Flacăra, ianuarie-martie 1981 (Anul 30, nr. 1-13)
1981-01-01 / nr. 1
DIN VIATA ORGANIZAȚIILOR F.DJJ.S. Hotărîtor acum este ca munca noastră să se desfăşoare rodnic încă din primele zile ale anului (Urmare din pag. 1) tantă. Organizaţiile Democraţiei şi Unităţii Socialiste sînt o prezenţă activă, dinamică în industrie şi agricultură, pe şantiere şi în instituţii, în unităţile comerciale şi în satele de deal şi de munte necooperativizate, asigurînd participarea organizată la viaţa politică a ţării a unor largi categorii de cetăţeni din toate domeniile de activitate. Succesele arestat cincinal, aportul însemnat al membrilor O.D.U.S. confirmă din plin justeţea iniţiativei tovarăşului Nicolae Ceauşescu, iniţiativă care a concentrat toate energiile naţiunii şi care a demonstrat unitatea în jurul partidului, a secretarului său general. Semnificative în acest sens sînt răspunsurile în fapte ale oamenilor răiniici, membri ai organizaţiilor frontului.-. încă din prima etapă a afirmării lor, organizaţiile, membrii O.D.U.S. s-au angajat plenar în ceea ce priveşte folosirea raţională, cu eficienţă sporită, a suprafeţelor de teren, a creşterii animalelor nu numai pentru satisfacerea cerinţelor noprii, ci şi pentru crearea unor disponibilităţi destinate pieţei. S-au angajat din contracte către stat crescătorii de animale din zonele necooperativizate din judeţele Braşov, Suceava, Vrancea şi altele, munca lor fiind o expresie a modului în care au înţeles să participe la realizarea sarcinilor de plan pe 1989. De asemenea, în întreprinderi şi instituţii, sub conducerea organizaţiilor de partid, O.D.U.S. au colaborat strîns cu sindicatele şi organizaţiile de tineret, axîndu-şi activitatea pe problemele specifice fiecărui voc de muncă. Valorificarea cu eficienţă spointă a resurselor materiale, asigurarea folosirii depline a capacităţilor de producţie, funcţionarea la parametrii proiectaţi a utilajelor, accelerarea procesului de asimilare, modernizare, înnoire şi tipizare a produselor, depistarea tuturor căilor de sporire a valorii producţiei nete fac parte integrantă din activitatea membrilor organizaţiilor frontului. — Ce modalităţi de acţiune a impus practica? Mă refer la acele căi specifice O.D.U.S. verificate In timp. — O caracteristică generală o constituie coordonarea organizaţiilor componente astfel ca prin programele de acţiune să se realizeze o activitate convergentă a tuturor acestor organizații. O.D.U.S. dispune de forme specifice de informare atît la oraşe, cit şi la sate, desfăşurînd o activitate proprie sub conducerea organizaţiilor de partid. Latura teoretică se îmbină strîns cu cea practică, dezbaterile incercînd să şi soluţioneze problemele, să găsească pîrghiile adecvate asupra cărora trebuie acţionat. Deci este vorba de o implicare directă, de o legătură puternică între munca politică şi acţiune. Am să dau un exemplu. Iată problema recuperărilor de resturi de materiale. Desigur, un propagandist ar putea vorbi ore în şir de importanţa recuperării resturilor de metale, textile, hirtie şi, aşa mai departe, de preţul materiilor prime pe piaţa mondială, de eforturile statului pentru a cumpăra aceste materii prime, dar simpla afirmare a situaţiei nu înseamnă şi implicare. De aceea organizaţiile, membrii O.D.U.S. dovedesc înţelegerea acestei probleme nu numai asimilînd-o teoretic, ci acţionînd. El ştiu bine care este planul de recuperări în judeţul sau oraşul lor, cei de la cartiere cunosc ce sarcini le revin in acest sens şi acţionează în conserinţă. în aceleaşi dezbateri teoretice se stabileşte şi modul concret de acţiune, calea cea mai adecvată pentru ca activitatea membrilor O.D.U.S. să fie eficientă. — In acest context al dezbaterilor democratice şi fructuoase îşi găsesc locul şi adunările publice organizate sub genericul Tribunei democraţiei, despre care tovarăşul Nicolae Ceauşescu arăta că se afirmă ca un cadru deosebit de prielnic pentru exercitarea tot mai activă a libertăţilor şi drepturilor democratice ale cetăţenilor. Acest forum a relevat în primul rînd climatul de deosebită răspundere in abordarea celor mai diverse probleme, de larg interes cetăţenesc. — Instituţionalizată la Congresul al II-lea al frontului. Tribuna democraţiei este