Flacăra, aprilie-iunie 1978 (Anul 27, nr. 14-26)
1978-04-06 / nr. 14
Puterea locală, puterea obştii Este de domeniul evidenţei faptul că această primăvară se dovedeşte a fi, prin rodnicia ei de mari idei novatoare, un anotimp al împlinirilor noastre viitoare, o etapă care marchează profund şi decisiv destinul politic, economic, social şi cultural al întregii naţiuni şi care se distinge, între altele, prin înaltul stadiu atins de continuul proces de democratizare a vieţii noastre în toate domeniile. Această convingere ne-a întărit-o marele eveniment politic intern al lunii martie. Conferinţa preşedinţilor consiliilor populare judeţene, municipale, orăşeneşti şi comunale, forum instituţionalizat din iniţiativa secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, eveniment de o excepţională importanţă in vastul proces de adîncire a democraţiei socialiste din ţara noastră, de creştere în continuare a rolului consiliilor populare in înfăptuirea politicii generale a partidului. Timp de trei zile, intr-o atmosferă intensă de lucru, participanţii la Conferinţă au analizat cu responsabilitate şi exigenţă comunistă modul în care au acţionat şi acţionează consiliile populare, deputaţii, toţi oamenii muncii, în vederea înfăptuirii politicii partidului in toate domeniile de activitate, pregătind totodată viitorul României. Viitor prefigurat de realizările prezentului şi materializat, intre altele, şi pentru o seamă de localităţi, la scara machetelor care, aflate în holul Sălii Palatului, trimit cu gîndul la o altă geografie a patriei, unde diferenţele dintre sat şi oraş dispar şi unde condiţiile de viaţă au un numitor comun : bunăstarea tuturor celor ce muncesc. Viitor prefigurat de dezbaterea largă, democratică şi curajoasă a principalelor sarcini ce stau in faţa consiliilor populare, de angajamentele luate de reprezentanţii gospodarilor din comunele, oraşele şi municipiile ţării. Ideea călăuzitoare, care s-a desprins din dezbaterile Conferinţei, idee subliniată în strălucita cuvîntare a tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi consfinţită de Rezoluţia conferinţei, este aceea că întreaga activitate a consiliilor populare, reuşita ei, se întemeiază in mod hotăritor pe întărirea continuă a legăturii cu masele de oameni ai muncii, pe lărgirea şi perfecţionarea conlucrării democratice a organelor locale ale puterii de stat cu toţi membrii obştii. Această idee, adevărată coloană vertebrală a democraţiei noastre socialiste, marile atribuţii şi răspunderi cu care sînt învestite consiliile populare, conferă acestora dimensiuni noi, destinate să dinamizeze toate laturile activităţii lor. Corespunzător creşterii rolului şi lărgirii acestor atribuţiuni, Conferinţa a subliniat necesitatea înlăturării unor fenomene de centralism excesiv şi a unor manifestări de neîncredere in capacitatea consiliilor populare. Abordînd acest important aspect, secretarul general al partidului (Continuare în pagina 2) RAZVAN BARBULESCU ■ ACTUALITATEA • Industria judeţului Hunedoara a intrat în cel de-al doilea trimestru al anului raportînd o producţie suplimentară de peste 140 milioane de lei, materializată îndeosebi în produse solicitate in cantităţi mai mari de economia naţională • Puteţi trece liniştiţi, peste citeva luni, prin Calafat. Puteţi trece si chiar rămine azi, două, trei, cite vreţi. Fiindcă, printre obiectivele social-edilitare ce urmează să se realizeze în curind aici, se află si un hotel. Tot în cursul acestui an se va mai construi o spălătorie-curăţătorie chimică, ce va