Flacăra, ianuarie-martie 1994 (Anul 84, nr. 1-13)

1994-01-05 / nr. 1-2

împreună au făcut istorie Regele Mihai şi mareşalul Antonescu. Un destin nedrept, absurd, a deformat dureros relaţia dintre Suveranul României şi eroul luptei pentru dezrobirea Basarabiei şi reîntregirea Patriei. N-au fost parteneri, n-au fost adversari, cu atât mai puţin prieteni sau duşmani. In egală mâsură anticomunişti şi mari patrioţi, au fost actorii sacrificaţi ai aceleiaşi tragedii româneşti, cu autori şi regizori diferiţi. Mareşalul a fost asasinat la ordinul lui Stalin, cu mâna criminală a slugoilor comunişti de la Bucureşti. Regele a fost alungat tot de ei, după ani de rezistenţă zadarnică opusa invadatorilor bolşevici. Cina încearcă să prezinte altfel lucrurile este complice moral la crimele de mai sus. Filmul dezgustător prezentat la TV în 30 decembrie este un exemplu al modului în care naţionalism-comunismul insinuează Râul in societatea românească de azi« Pagină realizată de EUGEN CHIROVICI fi 1—-----—•1 1 ------------------- 1 1 N­r.....................______________V...........................................J • FLACARA nu-și are studioul său de film, ca şi guvernul, dar vă propune secvenţele de mai jos: PAGINA 2 întâlnirile dintre Ion Iliescu şi Mircea Sne­­gur sunt foarte frăţeşti, dar fraţii noştri de peste Prut, conduşi de foştii bolşevici cu Sne­­gur in frunte, sunt mânaţi înapoi in im­periu (rebotezat CSI). In acest timp, un pa­triot adevărat, Ilie Ilaşcu, este batjocorit şi condamnat la moar­te de către barbarii neobolşevici. „Cui ii va ver­i rândul ?" - ca să zicem asa... Imperiul sovietic, a­­flat in comă, cu Gor­­baciov la pupitru (a­­flat şi el în comă po­litică) a fost primul stat cu care Ion Iliescu s-a repezit să semneze un tratat, în timp ce pământurile româneşti cotropite de bolşevici vedeau cu disperare că nu pot să revină la patria-mamă... Fotografii de FLORIN IONIŢĂ a Execuţia mareşalului Antonescu Guvernul român face filme! • Dar nu de orice fel, ci grosolane până la abjecţie Mărturisesc că despre activitatea cinematografică a cabi­­netului Văcăroiu n-am ştiut nimic până pe 30 decembrie 1993, când s-a dat la televizor un documentar la sfârşitul căruia s-a precizat că-i vorba de o producţie a studioului de filme al guvernului. Ei, şi? Guvernul de ce să nu facă filme ? 11 opreşte vreo lege ? Aşa am fi putut să raţionăm cu toţii, dacă filmul transmis s-ar fi încadrat în limitele rezonabilului şi ale ones­­tităţii. Având însă în vedere că documentarul amintit i-a um­plut de mânie şi de indignare pe telespectatori, ca să nu mai vorbim de specialişti, este necesar să determinăm de unde iz­vorăşte nemulţumirea generală-Ea vine, mai întâi, din diferenţa dintre ce trebuie să fa­­că guvernul şi ce face el în realitate. Iată câteva din chestiuni­­le cele mai presante : oprirea declinului economic; demarajul redresării; reducerea şomajului; stoparea inflaţiei ; frânarea cursei aberante a preţurilor; începerea cu adevărat a marii pri­vatizări ; retehnologizarea industrială ; refacerea infrastructu­rilor ; urnirea din punctul mort a construcţiilor ; sănătatea, învăţământul şi cultura la niveluri măcar decente ; reducerea criminalităţii. In loc să facă toate acestea, deci în loc să gos­podărească ţara, guvernul român face filme. Dar încă lucrurile ar putea fi privite cu înţelegere — face fiecare ce poate. Unii generali câştigă bătălii şi schimbă soarta ţării lor sau chiar faţa întregului pământ, alţi generali colecţionează etichete de­ pe cutii de chibrituri. Vine însă alt motiv de indignare, calitatea sub orice cri­­tică a documentarului, o penibilă confecţie de peliculă, în care sunt lipite, alternativ, fragmente din jurnale de actualităţi cu Regele Mihai la diferite acţiuni PROTOCOLARE(i) şi secvenţe din filmul execuţiei mareşalului Antonescu. Selecţia, îmbina­­rea fragmentelor şi comentariul sunt făcute grosolan, ciobă­neşte, frizând cel mai desăvârşit ridicol şi stârnind jena. Dar mânia cea mai cumplită a românilor se trage din vi­­ziunea grotescă pe care studioul de