Flacăra, aprilie-iunie 1978 (Anul 27, nr. 14-26)
1978-04-06 / nr. 14
Puterea locală, puterea obştii (Urmare din pagina 1) sublinia că hotărîrile recentei Plenare a C.C. al P.C.R., cu privire la perfecţionarea conducerii şi planificării activităţii economico-sociale se referă în egală măsură şi la activitatea consiliilor populare. Dată fiind realizarea unui sistem organizatoric corespunzător, cu legi clare referitoare la desfăşurarea întregii vieţi economico-sociale a oraşelor şi comunelor, ,,se impune ca o necesitate obiectivă — aprecia tovarăşul Nicolae Ceauşescu — să luăm şi măsurile de ordin economico-financiar, de intărire a autoconducerii şi autogestiunii, pentru a da tuturor organelor economice, şi deci şi consiliilor populare, mijloacele necesare spre a-şi putea îndeplini rolul lor în asigurarea dezvoltării economico-sociale“. Autoconducerea şi autofinanţarea, larga autonomie a organelor puterii de stat, care oferă acestora un cîmp vast pentru manifestarea spiritului de iniţiativă, necesită ca fiecare oraş, fiecare comună,, fiecare unitate teritorial-administrativă să dispună de un buget propriu de venituri şi cheltuieli. în acest sens, tovarăşul Nicolae Ceauşescu reliefa că autoconducerea şi autogestiunea economico-financiară a fiecărei unităţi şi localităţi teritorial-administrative presupune, în mod firesc, realizarea planurilor de dezvoltare pentru fiecare localitate, ca parte integrantă a planului naţional unic de dezvoltare economico-socială. Idee esenţială a acestui proces de democratizare, care conferă noi valenţe rolului consiliilor populare, perspectivă luminoasă, generatoare de optimism, capabilă să declanşeze noi energii creatoare în rîndurile maselor largi de oameni ai muncii. In acest context al marilor mutaţii structurale, sarcini deosebit de importante revin consiliilor populare în toate domeniile economico-sociale : dezvoltarea industrială şi agricolă, sistematizarea şi construcţia de locuinţe, desfăşurarea unei fructuoase activităţi cultural-educative, gospodărirea localităţilor. Aşa cum releva secretarul general al partidului şi cum a stabilit Rezoluţia conferinţei, consiliile populare poartă întreaga răspundere pentru îndeplinirea integrală a planurilor de producţie in profil teritorial in industrie, agricultură, în toate domeniile, pentru realizarea producţiei fizice şi a producţiei nete, singurii indicatori care stabilesc în mod riguros şi conform eticii şi echităţii socialiste valorile nou create, precum şi partea de venituri ce se cuvine fiecăruia în funcţie de cantitatea şi calitatea muncii depuse. Avind în vedere acest evantai larg de răspunderi şi atributiuni, pentru accentuarea procesului de autoconducere şi autogestiune, „este necesar, se subliniază in cuvintare, ca întregul personal de pe teritoriul oraşelor şi comunelor să treacă sub răspunderea directă a consiliilor populare şi să primească retribuţia de la acestea”. Implicarea în viaţa comunelor şi a oraşelor a tuturor cadrelor — profesori, agronomi, medici etc. — devine astfel obligatorie, pentru a face posibilă consacrarea totalităţii forţelor existente, în vederea dezvoltării localităţilor, a creşterii continue a standardului de viaţă al oamenilor muncii. Toate aceste măsuri de sporire a autoconducerii şi autogestiunii, a Întăririi autonomiei consiliilor populare trebuie încadrate în sfera măsurilor adoptate de partid in spiritulhotăririlor Congresului al XI-lea şi ale Conferinţei Naţionale, pentru întreaga viaţă economică şi socială, in cadrul procesului de perfecţionare a conducerii şi planificării economiei naţionale, de dezvoltare a democraţiei