încă o expresie a gindirii revoluţionare, novatoare a conducătorului partidului şi statului nostru. Ea s-a dovedit a fi o înaltă şcoală a responsabilităţilor civice, o adevărată experienţă de modelare a conştiinţei şi a comportării în muncă şi viaţă. Este semnificativ faptul că în cadrul adunărilor publice, care au avut loc, cetăţeni de toate naţionalităţile şi din toate domeniile vieţii sociale, şi-au exprimat satisfacţia şi au adresat mulţumiri conducerii partidului, tovarăşului Nicolae Ceauşescu, pentru prilejul ce li se oferă de a-şi exercita direct dreptul de a ridica orice problemă, de a se informa, în acest forum cetăţenesc. Trebuie să spunem că, la început, acest dialog dintre mase şi factori de răspundere a întîmpinat unele dificultăţi tocmai datorită noutăţii sale, datorită lipsei de experienţă. Perfecţionarea sa este un proces continuu pentru că însăşi viaţa noastră se schimbă. Apar probleme noi în devenirea societăţii noastre, în dezvoltarea ei. Nu se poate da o reţetă a reuşitei. Atît pentru noi ca organizatori, cît şi pentru factorii de răspundere, pe de-o parte, şi cetăţeni, pe de altă parte, cea mai importantă problemă este regularitatea adunărilor publice, delegarea unor persoane competente pentru a susţine acest dialog, angajarea comună în soluţionarea problemelor de interes prioritar. Seriozitate şi competenţă, iată atributele pe care trebuie să le îndeplinească în primul rînd Tribuna democraţiei, atribute care pot garanta acel climat de sinceritate, de încredere capabil să conducă la rezolvarea problemelor ridicate. Un element important este şi responsabilitatea participanţilor, modul în care se soluţionează priorităţile intr-un consens colectiv, cu contribuţia tuturora. Se observă in această direc ie un anume decalaj între numărul de propuneri şi promptitudinea asimilării lor. A înregistra nu înseamnă a rezolva. Este necesar mai mult realism în abordarea problemelor, astfel ca ele să fie rezolvate, înregistrarea lor funcţionărească, birocratizarea micşorînd eficienţa dialogului. Dealtfel, toate aceste probleme de organizare stau mereu în atenţia F.D.U.S. in vederea organizării Tribunei democraţiei, la înălţimea scopului propus: dialog viu, competent, responsabil cu urmări directe in viaţa colectivităţii.— Care sînt sarcinile prioritare ale Frontului Democraţiei şi Unităţii Socialiste şi ale Organizaţiilor Democraţiei şi Unităţii Socialiste pe anul 1981 ? — Cea mai importantă sarcină este, desigur, transpunerea în viaţă a hotărîrilor Congresului al XII-lea al partidului. Drs industrie, membrii organizaţiilor frontului trebuie să acorde în continuare o deosebită atenţie realizării producţiei fizice, a sporirii valorii producţiei nete, în condiţiile unui consum minim de materii prime, a mai bunei lor gospodăriri, precum şi a obţinerii unei calităţi care să facă produsele româneşti din ce în ce mai competitive în lume, în domeniul agriculturii vom pune accentul pe folosirea raţională a întregii suprafeţe agricole şi arabile, pe îmbunătăţirea raselor de animale, pe sporirea randamentelor la producţia vegetală şi animală. De asemenea, sarcini de mare importanţă revin organizaţiilor frontului in ceea ce priveşte activitatea de investiţii, unde, în principal, trebuie acţionat cu maximum de fermitate pentru grăbirea punerii în funcţiune a capacităţilor în curs de execuţie. Pe planul aprovizionării populaţiei, F.D.U.S. şi O.D.U.S. vor mobiliza toţi oamenii muncii in vederea realizării programelor de producţie a bunurilor de consum alimentare şi nealimentare, a extinderii producţiei industriei mici şi a livrării integrale, ritmice, a tuturor mărfurilor prevăzute la fondul pieţei. Organizaţiile frontului vor acţiona ferm pentru mobilizarea cetăţenilor de la oraşe şi sate care au în folosinţă terenuri, indiferent de mărime, pentru cultivarea acestora cu produse strict necesare consumului, pentru creşterea unui număr cît mai mare de păsări şi animale care să asigure, pe lingă satisfacerea cerinţelor proprii, şi unele disponibilităţi pentru piaţă, în legătură cu înfăptuirea acestor sarcini trasate de partid, organele de conducere ale F.D.U.S. şi O.D.U.S. îşi vor perfecţiona formele şi metodele de muncă, îşi vor intensifica acţiunile convine