Flacăra, aprilie-iunie 1978 (Anul 27, nr. 14-26)

1978-04-06 / nr. 14

Puterea locală, puterea obştii Este de domeniul evidenţei faptul că această primăvară se dovedeşte a fi, prin rodnicia ei de mari idei novatoare, un anotimp al împlinirilor noastre viitoare, o etapă care marchează profund şi deci­siv destinul politic, economic, social şi cultural al întregii naţiuni şi care se dis­tinge, între altele, prin înaltul stadiu atins de continuul proces de democrati­zare a vieţii noastre în toate domeniile. Această convingere ne-a întărit-o ma­rele eveniment politic intern al lunii mar­tie. Conferinţa preşedinţilor consiliilor populare judeţene, municipale, orăşeneşti şi comunale, forum instituţionalizat din iniţiativa secretarului general al partidu­lui, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, eveni­ment de o excepţională importanţă in vastul proces de adîncire a democraţiei socialiste din ţara noastră, de creştere în continuare a rolului consiliilor populare in înfăptuirea politicii generale a parti­dului. Timp de trei zile, intr-o atmosferă in­tensă de lucru, participanţii la Conferinţă au analizat cu responsabilitate şi exigenţă comunistă modul în care au acţionat şi acţionează consiliile populare, deputaţii, toţi oamenii muncii, în vederea înfăptuirii politicii partidului in toate domeniile de activitate, pregătind totodată viitorul României. Viitor prefigurat de realizările prezentului şi materializat, intre altele, şi pentru o seamă de localităţi, la scara ma­chetelor care, aflate în holul Sălii Pala­tului, trimit cu gîndul la o altă geografie a patriei, unde diferenţele dintre sat şi oraş dispar şi unde condiţiile de viaţă au un numitor comun : bunăstarea tuturor celor ce muncesc. Viitor prefigurat de dezbaterea largă, democratică şi curajoasă a principalelor sarcini ce stau in faţa consiliilor populare, de angajamentele luate de reprezentanţii gospodarilor din comunele, oraşele şi municipiile ţării. Ideea călăuzitoare, care s-a desprins din dezbaterile Conferinţei, idee subliniată în strălucita cuvîntare a tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi consfinţită de Rezoluţia con­ferinţei, este aceea că întreaga activitate a consiliilor populare, reuşita ei, se înte­meiază in mod hotăritor pe întărirea con­tinuă a legăturii cu masele de oameni ai muncii, pe lărgirea şi perfecţionarea con­lucrării democratice a organelor locale ale puterii de stat cu toţi membrii obştii. Această idee, adevărată coloană vertebrală a democraţiei noastre socialiste, marile atribuţii şi răspunderi cu care sînt înves­tite consiliile populare, conferă acestora dimensiuni noi, destinate să dinamizeze toate laturile activităţii lor. Corespunză­tor creşterii rolului şi lărgirii acestor atribuţiuni, Conferinţa a subliniat necesi­tatea înlăturării unor fenomene de cen­tralism excesiv şi a unor manifestări de neîncredere in capacitatea consiliilor populare. Abordînd acest important as­pect, secretarul general al partidului (Continuare în pagina 2) RAZVAN BARBULESCU ■ ACTUALITATEA • Industria judeţului Hunedoara a in­trat în cel de-al doilea trimestru al anului raportînd o producţie suplimentară de pes­te 140 milioane de lei, materializată în­deosebi în produse solicitate in cantităţi mai mari de economia naţională • Puteţi trece liniştiţi, peste citeva luni, prin Ca­lafat. Puteţi trece si chiar rămine a­zi, două, trei, cite vreţi. Fiindcă, printre o­­biectivele social-edilitare ce urmează să se realizeze în curind aici, se află si un hotel. Tot în cursul acestui an se va mai construi o spălătorie-curăţătorie chimică, ce