funcţiona, cît se poate de nimerit, in cadrul cooperativei „Dunărea“ • Sub titlul „2 050 pagini de istorie“, revista „Orizont“ din Timisoara publică In ultimul său număr, din 30 martie, un interesant articol despre cetăţile medievale din Banat. Cităm : „Existenţa cetăţilor bănăţene aparţine frămintatei istorii a acestui pămînt şi a oamenilor săi. Mărturie a evenimentelor prin care au trecut, ruinele lor îşi aşteaptă valorificarea printr-o complexă cercetare ştiinţifică“. Dacă am citat aceste cuvinte este pentru că, se ştie, şi trecutul poate fi de actualitate • Din surse autorizate aflăm că la C.A.P. Singer, judeţul Mureş, lipsesc ingrăşămintele azotoase. Că lipsesc ar fi una dar că, lipsind, ingrăşămintele cu pricina primejduiesc insămintarea sfeclei in epoca optimă, e cu totul altceva. Si „Azomuresul“ e la citiva paşi ! • Din Mangalia, o veste : locuitorii oraşului au efectuat lucrări de gospodărire si înfrumuseţare in valoare de peste trei milioane lei, dovadă că pregătirea noului sezon estival se desfăşoară in cele mai bune condiţii • Marinarii de pe petrolierul „Crişana“ au hotărit să realizeze prin funcţionarea judicioasă a maşinii in limitele vitezei economice optime, prin alegerea celor mai scurte trasee de mars si utilizarea forţei curenţilor favorabili, printr-o întreţinere exemplară a motoarelor si instalaţiilor, o economie de două mii tone combustibil greu si o sută cincizeci tone motorină, cît pentru un voiaj pină în Golful Persic • De curînd, în comuna Morungiav. Olt, a avut loc o întîlnire intre muncitorii de la I.M.A.I.A. Bals si țăranii cooperatori. Organizarea întîlnirii a fost prilejuită de darea in folosință, in cadrul C.A.P.-ului Morunglav, a unei secţii de turnătorie de coliere din aluminiu, necesare instalaţiilor de irigaţii, realizată in cooperare cu întreprinderea din Balş • Comuna Tălmaciu, Sibiu, s-a prezentat la prima etapă a Festivalului naţional „Cîntarea României“ cu programe artistice totalizînd peste zece ore de spectacol. Cantitatea, aflăm, n-a prejudiciat calitatea • După o căsnicie care a durat in jur de zece ani, Maria Botosan din satul Cintei, judeţul Arad, s-a săturat de casă, de familie si de multe altele şi cuprinsă de o neaşteptată criză acută de bovarism a luat-o din loc, ca să-si trăiască viata. Bovarismul ca bovarismul, dar ce-i de făcut cu cei patru copii care scincesc după ea . • Din Buletinul de informare pentru Invenţii si mărci nr. 1/1978, citeva dintre invenţiile inscrise pe cererile de brevet In luna octombrie 1977 cu destinaţie casnică . Scaun pliant. Dispozitiv antifurt auto cu sisteme de cifru. Instalaţie pentru evacuarea gunoaielor menajere din blocurile turn. Cremă şi săpun de ras • Printr-o ciudată metamorfoză terenul de fotbal din Cucerdea, judeţul Mureş, devine primăvara arătură, iar toamna depozit pentru sfecla de zahăr. Totul, in pofida mvnei cu care cei 22 de fotbalişti locali intearră să-i păstreze destinaţia iniţială. Ţara Măgurei „...Timpul amestecă urmele statuilor ocazionale. Din timp ne vin numai ansamblurile. Ele rezistă, ele fac forţa şi spiritul unor locuri însemnate. Ansamblul de la Tîrgu Jiu e compus din obiecte, dar ele conlucrează în cadrul ansamblului, dirijează şi coordonează un întreg spaţiu. O sculptură nu creează niciodată un halou de ajuns de puternic ca să oblige sentimental un mare spaţiu. Un artist cu vocaţia ansamblului (de sculpturi — n.n.) o are şi pe aceea a istoriei“ (George Apostu). „Un monument, indiferent cărui spaţiu îi este destinat, urban sau natural, presupune şi factorul dimensiune