotărirea adoptată în acest sens de către aceeaşi plenară. Aceste noi măsuri care reglementează răspunderea directă a celor care lucrează în toate aceste domenii pentru ceea ce publică şi creează, pentru ceea ce oferă maselor ca mesaj politico-ideologic şi operă de artă au, desigur, o însemnătate istorică şi o rezonanţă politică dintre cele mai puternice, atît în ţară cît şi în străinătate, încrederea statornică acordată de partid, de secretarul său general, ziariştilor, oamenilor de litere şi artă este înainte de toate semnul statornicei preţuiri manifestate faţă de contribuţia acestora la înfăptuirea idealurilor revoluţiei noastre, la plămădirea omului nou şi, în acelaşi timp, al învestirii tuturor acestor importante domenii ale educaţiei politice şi culturii socialiste cu noi răspunderi. Inţelegînd ce pondere capătă intr-un asemenea context misiunea noastră, a celor ce desfăşurăm activităţi de informare şi educare a maselor, cu toţi va trebui să ne pătrundem de această responsabilitate, fără precedent, angajîndu-ne cu luciditate şi dăruire să onorăm zi de zi nestrămutata încredere ce a exprimat-o tovarăşul Nicolae Ceauşescu de la tibuna plenarei C.C. al P.C.R. : „Sînt convins că această nouă reglementare, creşterea răspunderii organelor colective din toate aceste sectoare vor duce la ridicarea nivelului întregii activităţi din presă, radioteleviziune, literatură şi artă". Ca un corolar al formării spiritului revoluţionar creator în toate domeniile de activitate, secretarul general al partidului a formulat în încheierea cuvîntării sale exigenţe politice şi morale dintre cele mai înalte faţă de activitatea tuturor organizaţiilor de partid, a fiecărui comunist în parte. Muncă, răspundere, spirit de abnegaţie — iată care sînt comandamentele la ordinea zilei, însuşirile pe care trebuie să le dovedim fiecare dintre noi, indiferent de locul unde lucrăm. Adîncirea democratismului consecvent al societăţii noastre, implicarea tot mai plenară a fiecăruia in tot ceea ce devine şi se hotărăşte în această ţară trebuie să aibă drept temei sporirea contribuţiei disciplinate, responsabile, pline de dăruire, la înfăptuirea hotărîrilor celui de-al XI-lea Congres al Partidului Comunist Român. Conferinţa Naţională a P.C.R, a cărei convocare pentru prima jumătate a lunii decembrie a fost stabilită de plenară, trebuie să însemne pentru noi toţi îndemnul către noi realizări în opera de edificare a societăţii socialiste multilateral dezvoltate. Flacăra pagina 2 ------------------- ANUL XXVI - Nr. 27 (1 152) - 7 iulie 1977