Flacăra, aprilie-iunie 1994 (Anul 84, nr. 14-26)
1994-04-06 / nr. 14
Răspunsuri — la calendele greceşti ? Gândindu-ne la vizitele in străinătate ale preşedintelui Iliescu, oricât am incerca să-i scotocim bagajele politice şi diplomatice, este imposibil să găsim argumente care să confere respectivelor voiaje dacă nu rangul de eveniment istoric, epocal etc., măcar pe acela de eveniment major, de importanţă maximă pentru soarta ţării. Dl Iliescu n-are noroc şi basta, n-ai ce face; ocazia unei vizite istorice il ocoleşte cu o perseverenţă care ar fi de-a dreptul strigătoare la cer, dacă n-ar fi pur şi simplu nostimă; traseele sale sunt cuminţi, liniştite, chibzuite, „pozitive", călduţe şi au calitatea că se inscriu perfect in cea mai banală rutină prezidenţială. Anul trecut, preţ de o clipă, preşedintele a avut emoţii şi inima i-a bătut un picuţ mai tare, crezând că in sfârşit a sosit momentul să danseze cu Istoria, dar n-a fost decât o nevinovată păcăleală a soartei şi a conjuncturii de care are parte, pentru că vizita sa la Bruxelles, la sediul NATO, a fost destinată protocolului intr-un grad mult mai mare decât se aştepta şi n-a defrişat nici un mârâciniş politic, jocurile fiind oricum făcute dinainte şi cunoscute de toţi cei cât de cât Informaţi. Acum să nu fim răi şi să nu-i punem dlui Iliescu in cârcă totul, de vină mai e şi conjunctura, cum spuneam, pe vremea războiului rece era simplu: cum făceai o vizită neaşteptată în partea „cealaltă". Cum riscai o invazie motorizată şi aeropurtată şi-ntr-o clipă , te trezeai drept In mijlocul vârtejului de ştiri şi comentarii de pe planetă, pe când azi, ce să facă dl Iliescu? Să se ducă val-vărtej la Moscova şi să-i spună drept in faţă lui Elţin .Am venit să-ţi spun că n-avem ce discuta !* î N-o face el Snegur, cum s-o facă dl Iliescu ?! Lăsând gluma (amară) deoparte, să notăm că recenta vizită a preşedintelui in Grecia nu depăşeşte cadrul unor contacte de serviciu in zonă. Lucrurile in Peninsula Balcanică sunt destul de încurcate şi-n situaţii de-astea e bine să mai schimbi o vorbă amicală cu vecinul, peste gard; mă întrebi de una, ii mai spui de alta, ii arăţi bicicleta, că s-a cam lăsat o roată, poate-ţi împrumută pompa, sau ţi-o umflă el (cu totul !). Prezenţa in delegaţia de la Atena a dlui Novac, proaspătul ministru al Transporturilor, pune insă piperul în această vizită altfel destul de mălăiaţă. Este limpede că unul din punctele cheie ale disecţiilor din capitala elenă a fost ceea ce se numeşte „afacerea Petromin". întâlnirea cu Vardinoianis, stea de primă mărime in constelaţia armatorilor greci, omul cu bani din spatele lui Katounis (şi despre care presa a scris că a asigurat finanţarea acestuia cu 125 de milioane de dolari, care de fapt proveneau de la KGB) îl arată pe dl Iliescu fiind cel puțin la curent cu detaliile și probabil toate dedesubturile afacerii Petromin, lucru dealtfel presupus odată cu dezvăluirea implicării generalului („pedeserist“ !) Grylakis în ghemul de combinaţii ce s-au ţesut in jurul bietei noastre flote, lucru iarăşi de presupus din moment ce Paul Teodoru a fost tutelat de premierul Văcăroiu, care - s-a spus de nenumărate ori -nu mişcă un deget fără binecuvântarea preşedintelui Iliescu. Ce interese politice capitale se ascund in spatele afacerii Petromin? Are aceasta girul preşedintelui Iliescu? Ce caută banii KGB-ului in toată povestea? De