Flacăra, aprilie-iunie 1978 (Anul 27, nr. 14-26)

1978-04-06 / nr. 14

Puterea locală, puterea obştii (Urmare din pagina 1) sublinia că hotărîrile recentei Plenare a C.C. al P.C.R., cu privire la perfecţiona­rea conducerii şi planificării activităţii economico-sociale se referă în egală mă­sură şi la activitatea consiliilor populare. Dată fiind realizarea unui sistem organi­zatoric corespunzător, cu legi clare refe­ritoare la desfăşurarea întregii vieţi eco­nom­ico-sociale a oraşelor şi comunelor, ,,se impune ca o necesitate obiectivă — aprecia tovarăşul Nicolae Ceauşescu — să luăm şi măsurile de ordin economico-fi­­nanciar, de intărire a autoconducerii şi autogestiunii, pentru a da tuturor organe­lor economice, şi deci şi consiliilor popu­lare, mijloacele necesare spre a-şi putea îndeplini rolul lor în asigurarea dezvol­tării economico-sociale“. Autoconducerea şi autofinanţarea, larga autonomie a or­ganelor puterii de stat, care oferă aces­tora un cîmp vast pentru manifestarea spiritului de iniţiativă, necesită ca fiecare oraş, fiecare comună,, fiecare unitate terito­­rial-administrativă să dispună de un buget propriu de venituri şi cheltuieli. în acest sens, tovarăşul Nicolae Ceauşescu reliefa că autoconducerea şi autogestiunea econo­­mico-financiară a fiecărei unităţi şi lo­calităţi teritorial-administrative presu­pune, în mod firesc, realizarea planurilor de dezvoltare pentru fiecare localitate, ca parte integrantă a planului naţional unic de dezvoltare economico-socială. Idee esenţială a acestui proces de democrati­zare, care conferă noi valenţe rolului consiliilor populare, perspectivă luminoasă, generatoare de optimism, capabilă să de­clanşeze noi energii creatoare în rîndurile maselor largi de oameni ai muncii. In acest context al marilor mutaţii structurale, sar­cini deosebit de importante revin consi­liilor populare în toate domeniile econo­­mico-sociale : dezvoltarea industrială şi agricolă, sistematizarea şi construcţia de locuinţe, desfăşurarea unei fructuoase ac­tivităţi cultural-educative, gospodărirea localităţilor. Aşa cum releva secretarul general al partidului şi cum a stabilit Re­zoluţia conferinţei, consiliile populare poartă întreaga răspundere pentru înde­plinirea integrală a planurilor de producţie in profil teritorial in industrie, agricul­tură, în toate domeniile, pentru realizarea producţiei fizice şi a producţiei nete, sin­gurii indicatori care stabilesc în mod rigu­ros şi conform eticii şi echităţii socia­liste valorile nou create, precum şi partea de venituri ce se cuvine fiecăruia în func­ţie de cantitatea şi calitatea muncii de­puse. Avind în vedere acest evantai larg de răspunderi şi atributiuni, pentru ac­centuarea procesului de autoconducere şi autogestiune, „este necesar, se subliniază in cuvintare, ca întregul personal de pe teritoriul oraşelor şi comunelor să treacă sub răspunderea directă a consiliilor popu­lare şi să primească retribuţia de la aces­tea”. Implicarea în viaţa comunelor şi a oraşelor a tuturor cadrelor — profesori, agronomi, medici etc. — devine astfel obli­gatorie, pentru a face posibilă consacra­rea totalităţii forţelor existente, în ve­derea dezvoltării localităţilor, a creşterii continue a standardului de viaţă al oame­nilor muncii. Toate aceste măsuri de sporire a auto­conducerii şi autogestiunii, a Întăririi autonomiei consiliilor populare trebuie încadrate în sfera măsurilor adoptate de partid in spiritul­­hotăririlor Congresului al XI-lea şi ale Conferinţei Naţionale, pentru întreaga viaţă economică şi so­cială, in cadrul procesului de perfecţio­nare a conducerii şi planificării economiei naţionale, de dezvoltare a democraţiei