Flamura, aprilie 1971 (Anul 18, nr. 1984-2009)

1971-04-22 / nr. 2002

PE CALEA FERATA Spre 200 de km pe oră sportul Reșsiei Joghiuri de tip spe­cial Ce ne mai spun planșetele proiec­tanților Calea ferată se grăbește. Para­frazarea este preluată de la inte­resantul ciclu transmis de mai multe săptămîni la televiziune . Terra se grăbește. Tema suscită, fără îndoială interes și merită comentată. Dar, rîndurile de față nu-și pro­pun o discuție despre cele văzu­te și cu atît mai puțin despre ca­litatea emisiunilor. Imaginile ne-au îndemnat doar să le com­pletăm cu unele fapte petrecute chiar în uzina în care lucrez. Cu cîteva luni în urmă, repre­zentanții uzinei, ai ministerului nostru și ai Ministerului Trans­porturilor și Telecomunicațiilor au ajuns la o înțelegere pentru a mări viteza de circulație a mij­loacelor de transport. Reproduc din text un singur pasaj, avînd în vedere necesitățile mereu crescân­de în transportul feroviar al Căi­lor Ferate Române se stabilește de comun acord ca, prin eforturi conjugate, să se treacă la reali­zarea unor modificări construc­tive la boghiurile locomotivei e­­lectrice de 6580 CP care să per­mită sporirea vitezei pînă la 200 km/oră. Ideea expusă atunci, începe să prindă contur pe planșetele pro­iectanților de la Serviciul cons­­tructor-șef al uzinei reșițene. Se studiază astfel influența pe care o are sporirea vitezei asupra sus­pensiei, asupra forțelor de înscrie­re în curbe, a acelor de frînare, a forțelor dinamice ce vor soli­cita suplimentar întreaga cons­trucție a boghiurilor, ca de e­­xemplu : rama boghiului, osiile, rulmenții, întregul sistem de frî­nare, etc. Acest studiu amănun­țit este necesar avînd în vedere că liniștea cetățenilor purtați pe magistralele țârii de neobositele locomotive, depinde în cea mai mare măsură de robustețea și ca­litatea constructivă a boghiurilor. Cum se va obține sporirea vite­zei ? In principiu se modifică raportul de transmisie al angre­najului de tracțiune. Așa că, în prezent, numeroși specialiști lu­crează la pregătirea noilor dispo­zitive care să permită o viteză sporită. In paralel, la uzina Electropu­­tere din Craiova se studiază mo­dificările ce vor fi aplicate părții electrice și mecanice a locomoti­vei prototip. Și ceferiștii au par­tea lor de contribuție. La insti­tutul de proiectări din cadrul mi­nisterului respectiv se studiază măsurile ce trebuie luate pe sec­ ing. AURELIU BAICU (Continuare în pag. a 2-a) Obținerea recoltei de ro­șii timpurii in cultură aco­perită a devenit, de acum, un lucru obișnuit pentru cooperatorii de la Pojejena. Cu toate că menținerea a­­coperișului de polietilenă a ridicat destule probleme din cauza vîntului puternic ca­re bîntuie această zonă, ro­șiile plantate în solarii se dezvoltă viguros și promit să dea la timp recolta aș­teptată. Semicentenarul este intîmpinat și de partidului ț colecti­­­­vul secției motoare Diesel de­­ la Uzina constructoare de ma­­­­șini din Reșița cu rezultate su­­­­perioare în muncă. Obiectivul­­ principal îl constituie livrarea­­ în termen a fiecărui motor.