filme al guvernului Văcă­­roiu vrea s-o impună cu privire la ce s-a întâmplat în Ro­mânia după faimosul 23 august 1944 , de vină pentru ocupa­­rea ţării de către ruşi, de bolşevizarea ei şi de uciderea mare­şalului Ion Antonescu ar fi, chipurile, nimeni altul decât Re­gele Mihai ! Ca şi cum comuniştii din România (ce aveau să-l promoveze pe dl Nicolae Văcăroiu printre nomenclaturişti şi să-l menţină acolo mulţi ani) s-ar fi opus eroic instalării trupelor ru­seşti în ţară, luptând în munţi cu arma în mână, ca şi cum comu­niştii ar fi protestat împotriva condamnării la moarte a mareşa­lului şi ar fi făcut totul — agitaţie în presă, demersuri la Palat şi la Kremlin, organizarea de comandouri şi altele — pentru sal­varea vieţii lui, ca şi cum comuniştii români s-ar fi opus je­­fuirii României de către ruşi şi sovietizării structurilor ei. In realitate, de vină pentru tragedia României postbelice sunt — dacă lăsăm la o parte anumiţi factori internaţionali — chiar comuniştii! A arunca propria vină asupra altora, după metoda celui care, prins cu mâna în buzunare străine, strigă „Hoţii!“, a face din alb negru şi din negru alb, a mistifica şi denatura, iată marea neruşinare a realizatorilor documentarului guverna­­mental dat la TVR pe 30 decembrie anul trecut! ION D. GOIA ! Şefi de state semnând tratate... Strâns uniţi în jurul Pa... triei dezmembrate Cazaci în Dubăsari (după SPIEGEL) Patriotul Ilie Ilaşcu în cuşca barb­rilor S.CPA SA Societate comercială înma­triculată la Oficiul Registrului Comerțului București sub nr. J.40/5888/1991 din 04.07.1991 CONSILIUL DE ADMINISTRAȚIE; Președinte - director general:­­ GEORGE ARION Membri: „ Ion D. Goia, Alexandru Pisirin, Liant Tatos, Liviu Timbu* Director juridic-personal: CORNELIU OLTEANU Director publicitate si suplimente speciale­­­ MIHAI SĂNDOIU Director difuzare: MANUELA VASILIU Sef cabinet: CĂTĂLINA STEFĂNESCU (617.47.63.) Adresa: Bucureşti, sectorul 1, Piaţa Presei Libere nr.­ 1, cod 71341. Telefoane: 617.60.10; 617.60.20, cu inte­rioarele de mai jos : Faz: 312.32.89. Cont lei : 40.72.30.110.496 BCR, sector 1, București L Cont valută-47.21.6.16.0431.0 BCR, sector V 1, București u |» m­aeari mm­­bis] ț|E7£*ffE3SRfir Hesarobia Director publicaţii de divertisment: ALEXANDRU PASĂRIN Redactori şefi adjuncţi: MIHAI ZGUBEA (Rebus’) GRIGORE CONSTANTIN ("Rebusache") Aurel Ştefan Alexandrescu, Gheorghe Braşoveanu, Simona Păsărin, Gheorghe Toia, Simona Simzianu. y Telefoane: 2036 (redactor sef),1457 (redactie ty msBtDs at Binu I­ lPERSONAL­(2600): Adrian Goia "A ■ FINANCIAR-CONTABIL (2143): Avida Balica, Elena Gogu, Gabriela Ionescu, Florela Tudor ■ ADMINISTRATIV (2600): Dar­ Mircea Popa, Marian Băicoianu, Constantin Ciobanu, Liliana Creţu, Jules Moldoveanu, Maria Serban ■ PUBLICITATE SI SUPLIMENTE SPECIALE (2634, 2600): Dan Ciuciucu, Adriana Dobrescu, Florin Dobrescu, Călin Mărcuşanu, Valentin­ Mirescu, Cezar Munteanu, Nineta Olteanu, Florin Petria, Felicia Şer­­bănoiu, Cristina Topolski ■ DIFUZARE (617.59.69.): Gabriel Bumb,­­George Constantinescu, Marian Frunzeanu, Doru Iancu,­­ Valerică Leon, Marius Procopie, Nicolae Şerban, Mihai Şoldănescu Cititorii din străinătate se pot abona prin Societatea Comercială ‘Publicaţiile Flacăra” S.A., telefon 617.48.91, fax 312.82.89 - Piaţa Presei Libere nr. 1 sector 1, cod 71341 - Bucureşti, România Tiparul: Regia autonomă a imprimi­ilor - Imprimeria CORESI - București Flacăra Redactor sef: LIVIU TIMBUS Redactor sef adjunct: EUGEN CHIROVICI Secretar general de redacție: ADRIANA CHIROVICI’ ■POLITICĂ (2560)- Marian Ghiteant­ ■EXTERNE (2560)-Ion D. Goia ■ SOCIAL (2559) • Dorin Sălăjan, Gheorghe Barbu, Daru G­heorghe, Brîndusa Nicolae ■ CULTURĂ, MASS-MEDIA, TIMP LIBER, DIVERTISMENT (2558) • Liana Tatos, Elena Grecescu ■ FOTOREPORTERI (2528) • Elena Ghera, Florin Ioniță ■ SECRETARIAT DE REDACȚIE (1453)- Dora Cioceanu, Mirela Fofea, Crina Gorgoi, Nadia Lisandru, Adrian Petrescu ■CORECTURĂ (1453) • Maria Anto­nescu, Pompiliu Dumitrescu, Valentina Pietraru, Smaranda Petrea, Angela Ștefănescu FLACĂRA

Next