Flacăra, ianuarie-martie 1981 (Anul 30, nr. 1-13)

1981-01-01 / nr. 1

DIN VIATA ORGANIZAȚIILOR F.DJJ.S. Hotărîtor acum este ca munca noastră să se desfăşoare rodnic încă din primele zile ale anului (Urmare din pag. 1) tantă. Organizaţiile Democraţiei şi Uni­tăţii Socialiste sînt o prezenţă activă, di­namică în industrie şi agricultură, pe şantiere şi în instituţii, în unităţile co­merciale şi în satele de deal şi de munte necooperativizate, asigurînd participarea organizată la viaţa politică a ţării a unor largi categorii de cetăţeni din toate do­meniile de activitate. Succesele arestat cincinal, aportul însemnat al membrilor O.D.U.S. confirmă din plin justeţea ini­ţiativei tovarăşului Nicolae Ceauşes­cu, iniţiativă care a­ concentrat toate ener­giile naţiunii şi care a demonstrat uni­tatea în jurul partidului, a secretarului său general. Semnificative în acest sens sînt răspunsurile în fapte ale oamenilor răiniici, membri ai organizaţiilor frontu­lui.-. încă din prima etapă a afirmării lor, organizaţiile, membrii O.D.U.S. s-au anga­jat plenar în ceea ce priveşte folosirea raţională, cu eficienţă sporită, a supra­feţelor de teren, a creşterii animalelor nu numai pentru satisfacerea cerinţelor n­o­prii, ci şi pentru crearea unor disponibili­tăţi destinate pieţei. S-au angajat din contracte către stat crescătorii de animale din zonele necooperativizate din jude­ţele Braşov, Suceava, Vrancea şi altele, munca lor fiind o expresie a modului în care au înţeles să participe la realizarea sarcinilor de plan pe 1989. De aseme­nea, în întreprinderi şi instituţii, sub con­ducerea organizaţiilor de partid, O.D.U.S. au colaborat strîns cu sindicatele şi or­ganizaţiile de tineret, axîndu-şi activita­tea pe problemele specifice fiecărui voc de muncă. Valorificarea cu eficienţă spo­intă a resurselor materiale, asigurarea fo­losirii depline a capacităţilor de produc­ţie, funcţionarea la parametrii proiectaţi a utilajelor, accelerarea procesului de asi­milare, modernizare, înnoire şi tipizare a produselor, depistarea tuturor căilor de sporire a valorii producţiei nete fac parte integrantă din activitatea membrilor or­ganizaţiilor frontului. — Ce modalităţi de acţiune a impus practica? Mă refer la acele căi specifice O.D.U.S. verificate In timp. — O caracteristică generală o constituie coordonarea organizaţiilor componente ast­fel ca prin programele de acţiune să se realizeze o activitate convergentă a tutu­ror acestor organizaț­ii. O.D.U.S. dispune de forme specifice de informare atît la oraşe, cit şi la sate, desfăşurînd o activi­tate proprie sub conducerea organizaţiilor de partid. Latura teoretică se îm­bină strîns cu cea practică, dezba­terile incercînd să şi soluţioneze pro­blemele, să găsească pîrghiile adecvate asupra cărora trebuie acţionat. Deci este vorba de o implicare directă, de o le­gătură puternică între munca politică şi acţiune. Am să dau un exemplu. Iată pro­blema recuperărilor de resturi de mate­riale. Desigur, un propagandist ar putea vorbi ore în şir de importanţa recupe­rării resturilor de metale, textile, hirtie şi, aşa mai departe, de preţul materiilor prime pe piaţa mondială, de eforturile statului pentru a cumpăra aceste materii prime, dar simpla afirmare a situaţiei nu înseamnă şi implicare. De aceea orga­nizaţiile, membrii O.D.U.S. dovedesc înţe­legerea acestei probleme nu numai asimi­­lînd­-o teoretic, ci acţionînd. El ştiu bine care este