Flacăra, aprilie-iunie 1995 (Anul 85, nr. 14-26)

1995-04-04 / nr. 14

a Publicitate EPSON un avans de un an! Aflat într-o vizită de o zi şi jumătate la IFABO, dl Norbert Braun, mana­ger pentru Europa Centrală al companiei EPSON-SEIKO, a avut amabilitatea de a face câteva referiri la expoziţie, la piaţa românească a imprimantelor cât şi la colaborarea cu firma M.B., distribuitorul său din România. „Remarc, venind de la CEBIT (cea mai mare expoziţie de calculatoare, biro­tică şi comunicaţii din lume), prezenţa ţărilor central­­europene atât ca expozante, cât şi în calitate de vizitatoare. Cvasicoincidenţa perioadelor de desfăşurare a făcut imposi­bilă expunerea la IFABO a ultimelor modele de imprimante arătate la CEBIT anul acesta. Ziariştilor le-au fost puse la dispoziţie câteva copii realizate cu aceste aparate, pentru a avea un prim contact cu viitorul. Estimăm la cel puţin un an timpul necesar concurenţei pentru a realiza ceva similar. Aceste produse vor fi însă lansate pe piaţă în aceeaşi zi în Germania şi România, probabil în iunie-iulie. EPSON este o companie străină. Nu gândim şi muncim rău dar, pentru o piaţă specifică, cum este şi cea românească, recunoaştem că nu ştim suficiente lucruri și nu ne pricepem să vindem. Asta e! Nu o să vând niciodată în România ca dânsul (arătând către dl Dan Stancășanu, director vânzări M.B.). Cifrele dovedesc faptul că am ales partenerul cel mai bun. Crede-mă! Pot vinde în Germania mai bine decât dumnea­ta! Dar, aici suntem în România. (C.M.) COMPAQ (în România) prin SCOP COMPAQ a anunţat un record de vânzări, în 1994, de 10,9 miliarde dolari SUA, o creştere de 51% faţă de 1993 (7,2 miliarde USD). Profitul net pentru 1994 a atins suma de 867 milioane dolari, înregistrând un salt de 88% faţă de anul trecut. Valoarea acţiunilor COMPAQ a crescut în 1994 cu 80%, atingând 3,21 USD (în com­paraţie cu 1,78 în ‘93). Conform datelor preliminarii ale IDG, COMPAQ a cucerit poziţia de lider mondial la PC- uri, cu 10% din totalul pieţei. Dl Thomas Kucharik, manager pentru Europa Centrală al companiei americane, aflat la IFABO pentru a vizita standul firmei SCOP, partenerul său preferat din România, aprecia: „în ţara dv. ne vom concentra eforturile în PC-uri medii, de business, categoria de mijloc, adresate întreprinderilor, insti­tuţiilor importante, băncilor ş.a. De asemenea, serverele din categoria proliant, care pot deservi o întreprindere. Suntem o companie nu foarte veche (13 ani, observa Ion Teohari, director de vânzări SCOP), cu o structură foarte flexibilă și, de aceea, pro­dusele noastre sunt cele mai competitive din industria PC- urilor. Ne face mare plăcere să lucrăm cu cei de la SCOP”. CĂLIN MĂRCUȘANU ■ Dr. ing. Mihai Berea explică pentru cititorii noştri Cine este agraver­ea şi cu ce se ocupa ? Ce fel de greutăţi întâmpinăm şi cum s-ar putea rezolva acestea Greutăţile noastre sunt greutăţile întregii agriculturi; vom enumera câteva: ■ Persistenţa unor structuri comuniste, conservatoare, care au împiedicat siste­matic dezvoltarea agriculturii private; ■ Capitalizarea permanentă a societăţilor cu capital de stat de către statul „patron" a creat o concurenţă neloială faţă de agricultura privată, nicio­dată susţinută de stat, nepermiţându-i să se dezvolte; exemple sunt peste tot. ■ Funcţionarea defectuoasă sau ne­­soluţionarea Legii 18, a Legii 83 şi a alto­ra ca ele. Interpretările după „bunul plac" al acestor legi de către organisme vitale ale statului, ca Direcţia Generală a Vămilor, Ministerul de Finanţe, organisme de control etc., care permit promovarea importurilor de alimente cu taxe reduse şi blochează