va funcţiona, cît se poate de nimerit, in cadrul cooperativei „Dunărea“ • Sub titlul „2 050 pagini de istorie“, revista „O­­rizont“ din Timisoara publică In ultimul său număr, din 30 martie, un interesant articol despre cetăţile medievale din Ba­nat. Cităm : „Existenţa cetăţilor bănăţene aparţine frămintatei istorii a acestui pă­­mînt şi a oamenilor săi. Mărturie a eveni­mentelor prin care au trecut, ruinele lor îşi aşteaptă valorificarea printr-o comple­xă cercetare ştiinţifică“. Dacă am citat a­­ceste cuvinte este pentru că, se ştie, şi trecutul poate fi de actualitate • Din sur­se autorizate aflăm că la C.A.P. Singer, judeţul Mureş, lipsesc ingrăşămintele azo­­toase. Că lipsesc ar fi una dar că, lipsind, ingrăşămintele cu pricina primejduiesc in­­sămintarea sfeclei in epoca optimă, e cu totul altceva. Si „Azomuresul“ e la citiva paşi ! • Din Mangalia, o veste : locui­torii oraşului au efectuat lucrări de gos­podărire si înfrumuseţare in valoare de peste trei milioane lei, dovadă că pregăti­rea noului sezon estival se desfăşoară in cele mai bune condiţii • Marinarii de pe petrolierul „Crişana“ au hotărit să reali­zeze prin funcţionarea judicioasă a maşinii in limitele vitezei economice optime, prin alegerea celor mai scurte trasee de mars si utilizarea forţei curenţilor favorabili, printr-o întreţinere exemplară a motoare­lor si instalaţiilor, o economie de două mii tone combustibil greu si o sută cincizeci tone motorină, cît pentru un voiaj pină în Golful Persic • De curînd, în comuna Mo­­rungiav. Olt, a avut loc o întîlnire intre muncitorii de la I.M.A.I.A. Bals si țăranii cooperatori. Organizarea întîlnirii a fost prilejuită de darea in folosință, in cadrul C.A.P.-ului Morunglav, a unei secţii de turnătorie de coliere din aluminiu, nece­sare instalaţiilor de irigaţii, realizată in cooperare cu întreprinderea din Balş • Comuna Tălmaciu, Sibiu, s-a prezentat la prima etapă a Festivalului naţional „Cîntarea României“ cu programe artistice totalizînd peste zece ore de spectacol. Cantitatea, aflăm, n-a prejudiciat calitatea • După o căsnicie care a durat in jur de zece ani, Maria Botosan din satul Cintei, judeţul Arad, s-a săturat de casă, de fa­milie si de multe altele şi cuprinsă de o neaşteptată criză acută de bovarism a lua­t-o din loc, ca să-si trăiască viata. Bova­rismul ca bovarismul, dar ce-i de făcut cu cei patru copii care scincesc după ea . • Din Buletinul de informare pentru In­venţii si mărci nr. 1/1978, citeva dintre in­venţiile inscrise pe cererile de brevet In luna octombrie 1977 cu destinaţie casnică . Scaun pliant. Dispozitiv antifurt auto cu sisteme de cifru. Instalaţie pentru evacua­rea gunoaielor menajere din blocurile turn. Cremă şi săpun de ras • Printr-o ciudată metamorfoză terenul de fotbal din Cu­­cerdea, judeţul Mureş, devine primăvara arătură, iar toamna depozit pentru sfecla de zahăr. Totul, in pofida m­vnei cu care cei 22 de fotbalişti locali intearră să-i păstreze destinaţia iniţială. Ţara Măgurei „...Timpul amestecă urmele statuilor ocazionale. Din timp ne vin numai an­samblurile. Ele rezistă, ele fac forţa şi spiritul unor locuri însemnate. An­samblul de la Tîrgu Jiu e compus din obiecte, dar ele conlucrează în cadrul ansamblului, dirijează şi coordonează un întreg spaţiu. O sculptură n­u creează niciodată un halou de ajuns de puternic ca să oblige sentimental un mare spaţiu. Un artist cu vocaţia an­samblului (de sculpturi — n.n.) o are şi pe aceea a istoriei“ (George Apostu). „Un monument, indiferent cărui spaţiu îi este destinat, urban sau natural, pre­supune şi factorul dimensiune