planul de recuperări în judeţul sau oraşul lor, cei de la cartiere cunosc ce sarcini le revin in acest sens şi acţio­nează în conserinţă. în aceleaşi dezbateri teoretice se stabileşte şi modul concret de acţiune, calea cea mai adecvată pen­tru ca activitatea membrilor O.D.U.S. să fie eficientă. — In acest context al dezbaterilor de­mocratice şi fructuoase îşi găsesc locul şi adunările publice organizate sub gene­ricul Tribunei democraţiei, despre care tovarăşul Nicolae Ceauşescu arăta că se afirmă ca un cadru deosebit de prielnic pentru exercitarea tot mai activă a liber­tăţilor şi drepturilor democratice ale ce­tăţenilor. Acest forum a relevat în primul rînd climatul de deosebită răspundere in abordarea celor mai diverse probleme, de larg interes cetăţenesc. — Instituţionalizată la Congresul al II-lea al frontului. Tribuna democraţiei este încă o expresie a gindirii revoluţio­nare, novatoare a conducătorului partidu­lui şi statului nostru. Ea s-a dovedit a fi o înaltă şcoală a responsabilităţilor civice, o adevărată experienţă de modelare a conştiinţei şi a comportării în muncă şi viaţă. Este semnificativ faptul că în cadrul adunărilor publice, care au avut loc, cetăţeni de toate naţionalită­ţile şi din toate domeniile vieţii sociale, şi-au exprimat satisfacţia şi au adresat mulţumiri conducerii partidului, tovarăşu­lui Nicolae Ceauşescu, pentru prilejul ce li se oferă de a-şi exercita direct drep­tul de a ridica orice problemă, de a se informa, în acest forum cetăţenesc. Tre­buie să spunem că, la început, acest dia­log dintre mase şi factori de răspundere a întîmpinat unele dificultăţi tocmai da­torită noutăţii sale, datorită lipsei de experienţă. Perfecţionarea sa este un proces continuu pentru că însăşi viaţa noastră se schimbă. Apar probleme noi în devenirea societăţii noastre, în dez­voltarea ei. Nu se poate da o reţetă a reuşitei. Atît pentru noi ca organizatori, cît şi pentru factorii de răspundere, pe de-o parte, şi cetăţeni, pe de altă parte, cea mai importantă problemă este regu­laritatea adunărilor publice, delegarea unor persoane competente pentru a sus­ţine acest dialog, angajarea comună în soluţionarea problemelor de in­teres prioritar. Seriozitate şi com­petenţă, iată atributele pe care trebuie să le îndeplinească în primul rînd Tri­buna democraţiei, atribute care pot ga­ranta acel climat de sinceritate, de în­credere capabil să conducă la rezolvarea problemelor ridicate. Un element impor­tant este şi responsabilitatea participan­ţilor, mo­dul în care se soluţionează prio­rităţile intr-un consens colectiv, cu con­tribuţia tuturora. Se observă in această direc ie un anume decalaj între numărul de propuneri şi promptitudinea asimi­lării lor. A înregistra nu înseamnă a re­zolva. Este necesar mai mult realism în abordarea problemelor, astfel ca ele să fie rezolvate, înregistrarea lor funcţio­nărească, birocratizarea micşorînd efi­cienţa dialogului. Dealtfel, toate aceste probleme de organizare stau mereu în a­­tenţia F.D.U.S. in vederea organizării Tribunei democraţiei, la înălţimea scopu­lui propus: dialog viu, competent, res­ponsabil cu urmări directe in viaţa colectivităţii.