importurile de materii prime, strict necesare agriculturii locale, impunându-le taxe foarte mari. ■ Existenţa şi persistenţa unor integra­tori model SEMROM şi ROMCEREALE, a căror activitate se desfăşoară cu metode exclusiv dictatoriale şi discriminatorii, obligând producătorii agricoli să încheie exclusiv contracte cu ei, ca unici deţinători de credite; acest aspect unic în economi­ile post-revoluţionare din Europa de Est constituie una din cele mai ruşinoase realităţi din agricultura românească, cre­atoare de corupţie şi indecenţă, de blo­caje financiare, de fenomene dictatoriale, de abuzuri şi trafic de influenţă. Nu degeaba, atât Banca Mondială, cât şi organismele Pieţei Comune meditează cu consecvenţă pentru desfiinţarea lor, pen­tru privatizarea şi transformarea lor în societăţi economice, cu deplină încadrare în fenomenul concurenţial pe piaţă, care se vrea a se dezvolta în ţara noastră. Subvenţiile agricole trebuie să ajungă la producător şi nu la integratorii susţinuţi de stat. ■ Sunt şi foarte mulţi activişti ai economiei din ţară, care militează pentru dezvoltarea integratorilor din agricultura românească. Din nefericire, ei sunt susţinuţi în actuala structură exact de con­servatorii comunişti de odinioară, ale căror buzunare nu sunt încă îndeajuns de pline, pentru a lăsa să se instaureze legile economiei de piaţă în agricultură. Exact din aceste motive, suntem con­fruntaţi astăzi cu licitaţii „fantomă”, fără suport ştiinţific şi juridic, cu stocuri imense de materii prime fără desfacere, gata oricând să fie vârâte pe gâtul agriculto­rilor, grevând, cu dobânzile de înmaga­zinari şi achiziţionare, preţurile produselor agricole cu până la 50-70% din valoarea lor. Noi luptăm pentru o deschidere totală în agricultură, pentru accesul direct al pro­ducătorilor agricoli la tehnologiile agricole, pentru desfiinţarea monopolurilor şi a con­strângerilor, pentru crearea unor sisteme economico-financiare libere şi expuse con­curenţei, care să pună pe picior de egali­tate pe toţi investitorii din agricultură. Fără acceptul acestor premise, agricul­tura românească va rămâne în continuare la nivelul evului mediu, adică o agricultură de subzistenţă, în care calul şi plugul um­brăzdat, adeseori de lemn, constituie tehnologiile de bază ale agriculturii noas­tre private, spre râsul europenilor, care fotografiază cu amuzament aceste „mo­derne" utilaje de producţie. Şi totuşi, noi trebuie să rămânem opti­mişti, pentru că de aceea ne-am format şi am decis să lucrăm în agricultură. Noi suntem promotorii unei agriculturi mo­derne, în care tehnologiile şi productivi­tatea muncii să fie accesibile tuturor deţinătorilor de pământ. Pentru aceasta, considerăm că noi ar trebui să fim spriji­niţi şi nu „huliţi", aşa cum ni se întâmplă astăzi. Şi totuşi, cum se vor finaliza lucrurile? Fără îndoială, nu există decât două soluţii: a) victoria forţelor democratice, a înţelepciunii, a concurenţei, a valorilor pro­gresiste asupra conservatorismului comu­nist, în care caz formarea unor structuri agricole model ferme Vest devine posibilă, iar agricultura se dezvoltă propulsând economia românească spre progres şi prosperitate, iar naţiunea română spre bunăstare statornică; b) este posibilă, cel puţin pentru o perioadă limitată, victoria conservatorilor comunişti şi deci menţinerea agriculturii româneşti în conul de umbră al dezvoltării europene, devenind importatori consacraţi de alimente din Vest şi abonaţi perma­nenţi la creditele băncilor internaţionale, ajungând până acolo încât să ne trans­formăm în subsolul Europei, generator de sclavi şi forţă de muncă ieftină pentru bogaţii