dar, în primul rînd, el presupune un tip de energie, o mare capacitate de şoc afectiv. Aceste caracteristici esenţiale — energie, dimensiuni, relaţie cu ansamblul pentru care e conceput — pot susţine orice lucru care păstrează legătura cu tradiţia“ (Paul Vasilescu). „Probabil că un monument al timpurilor noastre trebuie să fie mai puţin «artă plastică» şi mai mult emblemă, semn emblematic , prin relaţie cu istoria, cu formele caracteristice unei epoci, prin dimensiuni“ (Horia Bernea). „Astăzi, după opinia mea, sculptorul trebuie să conceapă şi să realizeze spaţii ambientale complexe, unde obiectele (Continuare in pagina 7) TUDOR OCTAVIAN ■ MARE FORJIm Wg&i. AL INTELIGENŢEI ŞI CREATIVITĂŢI TEHNICO-ŞTIINŢIFICE In ultimele decenii intensitatea şi ritmul galopant al explorărilor, febra şi neastîmpărul cercetărilor, inventivitatea şi pasiunea pentru descifrarea necunoscutului au depăşit chiar şi cele mai îndrăzneţe şi laborioase preziceri ale străbunicilor şi bunicilor noştri. Homo tehnicus a devenit sub ochii noştri figura dominantă şi cel mai autorizat reprezentant şi discipol al civilizaţiei moderne. „Trăim într-o lume a excepţionalului“ — aprecia cu ani în urmă unul din marii noştri poeţi. Un excepţional prezent cu precădere în domeniile creaţiei tehnice şi ştiinţifice, motorul şi miezul dialectic al întregii noastre deveniri, un excepţional ce tinde să devină, şi va deveni fără îndoială, un fapt al cotidianului, al orelor şi minutelor noastre de fiecare zi. In această largă desfăşurare de forţe un loc de frunte revine astăzi României socialiste, cunoscută şi recunoscută pe plan mondial pentru realismul şi înţelepciunea politicii sale economice, pentru înaltul ritm al dezvoltării sale multilaterale, pentru intensa sa participare la competiţia marilor înfăptuiri de ordin tehnic şi ştiinţific. Am fost cu toţii martorii acestei ample deschideri spre progres şi cunoaştere, prin marea capacitate a comuniştilor români de a transforma în fapte vocaţia unui întreg popor, prin ridicarea la scara realităţii a celor mai nobile virtuţi ale socialismului. Am trăit cu toţii acest timp eroic, într-o societate eliberată de exploatare şi tutelă, în care masele de oameni ai muncii participă nemijlocit la conducerea şi organizarea producţiei şi unde, în mod logic, creativitatea tehnică a încetat de mult de a mai fi doar preocuparea constantă a specialistului şi institutelor de profil. Prin grija permanentă a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, căruia ştiinţa şi tehnologia românească îi datorează actuala forţă creatoare de avuţie şi progres economic, progresul rapid al activităţii de cercetare ştiinţifică şi inginerie tehnologică, invenţiile, inovaţiile şi soluţiile de perfecţionare a muncii şi activităţii de conducere reprezintă astăzi creaţia colectivă a sute de mii de oameni ai muncii, muncitori, tehnicieni, ingineri, cadre didactice, studenţi, elevi şi pionieri. O dovedeşte, o dată mai mult, deschiderea Expoziţiei na(Continuare in paginile 12-13) LIVIU TIMBUS ■ Un sat ca o lumină E un sat, in Transilvania, pe dealuri, Unde inima mea are rădăcini viguroase in pămint Strămoşii mei sinimacii legănindu-se in ierburi Şi toţi oamenii de acolo imi sint neamuri prin singe şi prin cuvint E un sat pe deal, să fie mai aproape de soare, Mai plin de fiori, mai plin de griu și copil E un sat în suflet ca o lumină, Care rămine cind n-ai să mai fii. MARA NICOARA ■ NEGRU VODĂ A EXISTAT ! Matematica îşi propune să lumineze o filă prea puţin cercetată din istoria naţională, in pagina 15