­­— Care sînt sarcinile prioritare ale Frontului Democraţiei şi Unităţii Socia­liste şi ale Organizaţiilor Democraţiei şi Unităţii Socialiste pe anul 1981 ? — Cea mai importantă sarcină este, desi­gur, transpunerea în viaţă a hotărîrilor Congresului al XII-lea al partidului. Drs industrie, membrii organizaţiilor frontului trebuie să acorde în continuare o deose­bită atenţie realizării producţiei fizice, a sporirii valorii producţiei nete, în condi­ţiile unui consum minim de materii pri­me, a mai bunei lor gospodăriri, precum şi a obţinerii unei calităţi care să facă produsele româneşti din ce în ce mai com­petitive în lume, în domeniul agricul­turii vom pune accentul pe folosirea ra­ţională a întregii suprafeţe agricole şi arabile, pe îmbunătăţirea raselor de ani­male, pe sporirea randamentelor la pro­ducţia vegetală şi animală. De aseme­nea, sarcini de mare importanţă revin or­ganizaţiilor frontului in ceea ce priveşte activitatea de investiţii, unde, în principal, trebuie acţionat cu maximum de fermi­tate pentru grăbirea punerii în funcţiune a capacităţilor în curs de execuţie. Pe pla­nul aprovizionării populaţiei, F.D.U.S. şi O.D.U.S. vor mobiliza toţi oamenii muncii in vederea realizării programelor de pro­ducţie a bunurilor de consum alimentare şi nealimentare, a extinderii producţiei industriei mici şi a livrării integrale, rit­mice, a tuturor mărfurilor prevăzute la fondul pieţei. Organizaţiile frontului vor acţiona ferm pentru mobilizarea cetăţeni­lor de la oraşe şi sate care au în folosin­ţă terenuri, indiferent de mărime, pentru cultivarea acestora cu produse strict ne­cesare consumului, pentru creşterea unui număr cît mai mare de păsări şi animale care să asigure, pe lingă satisfacerea ce­rinţelor proprii, şi unele disponibilităţi pentru piaţă, în legătură cu înfăptuirea acestor sarcini trasate de partid, organele de conducere ale F.D.U.S. şi O.D.U.S. îşi vor perfecţiona formele şi metodele de muncă, îşi vor intensifica acţiunile co­nvine de îndrumare şi control asupra ac­tivităţii din toate domeniile vieţii mate­riale şi spirituale. V-am prezentat, in mare, ser­iinte Frontului Democraţiei şi Unităţii Socialiste, ale Organizaţiilor De­­mocraţiei şi Unităţii Socialiste şi menţio­nez la sfîrşitul acestei convorbiri că hotărîtor acum este ca, în spiritul orientă­rilor contrînse în cuvînturile tovarăşului Nicolae Ceauşescu la plenara C.C. al P.C.R. precum şi la plenara Consiliului Naţio­nal al F.D.U.S., munca să se desfăşoare rodnic încă din primele zile ale anului viitor. Ziua bună, de dimineaţă se cunoaşte De la o lună la alta în multe dintre oraşele şi comunele vîlcene interesul şi participarea cetăţenilor la „Tribuna de­mocraţiei“ au crescut simţitor, accentu­­indu-se dialogul direct dintre cadrele de conducere de partid şi de stat şi oamenii muncii. Astfel, de la începutul anului şi pînă in prezent au fost organizate 1137 întru­niri în cadrul „Tribunei democraţiei“ atît la nivelul municipiului Rîmnicu Vilcea, al oraşelor şi comunelor, cit şi pe cartiere sau sate. La aceste întruniri au participat peste 116 000 cetăţeni de diferite cate­gorii sociale, in rindul cărora circa 8 300 au luat cuvîntul la dezbateri. In citeva oraşe şi comune, cum ar fi Drăgăşani, Govora, Olăneşti, Ocnele Mari, apoi Bă­­beni, Buneşti, Frînceşti, Calicea, Mureas­­ca, Păuşeşti, Perişani, Popeşti şi Stroiani se organizează lunar astfel de întruniri, programate cu regularitate în aceeaşi zi a lunii, ceea ce permite cetăţenilor să-şi pregătească din timp întrebările sau pro­punerile. Trebuie subliniat că a existat posibilitatea dezbaterii libere, democrati­ce a oricărei probleme care frămîntă ob­ştea, punîndu-se direct întrebări repre­zentanţilor organelor de partid şi de stat despre acele aspecte ale vieţii economice şi sociale care îi interesau pe participanţi. Uneori, discuţiile s-au închegat in jurul unor probleme enunţate direct în cadrul adunărilor, cum a fost cazul, de exemplu, la întrunirile organizate de co­isiliile o.