­­ Pină acum harnicul colectiv ț și-a respectat angajamentul i luat. 1 Fotoreporterul nostru, Ma­­­­rius Popescu a surprins un­­ instantaneu de la echipa de 1 montaj. Asamblarea unui mo­­­­tor de 2 300 Cai putere solici­­­­tă precizie și îndemînare. Exe­­­­cuția corectă fiind un plus de­­ siguranță in funcționare. ^ ANUL XVIII, NR. 2002 JOI, 22 APRILIE 1971 4 PAGINI, 30 BANI ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN CARAȘ-SEVERIN AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Șl­llllllllllllllll ÎN PAGINA A H-A V. I. LENIN — 101 ani de la naștere — Există un asemenea partid­ imn ÎN PAGINA A HI-A - SPORT — Știri, rezultate 9 Programul TV pe săptămîna viitoare niiiiiiiiiiiiiiiiiiii ENTUZIASM, HĂRNICIE, MÎNDRIE iată ce caracterizează Reșița în aceste zile fierbinți Oamenii muncii din municipiul Reșița, împreună cu în­tregul nostru popor, întîmpină împlinirea unei jumătăți de veac de la crearea Partidului Comunist Român cu noi suc­cese în toate domeniile de activitate. Despre entuziasmul, hărnicia și minduna reșițenilor ne vorbește astăzi tovarășul ION SFERCOCTA, prim secretar al Comitetului municipal de partid, președintele comitetului executiv al Consiliului popu­lar municipal Reșița.­ ­ Intr-adevăr, acestea sunt ele­mentele ce caracterizează Reșița în zilele fierbinți ale primăverii lui 1971. Colectivele întreprinde­rilor și instituțiilor noastre nu precupețesc nici un efort, pentru înfăptuirea mărețului program de înflorire a patriei elaborat de Congresul al X-lea, pentru obți­ner­ea de noi succese în construc­ția socialismului, în dezvoltarea economică și culturală, în ridi­carea nivelului de trai. Organele și organizațiile de partid desfă­șoară o susținută muncă politică pentru întărirea continuă a durilor partidului, a rolului­­în­­conducător. Urmînd pilda vie său a comuniștilor, colectivele muncesc cu avînt pentru îndeplinirea sar­cinilor economice, depășirea an­gajamentelor luate în cinstea mă­rețului eveniment de la 8 Mai. Pe ansamblul economiei munici­piului, în primul trimestru dat peste plan 28,2 milioane s-au lei la producția globală, 47,4 mili­oane lei la producția marfă 78 milioane lei la producția mar­și fă vîndută și încasată, concreti­zate prin livrarea peste prevederi a 937 tone cocs metalurgic, 1951 tone fontă, 2260 tone oțel, 5­896 tone laminate finite pline, 5190 KW motoare electrice, pentru industria chimică în utilaje va­loare de 212 000 lei și altele. Pro­ductivitatea muncii s-a realizat în proporție de 101,4 la sută. — Ați vorbit de pilda vie a comuniștilor. Amintiți, to­varășe prim-secretar, din acțiunile întreprinse cîteva de organizațiile de partid, de membrii de partid care s-au detașat cu mult de ceilalți. — îmi vine foarte greu să mă opresc numai la unele aspecte, pentru că nu există organizație de partid din municipiul nostru să nu fi întreprins acțiuni demne de relevat. Totuși, mă voi opri la cîteva dintre acestea. Bunăoa­ră, organizația de partid­ de la Discuție consemnată de ȘTEFAN NEGOIU (Continuare în pag. a 2-a) Suprafețe de teren redate agriculturii Paralel cu efectuarea la timp a însămințărilor de pri­măvară, în special a porumbului, țăranii cooperatori din Giurgiova au desfășurat — în ultima perioadă de timp — o acțiune de amploare pentru repunerea în circuitul agricol a unor importante suprafețe de teren. Lucrările au fost ini­țiate de către organizația de partid din cooperativă — se­cretar tovarășul Mihai Vuc — și la ele participă un mare număr de membri cooperatori. în decurs de mai multe zile, a fost curățată vegetația lemnoasă de pe o suprafață de 12 hectare și s-a amenajat un canal în lungime de 600 metri. în urma lucrărilor amintite, s-a putut trece la ararea te­renului și pregătirea lui pentru a fi însămînțat cu porumb. De menționat că suprafețele respective deveniseră impro­prii agriculturii, stînd de mai mulți ani nefolosite. In perioadele următoare, cînd se vor ivi din nou zile de solicitări mai reduse, țăranii cooperatori din Giurgiova și-au propus