ce nu vorbeşte dl Traian Băsescu, omul care in mod cert ştie despre ce este vorba? Ce înţelegeri s-au stabilit acum la Atena ? Iată întrebări care au devenit fierbinţi in urma recentei vizite prezidenţiale. Şi ale căror răspunsuri nu vor veni, cred, prea curând... În rest, in săptămâna care a trecut, aceeaşi tristeţe galopantă, şi moartea generalului Ştefan Guşe, omul care a oprit cu fermitate intrarea trupelor sovietice in Romania in Decembrie ’89 (primeşte-l, Doamne, ţi odihneşte-ti), ţi sosirea, in aceeaşi zi (!), a ministrului rus al Apărării, Pavel Graciov, la Bucureşti... ______ EUGEN CHIROVICI ■ •a*. • MC élAS M. BerrOVEANK PAGINA 2 „Eu am specificat aici, am spus numai ce s-a afirmat. Şi m-a durut cu atât mai mult cu cât afirmaţia era enormă şi nefondată că s-a dat de sus - sugestia era că de la preşedinte s-a dat un ordin să se lichideze aripa prooccidentală din SRI. Sugestia era că există vreo trei aripi, dintre care una pro-occidentală, şi acuma nu m-am făcut satrapul care îndepărtează, decimează, aruncă afară aripa asta pro-occidentală. E o afirmaţie pe cât de enormă, pe atât de nemeritată“. LA CONFERINȚA DE PRESĂ A DIRECTORULUI SRI NU S-A RUPT NICI O PISICĂ • Dl Măgureanu a punctat copios Directorul adjunct al SRI, generalul DUMITRU CRISTEA, a fost, în ciuda promisiunilor (ameninţărilor ?) anterioare, marele absent al conferinţei de presă, poate data viitoare... De data asta a stat tot timpul în balcon, privind lumea de sus, dar cu multă atenţie... „Celebra“ Angela Băcescu, de la Europa, stă cu ochii pe directorul SRI ca pe butelie („De trei ari de zile sunt pe urmele dvs. să văd dacă sunteţi patriot sau nu”). Gata, ne-am liniştit, marchiza îngerilor veghează! Eugenii Dragoş, de la Naţiunea, aliat in plin puseu erotic pentru Pavel Coruţ — spaima ..bubulilor", revarsă pe capul domnului Măgureanu un ghiveci acuzator cu iz de maidan şi-l somează pe directorul SRI să concureze la un test de inteligenţă cu autorele de (sub) literatură politico-spionistico-fantastică. Apoi îi cere brusc demisia. Dl Virgil Măgureanu: „Nu vă răspund, nu vă consider un interlocutor! Chiar aţi reuşit să mă supăraţi". Să dea Dumnezeu! Dialogul revistei FLACĂRA cu directorul SRI — Domnule Măgureanu, vă sunt cunoscute afirmatiile generalului Nikos Grylakis, conform cărora a contribuit în mod decisiv la alegerea președintelui Iliescu. întrebarea este dacă dvs. sau altcineva de la vârful SRI a contribuit In mod decisiv, să-i zicem in contrapartidă, la... căderea fostului premier Mitsotakis. — N-avem implicații in asemenea malversation!.. Domnu’ Chirovici, vă citesc de multă vreme, sunt absolut convins că aveți întrebări mai... — Nu, de fapt întrebarea era dacă vi se pare firească o asemenea preocupare a unui, să-i zicem aşa, coleg de-al dvs. — Nu mi s-apărut, nu mi s-a părut, din evoluţia cazului Grylakis, că el este întotdeauna foarte responsabil de ceea ce afirmă , dacă intr-adevăr a spus ceea ce dvs. aţi zis aici. — Deci puneţi la îndoială faptul că ar fi spus... — Nu cunosc sursa. Nu m-ar mira să o fi afirmat. Este oricum o enormitate. N-ar fi avut cum să facă ceea ce a pretins că face ! Tocmai, şi găsesc că ar fi fost firesc să aveţi o reacţie publică foarte netă. De ce nu s-a întâmplat aşa ? — (pauză, apoi mai mult pentru sine.) Mda... ■ Dom’ Mânzatu şi conu Marţian sunt la cuţite Vicele PDSR a călcat cu stângul peste linia