­.­­­şeneşti Govora şi Olăneşti ale F.D.U.S., la care au luat parte şi oameni ai mumii veniţi la odihnă şi tratament în staţiuni, aici dialogul concentrîndu-se asupra cali­tăţii serviciilor şi a acţiunilor culturale. Ca urmare a propunerilor formulate de cetăţeni şi d­e participarea lor efectivă, s-au întreprins, între altele, următoarele : amenajarea unei baze volante de prelua­re a animalelor în oraşul Ocnele Mari, un teren de sport la Ocniţa, colectarea unor cantităţi sporite de materiale refo­­losibile, construirea în comuna Livezi a nouă podeţe şi a unei punţi peste rîul Olteţ, săparea a 24 fîntîni şi pietruirea unor drumuri în aceeaşi comună, plan­tarea a ■ aproape 200 000 arbori şi pomi in Olăneşti etc.. Aceste rezultate bune raportate intr-o recentă adunare generală convocată de Consiliul judeţean Vîlcea al F.D.U.S. n-au făcut uitate lipsurile, despre care s-a vorbit deschis. In comuna Bujoreni, spre exemplu, de la începutul anului nu s-au desfăşurat decît şapte întîlniri cu cetăţenii, şi doar la nivelul unor sate a­­parţinătoare, iar în Alunu numai cinci la nivelul satelor şi una singură la nivel de comună. Fără îndoială că acolo unde adunările au numai un caracter festivist, şi nu de lucru, unde propunerile nu sînt tratate cu răspundere, iar dialogului nu i se dă atenţia cuvenită, cetăţenii nu participă cu Interes, în comuna Fîrţeneşti, după con­statările recente ale unei echipe de con­trol a Consiliului judeţean al F.D.U.S. în acest an nu s-a desfăşurat nici măcar o singură adunare „Tribuna democraţiei“ ! Situaţii necorespunzătoare se întîlnesc şi in comunele Budeşti, Dănicei, Ioneşti, Laloşu, Roeşti, Stoeneşti, Goleşti, Berislă­­veşti, Racoviţa sau Pietrari, care n-au ţinut la nivelul comunei decît două sau trei adunări cetăţeneşti. Mai mult decit atît, trebuie subliniat că problemele sesi­zate de cetăţeni în aceste adunări rămîn înscrise doar între coperţile unor registre, lipsind receptivitatea din partea cadrelor de conducere pentru rezolvarea lor. Pen­tru curmarea acestei atitudini este nece­sar să se instaureze regula generală ca de la începutul fiecărei adunări cetăţenii să fie mai întîi informaţi despre modul cum au fost rezolvate cererile şi obser­vaţiile lor, cum s-au valorificat propune­rile făcute în întîlnirile precedente. — Tovarăşă Maria Predişor, sunteţi preşedinta Comitetului Organizaţiilor De­mocraţiei şi Unităţii Socialiste din Com­binatul de prelucrarea lemnului din Rîm­nicu Vîlcea, unul dintre cele mai mari din ţară de acest profil. Vă rugăm să ne spuneţi care au fost principalele acţiuni Întreprinse, cu sprijinul organizaţiei de partid, de către membrii O.D.U.S. din în­treprinderea la care lucraţi ? — Aş vrea mai întîi să arăt eu in ca­drul combinatului nostru se realizează toată gama de produse rezultată prin prelucrarea lemnului, de la placaj, panel, furnir şi PAL pînă la mobilă de diverse genuri — o producţie industrială in va­loare de sute de milioane de lei anual. In ceea ce priveşte activitatea Organizaţiilor Democraţiei şi Unităţii Socialiste, cele nouă organizaţii, grupate pe secţii şi ate­liere de producţie, cuprind 