de îndrumare şi control asupra activităţii din toate domeniile vieţii materiale şi spirituale. V-am prezentat, in mare, seriinte Frontului Democraţiei şi Unităţii Socialiste, ale Organizaţiilor Democraţiei şi Unităţii Socialiste şi menţionez la sfîrşitul acestei convorbiri că hotărîtor acum este ca, în spiritul orientărilor contrînse în cuvînturile tovarăşului Nicolae Ceauşescu la plenara C.C. al P.C.R. precum şi la plenara Consiliului Naţional al F.D.U.S., munca să se desfăşoare rodnic încă din primele zile ale anului viitor. Ziua bună, de dimineaţă se cunoaşte De la o lună la alta în multe dintre oraşele şi comunele vîlcene interesul şi participarea cetăţenilor la „Tribuna democraţiei“ au crescut simţitor, accentuindu-se dialogul direct dintre cadrele de conducere de partid şi de stat şi oamenii muncii. Astfel, de la începutul anului şi pînă in prezent au fost organizate 1137 întruniri în cadrul „Tribunei democraţiei“ atît la nivelul municipiului Rîmnicu Vilcea, al oraşelor şi comunelor, cit şi pe cartiere sau sate. La aceste întruniri au participat peste 116 000 cetăţeni de diferite categorii sociale, in rindul cărora circa 8 300 au luat cuvîntul la dezbateri. In citeva oraşe şi comune, cum ar fi Drăgăşani, Govora, Olăneşti, Ocnele Mari, apoi Băbeni, Buneşti, Frînceşti, Calicea, Mureasca, Păuşeşti, Perişani, Popeşti şi Stroiani se organizează lunar astfel de întruniri, programate cu regularitate în aceeaşi zi a lunii, ceea ce permite cetăţenilor să-şi pregătească din timp întrebările sau propunerile. Trebuie subliniat că a existat posibilitatea dezbaterii libere, democratice a oricărei probleme care frămîntă obştea, punîndu-se direct întrebări reprezentanţilor organelor de partid şi de stat despre acele aspecte ale vieţii economice şi sociale care îi interesau pe participanţi. Uneori, discuţiile s-au închegat in jurul unor probleme enunţate direct în cadrul adunărilor, cum a fost cazul, de exemplu, la întrunirile organizate de coisiliile o..şeneşti Govora şi Olăneşti ale F.D.U.S., la care au luat parte şi oameni ai mumii veniţi la odihnă şi tratament în staţiuni, aici dialogul concentrîndu-se asupra calităţii serviciilor şi a acţiunilor culturale. Ca urmare a propunerilor formulate de cetăţeni şi de participarea lor efectivă, s-au întreprins, între altele, următoarele : amenajarea unei baze volante de preluare a animalelor în oraşul Ocnele Mari, un teren de sport la Ocniţa, colectarea unor cantităţi sporite de materiale refolosibile, construirea în comuna Livezi a nouă podeţe şi a unei punţi peste rîul Olteţ, săparea a 24 fîntîni şi pietruirea unor drumuri în aceeaşi comună, plantarea a ■ aproape 200 000 arbori şi pomi in Olăneşti etc.. Aceste rezultate bune raportate intr-o recentă adunare generală convocată de Consiliul judeţean Vîlcea al F.D.U.S. n-au făcut uitate lipsurile, despre care s-a vorbit deschis. In comuna Bujoreni, spre exemplu, de la începutul anului nu s-au desfăşurat decît şapte întîlniri cu cetăţenii, şi doar la nivelul unor sate aparţinătoare, iar în Alunu numai cinci la nivelul satelor şi una singură la nivel de comună. Fără îndoială că acolo unde adunările au numai un caracter festivist, şi nu de lucru, unde propunerile nu sînt tratate cu răspundere, iar dialogului nu i se dă atenţia cuvenită, cetăţenii nu participă cu Interes, în comuna Fîrţeneşti, după constatările recente ale unei echipe de control a Consiliului judeţean al F.D.U.S. în acest an nu s-a desfăşurat nici măcar o singură adunare „Tribuna democraţiei“ ! Situaţii necorespunzătoare se întîlnesc şi in comunele Budeşti, Dănicei, Ioneşti, Laloşu, Roeşti, Stoeneşti, Goleşti, Berislăveşti, Racoviţa sau Pietrari, care n-au ţinut la nivelul comunei decît două sau trei adunări cetăţeneşti. Mai mult decit atît, trebuie subliniat că problemele sesizate de cetăţeni în aceste adunări rămîn înscrise doar între coperţile unor registre, lipsind receptivitatea din partea cadrelor de conducere pentru rezolvarea lor. Pentru curmarea acestei atitudini este necesar să se instaureze regula generală ca de la începutul fiecărei adunări cetăţenii să fie mai întîi informaţi despre modul cum au fost rezolvate cererile şi observaţiile lor, cum s-au valorificat propunerile făcute