trasată de partid şi s-a lăsat invitat la TV alături de dl Dinu Patriciu, care-l făcuse Văcăroiu pe dobitoc şi trebuia supus unui embargou atât de necruţător încât să crape ONU de ciudă! Domnii Mânzatu şi Patriciu au tras o şuetă pe micul ecran, în emisiunea lui Mihai Tatulici, drept pentru care vicele Camerei a sărit în sus, da’ pe linie de partid, iar dl Mânzatu a sărit şi mai in sus, pe linie de orgoliu : „Mie nu-mi dictează nimeni cu cine să mă-ntâlnesc şi cu cine să vorbesc !" Corect. Cuţite, cuţite — problema a care-s mai ascuţite... E ■ In absenţa opoziţiei care a părăsit sala în semn de protest şi n-a participat la votarea Legii impozitului agricol, majoritatea parlamentară a tăbărât pe ţăranul român şi l-a lăsat lat, după care s-a tras deoparte, făcând loc şi aşteptând să vină preşedintele Iliescu şi să-i promulge şi el una în numele Tatălui! Bietul om se culege de jos şi pleacă-n boii lui, năucit, nemaiştiind nici cine s-a prefăcut că-i dă pământul, nici cine o să i-l ia de-a binelea, nici cine i-a mai şi tras cu arcu’... (guvernamental). E ■ Curenţii de adâncime din SRI încă mai fac valuri la suprafaţă. Generalul maior Virgil Măgureanu l-a demis pe generalul maior Gheorghe Diaconescu, iar generalul maior Dumitru Cristea stă şi el cu un picior pe post şi cu o mână pe demisie. Grea viaţa de general, era mai simplă când erau maiori. Deocamdată, fișetul dlui Diaconescu a tot sigilat (cu dosarele lui explozive cu tot), iar dezvăluirile promise de dl Cristea tot sigilate — fătuca incrimina(n tă a fost driblată la comisia parlamentară, dar scorul la pauză este alb și urmează repriza a doua. Aşa că să mai avem răbdare un pic, că tot n-o să aflăm nimic ; dacă aveau ceva de spus, oamenii ăştia o făceau direct şi de la-nceput, fiţi liniştiţi ! In materie de SRI, când se crapă de ziuă e semn că se face noapte... II La sfârşitul recentei conferinţe de presă de la SRL l-am întâlnit la ieşire pe dl Dumitru Cristea şi l-am întrebat ce va face „după“. A răspuns râzând că până acum are cel puţin 15 oferte de la diverse firme, inclusiv din partea presei! N-am mai întrebat care publicaţii, pentru că oricum n-ar fi spus şi oricum ştim (da’ nu spunem nici noi). Dar dacă pe dl Cristea îl bate gândul cumva către Ultimul cuvânt, ar fi mai bine să se lase păgubaş, pentru că acolo veghează Emanoil Valeriu, omul care desfiinţează tot pe ce pune mâna, pentru că are în sânge microbul cenzurii şi al altor manevre obscure. E ■ Că tot vorbim de falimente — la Cluj, pe 1 aprilie, Caritasul s-a-ntrecut pe mine , nu numai că n-a plătit câştiguri şi n-a dat bani înapoi oamenilor, dar nici lefurile angajaţilor nu le-a plătit, iar aceştia s-au foarte supărat şi-au început să dea cu declaraţii-n populaţie şi-n presă: doamna Sabina Funar — zice unul — a luat bani peste rând acum trei săptămâni, fiind înscrisă pe borderouri speciale. Ca să vezi ! Cine spunea că bietu’ Stoica nu mai are nici după ce să bea apă ? E ■ Umblă vorba că ar fi posibil, totuşi, un guvern de coaliţie PDSR-PD-PNŢCD. Să fim serioşi, PDSR şi PNŢCD au intrat deja in campanie electorală pentru alegeri anticipate, după cum declară liderii respectivi. Nu mai e timp de cai verzi pe pereţi. EUGEN CHIROVICI ■ P.S. Domnu’ Vadim. Te frământă grija cu ce bani se duc în străinătate ziariştii de la FLACARA. Stai, omule, liniştit, nu te mai omori cu firea. Avem bani. Mulți. FLACARA nr. 14