socialiste. Astfel, tovarăşul Nicolae Ceauşescu sublinia că acest fapt măreşte in acelaşi timp răspunderea organelor centrale şi importanţa planului naţional unic, „aplicarea cu consecvenţă şi îmbinarea armonioasă a principiului centralismului democratic cu principiul autonomiei, al autoconducerii şi autogestiunii, astfel incit întreaga noastră activitate să se desfăşoare intr-o singură direcţie. Să facem totul — lansa, In continuare, o insufleţitoare chemare secretarul general al partidului — ca întregul nostru organism de stat să funcţioneze ca un mecanism uriaş, care asigură unirea eforturilor întregului popor pentru înfăptuirea neabătută a Programului elaborat de Congresul al XI-lea al partidului !" Dînd o înaltă apreciere ideilor şi orientărilor de excepţională însemnătate teoretică şi practică cuprinse in cuvîntarea rostită de secretarul general al partidului, profundă analiză a activităţii consiliilor populare, care a precizat căile perfecţionării in continuare a activităţii acestora. Conferinţa a stabilit ca toate aceste indicaţii şi orientări să stea la baza întregii activităţi a consiliilor populare. Astfel, Rezoluţia adoptată de participanţii la Conferinţă cere organelor locale ale puterii de stat să situeze, în continuare, în centrul activităţii lor înfăptuirea întocmai a prevederilor Programului elaborat de Congresul al XI-lea, a hotăririlor Conferinţei Naţionale, asigurînd realizarea planului cincinal, a tuturor programelor pe ramuri, subramuri şi produse, a planurilor de dezvoltare teritorială a judeţelor, oraşelor şi comunelor. In cele zece, cuprinzătoare, capitole. Rezoluţia stabileşte sarcinile ce revin consiliilor populare in toate domeniile de activitate ale vieţii economice şi sociale, subliniind, in acelaşi timp, priorităţile cărora organele puterii de stat trebuie să le acorde o atenţie deosebită. Reliefînd existenţa unui sistem organizatoric corespunzător, faptul că s-au adoptat legi clare cu privire la desfăşurarea vieţii oraşelor şi comunelor, în spiritul documentelor de partid şi al indicaţiilor secretarului general al partidului. Rezoluţia evidenţiază necesitatea luării tuturor măsurilor de ordin economico-financiar în vederea Întăririi autoconducerii şi autogestiunii, menţionînd că, în acest scop, li se vor acorda consiliilor populare şi organelor economice mijloacele necesare pentru ca acestea să-şi poată îndeplini rolul lor în asigurarea dezvoltării economico-sociale a localităţilor. In încheierea rezoluţiei, participanţii la Conferinţă asigură conducerea partidului şi statului, pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu, că ,.oamenii muncii de la oraşe şi sate, mobilizaţi de consiliile populare, vor munci fără preget, cu răspundere pentru a da viaţă sarcinilor şi măsurilor stabilite, pentru a asigura dezvoltarea economico socială a tuturor localităţilor, pentru transpunerea în fapte a Programului partidului, a hotărârilor Congresului al XI-lea şi ale Conferinţei Naţionale a partidului, în vederea edificării societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi înaintării României spre comunism". De asemenea, participanţii la Conferinţă au lansat o Chemare către toate consiliile populare, către toţi oamenii muncii — români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi , pentru ca „în strînsă unitate, să-şi manifeste prin fapte hotărirea de a acţiona neabătut pentru progresul şi înflorirea României socialiste" şi, în acest fel, să răspundă cu cinste îndemnurilor adresate de secretarul general al partidului de la înalta tribună a Conferinţei preşedinţilor consiliilor populare — cea mai democratică formă de participare a maselor largi de oameni ai muncii la conducerea localităţilor ţării —, angajindu-se totodată să muncească neobosit pentru îndeplinirea măreţelor sarcini ce le stau in faţă. Pe ogoare, cine nu pierde timpul, 19 . 