dar, în primul rînd, el presupune un tip de energie, o mare capacitate de şoc afec­tiv. Aceste caracteristici esenţiale — energie, dimensiuni, relaţie cu ansam­blul pentru care e conceput — pot sus­ţine orice lucru care păstrează legă­tura­­ cu tradiţia“ (Paul Vasilescu). „Probabil că un monument al timpu­rilor noastre trebuie să fie mai puţin «artă plastică» şi mai mult emblemă, semn emblematic , prin relaţie cu istoria, cu formele caracteristice unei epoci, prin dimensiuni“ (Horia Bernea). „Astăzi, după opinia mea, sculptorul trebuie să conceapă şi să realizeze spa­ţii ambientale complexe, unde obiectele (Continuare in pagina 7) TUDOR OCTAVIAN ■ MARE FORJIm Wg&i. AL INTELIGENŢEI ŞI CREATIVITĂŢI TEHNICO-ŞTIINŢIFICE In ultimele decenii intensitatea şi ritmul galopant al explorări­lor, febra şi neastîmpărul cerce­tărilor, inventivitatea şi pasiunea pentru descifrarea necunoscutu­lui au depăşit chiar şi cele mai îndrăzneţe şi laborioase prezi­ceri ale străbunicilor şi bunicilor noştri. Homo tehnicus a devenit sub ochii noştri figura dominan­tă şi cel mai autorizat reprezen­tant şi discipol al civilizaţiei moderne. „Trăim într-o lume a excepţionalului“ — aprecia cu ani în urmă unul din marii noş­tri poeţi. Un excepţional pre­zent cu precădere în domeniile creaţiei tehnice şi ştiinţifice, mo­torul şi miezul dialectic al între­gii noastre deveniri, un excep­ţional ce tinde să devină, şi va deveni fără îndoială, un fapt al cotidianului, al orelor şi minute­lor noastre de fiecare zi. In această largă desfăşurare de forţe un loc de frunte revine astăzi României socialiste, cu­noscută şi recunoscută pe plan mondial pentru realismul şi în­ţelepciunea politicii sale econo­mice, pentru înaltul ritm al dez­voltării sale multilaterale, pen­tru intensa sa participare la competiţia marilor înfăptuiri de ordin tehnic şi ştiinţific. Am fost cu toţii martorii aces­tei ample deschideri spre pro­gres şi cunoaştere, prin marea capacitate a comuniştilor români de a transforma în fapte vocaţia unui întreg popor, prin ridicarea la scara realităţii a celor mai nobile virtuţi ale socialismului. Am trăit cu toţii acest timp eroic, într-o societate eliberată de exploatare şi tutelă, în care masele de oameni ai muncii participă nemijlocit la conduce­rea şi organizarea producţiei şi unde, în mod logic, creativitatea tehnică a încetat de mult de a mai fi doar preocuparea constan­tă a specialistului şi institutelor de profil. Prin grija permanentă a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, căruia ştiinţa şi tehnologia româ­nească îi datorează actuala forţă creatoare de avuţie şi progres eco­nomic, progresul rapid al ac­tivităţii de cercetare ştiinţifică şi inginerie tehnologică, inven­ţiile, inovaţiile şi soluţiile de perfecţionare a muncii şi activi­tăţii de conducere reprezintă as­tăzi creaţia colectivă a sute de mii de oameni ai muncii, munci­tori, tehnicieni, ingineri, cadre didactice, studenţi, elevi şi pio­nieri. O dovedeşte, o dată mai mult, deschiderea Expoziţiei na­(Continuare in paginile 12-13) LIVIU TIMBUS ■ Un sat ca o lumină E un sat, in Transilvania, pe dealuri, Unde inima mea are rădăcini viguroase in pămint Strămoşii mei sini­macii legănindu-se in ierburi Şi toţi oamenii de acolo imi sint neamuri prin singe şi prin cuvint E un sat pe deal, să fie mai aproape de soare, Mai plin de fiori, mai plin de griu și copil E un sat în suflet ca o lumină, Care rămine cind n-ai să mai fii. MARA NICOARA ■ NEGRU VODĂ A EXISTAT ! Matematica îşi propune să lumi­neze o filă prea puţin cercetată din istoria naţională, in pagina 15

Next