so­cialiste. Astfel, tovarăşul Nicolae Ceauşescu sublinia că acest fapt măreşte in acelaşi timp răspunderea organelor centrale şi importanţa planului naţio­nal unic, „aplicarea cu consecvenţă şi îm­binarea armonioasă a principiului centra­lismului democratic cu principiul autono­miei, al autoconducerii şi autogestiunii, astfel incit întreaga noastră activitate să se desfăşoare intr-o singură direcţie. Să facem totul — lansa, In continuare, o in­­sufleţitoare chemare secretarul general al partidului — ca întregul nostru organism de stat să funcţioneze ca un mecanism uriaş, care asigură unirea eforturilor în­tregului popor pentru înfăptuirea neabă­tută a Programului elaborat de Congresul al XI-lea al partidului !" Dînd o înaltă apreciere ideilor şi orien­tărilor de excepţională însemnătate teore­tică şi practică cuprinse in cuvîntarea rostită de secretarul general al partidului, profundă analiză a activităţii consiliilor populare, care a precizat căile perfecţionă­rii in continuare a activităţii acestora. Conferinţa a stabilit ca toate aceste indica­ţii şi orientări să stea la baza întregii activităţi a consiliilor populare. Astfel, Rezoluţia adoptată de participanţii la Conferinţă cere organelor locale ale pu­terii de stat să situeze, în continuare, în centrul activităţii lor înfăptuirea întoc­mai a prevederilor Programului elaborat de Congresul al XI-lea, a hotăririlor Con­ferinţei Naţionale, asigurînd realizarea planului cincinal, a tuturor programelor pe ramuri, subramuri şi produse, a planuri­lor de dezvoltare teritorială a judeţelor, oraşelor şi comunelor. In cele zece, cuprinzătoare, capitole. Re­zoluţia stabileşte sarcinile ce revin consi­liilor populare in toate domeniile de ac­tivitate ale vieţii economice şi sociale, subliniind, in acelaşi timp, priorităţile cărora organele puterii de stat trebuie să le acorde o atenţie deosebită. Reliefînd existenţa unui sistem organizatoric cores­punzător, faptul că s-au adoptat legi clare cu privire la desfăşurarea vieţii oraşelor şi comunelor, în spiritul documentelor de partid şi al indicaţiilor secretarului general al partidului. Rezoluţia evidenţiază ne­cesitatea luării tuturor măsurilor de ordin economico-financiar în vederea Întăririi autoconducerii şi autogestiunii, menţionînd că, în acest scop, li se vor acorda consi­liilor populare şi organelor economice mijloacele necesare pentru ca acestea să-şi poată îndeplini rolul lor în asigurarea dezvoltării economico-sociale a localităţi­lor. In încheierea rezoluţiei, participanţii la Conferinţă asigură conducerea partidu­lui şi statului, pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu, că ,.oamenii muncii de la oraşe şi sate, mobilizaţi de consiliile populare, vor munci fără preget, cu răspundere pentru a da viaţă sarcinilor şi măsurilor stabilite, pentru a asigura dezvoltarea economico socială a tuturor localităţilor, pentru transpunerea în fapte a Programu­lui partidului, a hotărârilor Congresului al XI-lea şi ale Conferinţei Naţionale a partidului, în vederea edificării societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi înain­tării României spre comunism". De ase­menea, participanţii la Conferinţă au lan­sat o Chemare către toate consiliile popu­lare, către toţi oamenii muncii — români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi , pentru ca „în strînsă unitate, să-şi manifeste prin fapte hotărirea de a ac­ţiona neabătut pentru progresul şi înflo­rirea României socialiste" şi, în acest fel, să răspundă cu cinste îndemnurilor adre­sate de secretarul general al partidului de la înalta tribună a Conferinţei preşedinţi­lor consiliilor populare — cea mai demo­cratică formă de participare a maselor largi de oameni ai muncii la conducerea localităţilor ţării —, angajindu-se totodată să muncească neobosit pentru îndeplinirea măreţelor sarcini ce le stau in faţă. Pe ogoare, cine nu pierde timpul, 19 . 