8 nu ii ciştiga Am poposit în comuna Fundulea, unde la ora 7 şi 15’ în biroul primarului se dădeau ultimele directive în vederea folosirii la maximum a mîinii de lucru şi a maşinilor în aceste zile. Am vizitat cîteva ferme şi puncte de lucru, în care am văzut cu adevărat că nu mai este timp de vorbă, ci numai de lucru. Nu e timp de pierdut, primarul comunei, Ivaşcu Spiridon, e tot timpul în mijlocul oamenilor, urmărind toate operaţiile. „Aveţi grijă că astăzi veţi semăna 13 ha de sfeclă, pentru că este nevoie să forţăm, nu se ştie cît ne va ţine timpul acesta“. Am aflat că 10 ha era de fapt norma unui tractor pe zi. Se erbicidează pământul, se fertilizează pentru semănatul culturilor din epoca I. Preşedintele C.A.P.-ului, Bantu Gheorghe, îmi spune: „Relele, cite sînt, sînt numai din cauza ploilor, care au cam exagerat pe la noi. Acum încercăm să cîştigăm orice oră în folosul nostru. Se lucrează non stop la grăpat, la pregătit terenul, pentru semănat sfeclă de zahăr, in, floarea soarelui, porumb. In fiecare zi, aproape toată suflarea comunei se află pe cîmp, de dimineaţă, de la 6, şi pînă seara". La tarlaua nr. 5 se seamănă sfeclă de zahăr pe cele 37 de ha. Cît vezi cu ochii pe cîmp sînt numai tractoare, unele la pregătit terenul, altele la semănat, altele la erbicidat. Aici se află şi şeful secţiei de mecanizare Săruleşti, care deserveşte C.A.P.-ul, Bădilan Gheorghe, el urmărește bunul mers al tractoarelor. „Nu avem nici un tractor în curtea S.M.A.-ului, toate cele 47 tractoare sînt în plină campanie“. „Pe 20 aprilie este prevăzută încheierea campaniei de primăvară. Sperînd, firește, ca timpul să ne fie favorabil, vom putea reduce din întîrziere şi, pînă la data stabilită, toate seminţele prevăzute pentru semănat să fie puse în pămînt", îmi spune inginerul Spireanu Lucian, şeful acestei ferme. La ferma nr. 5, la locul numit Crîngul, 50 de cooperatori lucrează de zor la înlocuirea butaşilor de plante medicinale, neinteresîndu-i că aş dori să îi fotografiez. Stînd de vorbă cu Stan Trandafir şi cu Gavrilă Elena, şefi de echipă, aflu că aceste echipe lucrează şi în cîmpul „mare“ la sfecla de zahăr, la fasole, la floarea soarelui şi oriunde este nevoie de ei. Mai departe, la ferma nr. 2, unde se execută semănatul sfeclei de zahăr şi al inului, sînt în plină muncă cele 18 tractoare repartizate, iar cei 25 de cooperatori sînt împărţiţi, care mai de care, unde este nevoia mai mare. Împreună cu factorii de conducere ai comunei, toţi lucrătorii ogoarelor în clipele acestea muncesc să încheie campania de primăvară în timpul stabilit. Răspunzînd cu însufleţire chemării secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, la Conferinţa pe ţară a preşedinţilor consiliilor populare de a se asigură — recuperîndu-se întîrzierile — semănatul la timp al culturilor de primăvară, toată lumea de la sate, împreună cu factorii de conducere ai comunei, a transformat duminica într-o zi record. Din primele ore ale dimineţii, cei 800 de oameni din comuna Fundulea au ieşit pe ogoare, pentru a pregăti şi obţine semănatul cît mai repede cu putinţă, ca recolta anului acesta să se ridice la parametrii doriţi, pentru ca hambarele noastre să fie şi la toamnă neîncăpătoare. EMANUEL TANJALA : Sfecla de zahăr — o primă urgenţă O sursă importantă de venituri — plantele medicinale. Flacăra pagina 2 ————— ANUL XXVII - Nr. 14 (1991) - 6 aprilie 1973