să continue construcția de canale colectoare de apă, scoțînd de sub efectul negativ al excesului de umiditate, alte­ suprafețe de teren. La C.A.P. Greoni, preocuparea pentru lucrările agricole de pri­măvară se concretizează și in plantarea mecanizată a cartofilor. Foto : M. POPESCU Chipul nou al — Ce înseamnă pentru mine Marga ? Cel mai scump lăcaș. Pentru că aici m-am născut și pentru că, umăr lângă umăr, cu toții am dat vetrei strămoșești înfățișarea de azi. Cuvintele simple ale comu­nistului Nicolae Tămaș, prima­rul comunei, au revenit, cu mă­runte adăugiri, pe buzele tutu­ror interlocutorilor, mărgani mîndri, oameni vrednici și pri­mitori, buni gospodari. In ultimul pătrar de veac, sa­tul dintre culmile semețe ale munților dacici a cunoscut o metam­orfoză fundamentală : ui­na după alta s-au înălțat case­le noi,­­încăpătoare și temeinic durate ale sătenilor, an după an comuna s-a îmbogățit prin noi construcții ftesc. Căminul de interes ob­cultural, arată cu justificat orgoliu localnicii, a fost terminat școala generală, în 1951, apoi, clădirea con­siliului popular, magazinul universal, dispensarul, introdu­cerea curentului electric a revo­luționat, o dată mai mult, mo­dul de viață al satului, situat pe locul străvechei așezări Mar­­gum. Dar mutațiile cele mai de preț le-au înregistrat gîndurile și năzuințele oamenilor. •— Cînd lucram la pădure, și lucram din greu, piciorul prin opinca ni se vedea spartă și mîncam pe apucate. Eram pa­tru fete la mama, orfane de fată. Eu, fiind cea mai mare, am început să muncesc de la vîrsta de 13 ani. Cînd am ve­nit cu soțul meu, aici, în satul său, nu existau decit 3-4 case de piatră. încolo, numai căsuțe de bîrne cu ferestrele de-o palmă și păm­înt pe jos. Noroaiele și sărăcia ne înecau. Acum avem case minore, asiați și trotuare, doctorul nu mai e un vis înde­ satelor noastre pariat, de neajuns. Fiul meu e contabil aici în Marga, iar fiica mea, doctoriță la Lugoj. Avem radio și mașină de spălat, frigi­derul și televizorul au devenit obiecte la indemîna oricărei gospodării. Maria Preda vorbește cu­ con­vingere, curgător, in cei aproa­pe 40 de ani de cînd trăiește in satul de la poalele Tu­velor, ale Magurei, Dumbrăviței și Hodin­­ illllliillliiiiiu­l FRUMUSEȚE PERENI MIIIN­HIIIM­ Țului, „glimboceana“ a învățat zeci de tinere să­ înflorească cu acul cămăși și oprege, care fac minduna port­ului local. Cu mul­țumire deplină încheie : — Avem o comună ca în po­vești. Am ridicat-o muncind u­­măr la umăr cu toții, sub îndru­marea comuniștilor. $i spune adevărul adevărat. Stau mărturie zidirile noi, cu gust împodobite, dar mai cu seamă cele peste 80 de diplo­me, cupe și medalii ce răsplă­tesc efervescența artistică a co­munității. — Sintern fii ai satului, mun­cim cu toată dragostea ani și ani, pentru ridicarea noastră materială și spirituală. Profeso­rul Trandafir Tămaș­imi arată fotografii vechi, mai noi, înfăți­­șind momente din tradiția cul­turală, de cîteva ori seculară. Corul a sărbătorit de curînd 100 de ani de la înființare, dar atestări documentare amintesc despre existența unor tradiții din vechime. Prin fire nevăzute, se păstrează pînă azi, prin vre­me, legătura cu străbunii. Din cultivarea datinilor din bătrîni, mărganii și-au făcut o preocu­pare omniprezentă. Ansamblul folcloric mare și cel pionieresc și-au inclus în repertoriu obi­ceiuri populare de mare bogă­ție : strigările peste h­at, mă­suratul oilor, nunta, loturile co­pilăriei. Sub îndrumarea învă­țătorului Gheorghe Beg și a ce­lorlalte cadre didactice, copiii