8 n­u ii ciştiga Am poposit în comuna Fundulea, unde la ora 7 şi 15’ în biroul primarului se dădeau ultimele directive în vederea folosirii la maximum a mîinii de lucru şi a maşinilor în aceste zile. Am vizitat cîteva ferme şi puncte de lucru, în care am văzut cu adevărat că nu mai este timp de vorbă, ci numai de lucru. Nu e timp de pierdut, primarul comunei, Ivaşcu Spiridon, e tot timpul în mijlo­cul oamenilor, urmărind toate opera­ţiile. „Aveţi grijă că astăzi veţi semăna 13 ha de sfeclă, pentru că este nevoie să forţăm, nu se ştie cît ne va ţine timpul acesta“. Am aflat că 10 ha era de fapt norma unui tractor pe zi. Se erbicidează pământul, se fertilizează pentru semănatul culturilor din epoca I. Preşedintele C.A.P.-ului, Bantu Gheor­­ghe, îmi spune: „Relele, cite sînt, sînt numai din cauza ploilor, care au cam exagerat pe la noi. Acum încercăm să cîştigăm orice oră în folosul nostru. Se lucrează non stop la grăpat, la pregătit terenul, pentru semănat sfeclă de zahăr, in, floarea soarelui, porumb. In fiecare zi, aproape toată suflarea comunei se află pe cîmp, de dimineaţă, de la 6, şi pînă seara". La tarlaua nr. 5 se sea­mănă sfeclă de zahăr pe cele 37 de ha. Cît vezi cu ochii pe cîmp sînt numai tractoare, unele la pregătit terenul, al­tele la semănat, altele la erbicidat. Aici se află şi şeful secţiei de mecanizare Săruleşti, care deserveşte C.A.P.-ul, Bă­­di­lan Gheorghe, el urmărește bunul mers al tractoarelor. „Nu avem nici un tractor în curtea S.M.A.-ului, toate cele 47 tractoare sînt în plină campanie“. „Pe 20 aprilie este prevăzută încheie­rea campaniei de primăvară. Sperînd, firește, ca timpul să ne fie favorabil, vom putea reduce din întîrziere şi, pînă la data stabilită, toate seminţele prevă­zute pentru semănat să fie puse în pă­­mînt", îmi spune inginerul Spireanu Lucian, şeful acestei ferme. La ferma nr. 5, la locul numit Crîngul, 50 de cooperatori lucrează de zor la înlocuirea butaşilor de plante medicinale, neinte­­resîndu-i că aş dori să îi fotografiez. Stînd de vorbă cu Stan Trandafir şi cu Gavrilă Elena, şefi de echipă, aflu că aceste echipe lucrează şi în cîmpul „mare“ la sfecla de zahăr, la fasole, la floarea soarelui şi oriunde este nevoie de ei. Mai departe, la ferma nr. 2, unde se execută semănatul sfeclei de zahăr şi al inului, sînt în plină muncă cele 18 tractoare repartizate, iar cei 25 de cooperatori sînt împărţiţi, care mai de care, unde este nevoia mai mare. Îm­preună cu factorii de conducere ai co­munei, toţi lucrătorii ogoarelor în cli­pele acestea muncesc să încheie cam­pania de primăvară în timpul stabilit. Răspunzînd cu însufleţire chemării secretarului general al partidului, tova­răşul Nicolae Ceauşescu, la Conferinţa pe ţară a preşedinţilor consiliilor popu­lare de a se asigură — recuperîndu-se întîrzierile — semănatul la timp al cul­turilor de primăvară, toată lumea de la sate, împreună cu factorii de conducere ai comunei, a transformat duminica într-o zi record. Din primele ore ale dimineţii, cei 800 de oameni din co­muna Fundulea au ieşit pe ogoare, pen­tru a pregăti şi obţine semănatul cît mai repede cu putinţă, ca recolta anu­lui acesta să se ridice la parametrii do­riţi, pentru ca hambarele noastre să fie şi la toamnă neîncăpătoare. EMANUEL TANJALA : Sfecla de zahăr — o primă urgenţă O sursă importantă de venituri — plantele medicinale. Flacăra pagina 2 ————— ANUL XXVII - Nr. 14 (1­991) - 6 aprilie 1973

Next