890 membri, în general, pot spune că avem o activi­tate destul de bună, canalizată in spe­cial spre rezolvarea unor probleme ale producţiei, cum ar fi cele pentru asigu­rarea unei folosiri cît mai judicioase a masei lemnoase, această bogăţie a pa­triei pe care noi trebuie să o utilizăm chibzuit, cu pierderi cît mai mici. — în ce fel reuşiţi acest lucru şi care este contribuţia membrilor organizaţiilor în fruntea cărora vă aflaţi ? — Vedeţi dumneavoastră, noi utilizăm peste 150 000 metri cubi de material lem­nos în fiecare an, din care circa 45 000 - 50 000 ajung, în final, resturi de fabricaţie. Cu alte cuvinte, problema refolosirii can­tităţii de lemn care rămîne după prima prelucrare este pe primul plan, iar aici ini­ţiativele oamenilor muncii au fost întot­deauna bine primite, inclusiv cele ale membrilor O.D.U.S. Aş da cîteva exem­ple. La Fabrica de placaje, în urma pre­lucrărilor rămîn un fel de role de 16—18 cm, care pînă nu demult erau tocate sau vindute populaţiei drept lemn de foc. S-a stabilit insă acum ca Întreaga canti­tate să fie utilizată in producţia de PAL — iniţiativă la care au contribuit ingi­nerul Vasile Smeureanu şi muncitorii Ion Ciucă şi Ştefan Anton. La Fabrica de fur­nire estetice, in urma prelucrărilor rămîn din buşteni un fel de prisme, care acum sînt folosite pentru debitare in cherestea ori pentru confecţionarea ambalajelor pentru produsele din combinat. I-aş aminti aici pe inginerii Gheorghe Piloiu, subinginerul Nicolae Dunoiu, muncitoa­rele Ioana Buguşitu şi Elena Zugravu. La atelierele de elemente mulate din furnire (unicat in ţară), astăzi se foloseşte circa 85 la sută din material in loc de 45 la sută, pînă nu demult. La atelierele de mulate din aşchii — din care se fac ele­mente decorative care se aplică pe mo­bilier — relevăm contribuţia inginerului stagiar Mihai Crăciun, a subinginerului Dumitru Nemţeanu, a muncitorilor şi muncitoarelor Nicolae Diaconu, Vasile Dascălu şi alţii. Amintesc şi despre ac­ţiunea de folosire a unor deşeuri (care nu mai puteau fi utilizate altfel) prin ar­derea lor în cazanele principale, in urma unor modificări ale acestora. Rezultă o reducere a consumului de combustibil li­chid de circa 350 tone in acest an. Aici aş menţiona numele maistrului Gheor­ghe Urican şi al lui Vasile Suditu. — Sînteţi mulţumită de rezultatele în­registrate ? — Numai parţial. Consider totuşi că sintem­ încă abia la început, ca şi întrea­ga activitate pe linie de O.D.U.S.. Totuşi, oameni care nu făceau parte pînă nu de­mult din nici o organizaţie de masă, astăzi sînt cuprinşi intr-o formă activă, au plătit prima cotizaţie şi primesc acum carnetele de membru al F.D.U.S. în ca­drul adunărilor pe organizaţii se pun la discuţie o serie de probleme саге li inte­resează, cum ar fi problemele legate de educaţia cetăţenească, de modul de com­portare in producţie a unor colegi etc.’ Nu excludem nici aspectele economice mai generale ale întreprinderii, de care ţinem să-i legăm pe membrii O.D.U.S. in mai mare măsură ca pînă acum, să simtă că şi ei pot să-şi aducă o contribuţie la bunul mers al muncii. Cum se vede, deşi întîmpină şi greu­tăţi inerente începutului, activitatea or­ganizaţiilor democraţiei şi unităţii socia­liste din judeţul Vîlcea se află de acum pe un drum bun, oamenii fiind insă con­ştienți că pot şi trebuie să facă mai mult. DUMITRU GRAUR­U| Flacăra pagina 2 ANUL XXX - Nr. 1 (1 334) - 1 ianuarie 1981

Next