învață nu numai să cinic și să joace, tot prin străduința celor mai mărunței dintre purtătorii tradițiilor muntelui, a luat ființă un muzeu etnografic de mare valoare. Singura căsuță de bîrne ce se mai păstrează va găzdui exponatele adunate de mîini mici, îndrumate cu răb­dare și pricepere de sfatul di­rectorului școlii, Dumitru Jom­­pan, vestit culegător de folclor. Frumoasele codane deprind, sub privirea atentă a profesoa­rei Aurelia Jompan, tainele țe­sutului și ale meșteșugiră ale­­săturilor. Au scos din lăzile bo­­arcelor veșmintele vechi, verita­bile lecții de autenticitate și consecvență. Conducătorii comunei, fii ai acestor plaiuri, procedează în­țelept în toate împrejurările ho­­tărîtoare, părerea bătrînilor cântărește greu atunci cînd se purcede la noi înfăptuiri. — E un obicei din vremea bu­nilor noștri și n-a dat greș ni­ciodată — îmi spunea Nicolae VIORICA BALTEANU (Continuare in pag. a 3-a) Actualitatea MIERCURI. LA centrala e­­lectrică de la Porțile de Fier a fost instalat în inelul statoru­lui, rotorul penultimului hi­­droagregat component al aces­tui obiectiv. Montarea celor peste 12 000 de piese ale sub­­ansamblului respectiv, care cîntărește mai mult de 650 000 kg, a fost executată la un bun nivel calitativ și în avans față de prevederile din grafice, ceea ce creează condiții ca a­­cest hidroagregat să fie pus in funcțiune mai devreme față de prevederi. (Agerpres). ★ DUPĂ CUM ESTE cunoscut, într-o uzină siderurgică, apa industrială este un element indispensabil bunului mers al procesului de producție. De a­­ceea, dezvoltarea continuă Uzinei Oțelu Roșu a impus și a crearea condițiilor corespun­zătoare de aprovizionare cu a­­pă. In aceste zile se lucrează intens la montarea unei noi conducte ce va transporta apă industrială la Otelu Roșu. Se preconizează ca întreaga lu­crare să fie terminată pînă la sfîrșitul acestui an. (ION HUR­­TUPAN, tehnician). 8 Marți, la Reșița a avut loc un simpozion pe tema : Momente din istoria mișcării comuniste și muncitorești din România, la care au partici­pat secretari și locțiitori ai organizațiilor de partid de la C.S.R. și U.C.M.R. Despre „Făurirea P.C.R. și importan­ța sa istorică“, „Crearea Parti­dului unic al clasei muncitoa­re — expresie a desăvârșirii unității politice, ideologice și organizatorice a clasei munci­toare din România”, „Politica P.C.R. în problemele statului, democrației, dreptului și lega­lității socialiste în țara noasă Manifestări consacrate gloriosului semicentenar Iră", au susținut referate pro­fesorii Cornelia Crîșneac, Mar­gareta Pascu și Doru Pascu. fi§ Ieri, sala cinematografu­lui „Arta“ din Reșița a devenit neîncăpătoare pentru acțiu­nea organizată de Comitetul municipal de partid și Între­prinderea județeană cinemato­grafică, în cinstea semicente­narului P.C.R. Aici s-a desfă­șurat procesul cinematografic pe marginea filmului „La pa­tru pași de infinit", film care evocă o pagină glorioasă din istoria partidului ron-frU. Din completul de judecată au făcut parte tovarășii : Ion Todoran, Constantin Diaco­­nescu și Viorel Feieș, judecă­tori, procurorul Ion Negariu și avocatul Valeriu Indicaș.­­ Astăzi, la Oravița va avea loc o întilnire a tineretului din oraș cu tovarășul Trifon Cioa­tă, șeful secției propagandă a Comitetului județean de partid, care le va vorbi despre dez­voltarea învățămîntului, știin­ței și culturii în țara noastră. După expunere, formații ar­tistice vor susține un bogat program artistic dedicat semi­centenarului Partidului Comu­nist Român. 1921 1971

Next