în întîlnirile precedente. — Tovarăşă Maria Predişor, sunteţi preşedinta Comitetului Organizaţiilor Democraţiei şi Unităţii Socialiste din Combinatul de prelucrarea lemnului din Rîmnicu Vîlcea, unul dintre cele mai mari din ţară de acest profil. Vă rugăm să ne spuneţi care au fost principalele acţiuni Întreprinse, cu sprijinul organizaţiei de partid, de către membrii O.D.U.S. din întreprinderea la care lucraţi ? — Aş vrea mai întîi să arăt eu in cadrul combinatului nostru se realizează toată gama de produse rezultată prin prelucrarea lemnului, de la placaj, panel, furnir şi PAL pînă la mobilă de diverse genuri — o producţie industrială in valoare de sute de milioane de lei anual. In ceea ce priveşte activitatea Organizaţiilor Democraţiei şi Unităţii Socialiste, cele nouă organizaţii, grupate pe secţii şi ateliere de producţie, cuprind 890 membri, în general, pot spune că avem o activitate destul de bună, canalizată in special spre rezolvarea unor probleme ale producţiei, cum ar fi cele pentru asigurarea unei folosiri cît mai judicioase a masei lemnoase, această bogăţie a patriei pe care noi trebuie să o utilizăm chibzuit, cu pierderi cît mai mici. — în ce fel reuşiţi acest lucru şi care este contribuţia membrilor organizaţiilor în fruntea cărora vă aflaţi ? — Vedeţi dumneavoastră, noi utilizăm peste 150 000 metri cubi de material lemnos în fiecare an, din care circa 45 000 - 50 000 ajung, în final, resturi de fabricaţie. Cu alte cuvinte, problema refolosirii cantităţii de lemn care rămîne după prima prelucrare este pe primul plan, iar aici iniţiativele oamenilor muncii au fost întotdeauna bine primite, inclusiv cele ale membrilor O.D.U.S. Aş da cîteva exemple. La Fabrica de placaje, în urma prelucrărilor rămîn un fel de role de 16—18 cm, care pînă nu demult erau tocate sau vindute populaţiei drept lemn de foc. S-a stabilit insă acum ca Întreaga cantitate să fie utilizată in producţia de PAL — iniţiativă la care au contribuit inginerul Vasile Smeureanu şi muncitorii Ion Ciucă şi Ştefan Anton. La Fabrica de furnire estetice, in urma prelucrărilor rămîn din buşteni un fel de prisme, care acum sînt folosite pentru debitare in cherestea ori pentru confecţionarea ambalajelor pentru produsele din combinat. I-aş aminti aici pe inginerii Gheorghe Piloiu, subinginerul Nicolae Dunoiu, muncitoarele Ioana Buguşitu şi Elena Zugravu. La atelierele de elemente mulate din furnire (unicat in ţară), astăzi se foloseşte circa 85 la sută din material in loc de 45 la sută, pînă nu demult. La atelierele de mulate din aşchii — din care se fac elemente decorative care se aplică pe mobilier — relevăm contribuţia inginerului stagiar Mihai Crăciun, a subinginerului Dumitru Nemţeanu, a muncitorilor şi muncitoarelor Nicolae Diaconu, Vasile Dascălu şi alţii. Amintesc şi despre acţiunea de folosire a unor deşeuri (care nu mai puteau fi utilizate altfel) prin arderea lor în cazanele principale, in urma unor modificări ale acestora. Rezultă o reducere a consumului de combustibil lichid de circa 350 tone in acest an. Aici aş menţiona numele maistrului Gheorghe Urican şi al lui Vasile Suditu. — Sînteţi mulţumită de rezultatele înregistrate ? — Numai parţial. Consider totuşi că sintem încă abia la început, ca şi întreaga activitate pe linie de O.D.U.S.. Totuşi, oameni care nu făceau parte pînă nu demult din nici o organizaţie de masă, astăzi sînt cuprinşi intr-o formă activă, au plătit prima cotizaţie şi primesc acum carnetele de membru al F.D.U.S. în cadrul adunărilor pe organizaţii se pun la discuţie o serie de probleme саге li interesează, cum ar fi problemele legate de educaţia cetăţenească, de modul de comportare in producţie a unor colegi etc.’ Nu excludem nici aspectele economice mai generale ale întreprinderii, de care ţinem să-i legăm pe membrii O.D.U.S. in mai mare măsură ca pînă acum, să simtă că şi ei pot să-şi aducă o contribuţie la bunul mers al muncii. Cum se vede, deşi întîmpină şi greutăţi inerente începutului, activitatea organizaţiilor democraţiei şi unităţii socialiste din judeţul Vîlcea se află de acum pe un drum bun, oamenii fiind insă conştienți că pot şi trebuie să facă mai mult. DUMITRU GRAURU| Flacăra pagina 2 ANUL XXX - Nr. 1 (1 334) - 1 ianuarie 1981