Europei. Din păcate, factorul politic joacă încă un rol important în acest sens. Sperăm ca forţele economice private să câştige teren, iar următorii ani să aducă în practică gândirea noastră, care înseamnă dezvoltarea agriculturii proprii, cu eforturi proprii, în ciuda opoziţiei­­răilor ţării­, astfel încât noi să creştem împreună cu producătorii agricoli, oricât de mici ar fi ei, iar pâinea românească săi fie la fel de dulce ca înaintea celui de-al doilea război mondial. Dumnezeu nu cred că a părăsit poporul şi ţăranii români, aşa că Doamne, ajută-ne să redevenim ceea ce am fost odinioară şi să ne bucurăm împreună de realizările tale şi de tehnici agricole moderne! PUBLICAŢIILE Placara Societate comercială înmatriculată la Oficiul Registrului Comerțului București sub nr. J. 40/5888/1991 din 04.07.1991 ConsM de Admintetrare Președinte • director general: GEORGE ARION Membri: Ion D. Oda, Arpandu Picării, MM Sindoiu Director economic: SILVIU LIE Director juridic­­ personal: CORNELU OLTEANU Director publicitate și suplimente speciale: MHAI SANDOIU Director difuzare: MANUELA VASIUU Sef cabinet: CATALINA ALBERTI 222.33.31; 222.33.44. (2002) Adresa: București, sectorul 1, Piaţa Presei Libere nr. 1, cod 71341. Telefoane: 223.15.10; 223.15.20; 223.15.30; 223.15.40, 223.15.12, 223.15.37, 223.15.44, cu inte­rioarele din paranteze Fax: 222.82.89 Cort lei - 40.72.30.110.496 BCR, sector 1, București Cort valută - 47.21.6.16.0431.0 BCR, sector 1, București. I ■ \ REBUSACHI d»0*' S KANDY Director publicaţii de divertisment: ALEXANDRU PASARIN Redactori şefi adjuncţi: MHAI ZGUBEA (­Rebus") CONSTANTIN GRIGORE (“Rebusache") Aurel Ştefan Alexandrescu, Gheorghe Braşoveanu, Simona Păsărin, Simona Simzianu elefoane: (2036) director, (1457) redacţie a ­­ pu PUBUCITATE ȘI SUPLIMENTE SPECIALE (2600); 222.68.05: Can Mircuşanu Dan Ciuducu, Adriana Dobrescu, Marius Onofrei, Florin Petria SEF COMPARTIMENT COMPUTERE: Cristina Chiţulescu TEHNOREDACTARE COMPUTERIZATA 222.67.38: Mihaela Anghel, Maria Călin, Mirela Fotea, Ioana Glodiafl, Eugen Majoră, Cezar Munteanu, Marius Ristea, Doru Vintila DIFUZARE 222.66.28: Gabriel Bumb, Dora Cio­­ceanu, George Constantinescu, Marian Frunzeanu, Doru Iancu, Valerică Leon, Marius Procopie, Nicolae Șerban, Mihai Soldonescu PERSONAL (2560): Adrian Boicescu FINANCIAR-CONTABIL (2143): Elena Gogu, Gabriela Ionescu, Irina Manuela Pătrăşcoiu, Florenţa Tudor ADMINISTRATIV (2634): Dm Urnea Popa, Marian Băicoianu, Liliana Creţu, Nicolae Luchian, Dan Neagu, Mariana Sănduleasa Cititorii din străinătate se pot abona prin Societatea Comercială “Publicaţiile Flacăra" S.A., telefon 222.33.44, fax 222.82.89 - Piaţa Presei Libeg­r? 1, ^secter^^^IMI^Bucureşti, Romă’t ff Tehnoredactare computerizată TIPARUL TIPOREX S.R.L. Revista FLACĂRA utilizează Informaţii furnizate de agenţia MEDIAFAX închiderea ediţiei: sâmbătă ora 10 Flacăra Redactor-şef: EUGEN CHIROVICI Consilier: UVIU TIMBUS Secretar general de redacţie: ADRIAN PETRESCU Telefon: (2559) ■ POLITICĂ (2560) - Răzvan Dumitrescu, Marian Ghiţeanu, Roxana Stancu ■ EXTERNE (2560) - Ion D. Goia, Ştefan Nicolae ■ SOCIAL (2128) - Alexandru Arion, Dan Gheorghe, Brinduşa Nicolae, Constantin Severin, Toma Roman jr., Lucia Ştefanovici ■ SPORT (1453) - Pompiliu­s Dumitrescu ■ FOTOREPORTERI (2528) - Petre Cojocariu, Elena Ghera, Florin Ioniţă ■ CORESPONDENŢI IN ŢARA: Paşcu Bălăci, Ion Ceacâru ■ CORESPONDENŢI IN STRAINATATE: Alexandru Graur (Italia), Mihai Rusu (Germania), Emanuel Tânjală (SUA) ■ SECRETARIAT DE RHJACȚIE (1453) - Crina Gorgoi ■ CORECTURA (1453) Maria Antonescu, Angela Ștefănesa­^^^^^^^^^^^^^^ FLACĂRA nr. 14

Next