Flamura, mai 1971 (Anul 18, nr. 2010-2035)

1971-05-16 / nr. 2023

Á ANUL XVIII, Nr. 2023 DUMINICĂ, 16 MAI 1971 4 PAGINI, 30 BANI Vizita de lucru a tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU la Complexul avicol din Titu In cursul dimineții de sâmbătă, tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretarul general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat, împreună cu to­varășul Manea Mănescu, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., preșe­dintele Consiliului Economic, a făcut o vizită de lucru la Complexul avicol­ Titu din județul Dîmbovița. Secretarul general al partidului este întîmpinat cu deosebită căl­dură de un mare număr de ță­rani cooperatori din comunele Lungulețu, Răcari, Poiana, Corbii Mari, Braniștea, Costești-Vale, Pot­­logi, Odobești, Titu și din alte sate din împrejurimi. Cei pre­zenți ovaționează îndelung pen­tru partid, pentru conducătorul partidului și statului. Tovarășul Nicolae Ceaușescu este salutat la sosirea sa la Com­plexul avicol din Titu de tovară­șii Iosif Banc, membru supleant al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreședinte al Consi­liului de Miniștri, ministrul agri­culturii, industriei alimentare, silviculturii și apelor, Matei Ghi­­giu, ministrul construcțiilor in­dustriale, de membri ai conduce­rii Ministerului Agriculturii, In­dustriei Alimentare, Silviculturii și Apelor. Sunt de față tovarășul Nicolae Tăbîrcă, prim-secretar al Comite­tului județean Dîmbovița al P.C.R., președintele Consiliului popular județean, și alți reprezen­tanți ai organelor locale de partid și de stat. Oaspeții sînt invitați să vizite­ze mai întîi moderna stație de in­cubație a complexului, unde se află expoziții de prezentare a ce­lor mai importante realizări din sectorul avicol obținute la nive­lul întregii țări. Apoi, directorul general al Complexului avicol­­ Titu, Viorel Chiriță, prezintă to­varășului Nicolae Ceaușescu și celorlalți oaspeți parametrii noii unități dată parțial în folosință, cu un an și jumătate mai devre­me, obiectiv de seamă în realiza­rea sarcinilor ce stau în fața zoo­tehniei, precum și preocupările specialiștilor de aici de a înfăptui in mod exemplar sarcinile trasa­te de partid și de stat. Organizat pe principiul produc­ției industriale, complexul de la Titu are nouă ferme specializate în producerea de ouă, pentru creșterea păsărilor de producție, incubatoare, fabrică de nutrețuri, combinate și abator propriu. El cuprinde 147 hale spațioase, în care procesele sunt mecanizate și automatizate. Recent au intrat în funcțiune patru ferme de pro­ducție și au fost livrate primele tone de carne de pasăre pentru aprovizionarea populației bucu­­reștene. Secretarul general al partidu­lui se interesează îndeaproape de măsurile întreprinse în vederea creșterii eficienței economice și a asigurării dezvoltării, concomitent cu producția de carne, și a celei de ouă. Răspunzînd, conducerea ministerului subliniază, totodată, că în faza finală complexul va produce 20 000 tone carne de pa­săre — a zecea parte din produc­ția marfă prevăzută la sfîrșitul actualului cincinal. Oaspeților li se prezintă în continuare aproxi­mativ 50 de utilaje, realizate de uzinele mecanice ale agriculturii, care au contribuit la mecanizarea proceselor de producție în toate fermele avicole din țară. Tovarășul Nicolae Ceaușescu, ceilalți oaspeți, sunt salutați de președinții mai multor cooperati­ve agricole de producție din a­­propiere, care, în numele țărani­lor cooperatori din comunele lor, exprimă adînca mulțumire de a avea ca oaspete pe secretarul ge­neral al partidului. Ei înmînează tovarășului Nicolae Ceaușescu, celorlalți oaspeți, cadouri simbo­lice, angajîndu-se să-și aducă în­treaga contribuție la dezvoltarea cooperativelor lor, la creșterea producției și îmbunătățirea acti­vității economice, ca semn al re­cunoștinței pentru noile întreprinse de partid și de măsuri stat în vederea creșterii bunăstării ță­rănimii cooperatiste. Adresîndu-se cooperatorilor de față, tovarășul Nicolae Ceaușescu se mulțumește pentru primirea călduroasă făcută, se urează sănă­tate și fericire, noi succese în munca pentru obținerea unor re­colte bogate. Oaspeții vizitează apoi halele de creștere a puilor pentru carne. Discuțiile ample purtate de to­varășul Nicolae Ceaușescu, ceilalți conducători de partid de și de stat cu specialiști, cu cadre de răspundere din Ministerul A­­griculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii și Apelor, indicațiile secretarului­ general al partidului date și cu acest prilej pentru dez­voltarea mai rapidă a sectorului avicol, au constituit un nou im­bold în activitatea oamenilor muncii de pe ogoare în înfăptui­rea mărețelor sarcini trasate de Congresul al X-lea al partidului, pentru dezvoltarea creșterii păsă­rilor în țara noastră. (Agerpres) N­HH chipuri îmbujorate, priviri în care des­lușești o bucurie greu de cuprins în cuvinte, o anumită gravitate în gesturi. — Am devenit cu adevărat matură în momentul primirii mele în rîndurile comuniștilor. MARIA BORCA, o tinără mă­runțică și sfioasă, e bibliotecară la Foroti­ și secretară a Comi­tetului comunal U.T.C. Își gă­sește greu vorbele pentru a ne convinge de marea bucurie pe care o trăiește. LIVIU MORARU nu face un secret din emoția intensă pe care o încearcă. — îmi bate inima tare, tare... Strînge în mina dreaptă car­netul roșu. E mina care dă sem­nalul de plecare a zeci de tre­nuri, în trecere prin stația tier­­zovia, o mină puternică, sigură, își iubește meseria, are multă încredere în forța unită a comu­niștilor, cei mai buni dintre fiii patriei, alături de care va milita neabătut, pentru propășirea țării noastre scumpe, miile de utecișli Este unul din ce formează schimbul de mîine al neînfrica­tului călăuz al poporului ro­mân pe drumul spre comunism. Peste cîteva ceasuri, CONS­TANTIN CĂTANĂ va intra în schimbul de noapte la oțelărie, purtînd în buzunarul de la piept carnetul purpuriu. O coinciden­ță fericită , primii pași în me­seria de topitor i-a făcut, cu cîțiva ani în urmă, tot într-un schimb de noapte. Și i-a făcut cu dreptul, pentru că a fost în­totdeauna printre fruntași. Un tînăr cu privirea de cu­loarea cerului primăvăratic, a fost un student foarte bun, a­­cum, ca profesor la Școala ge­­nerală din Ezeriș, OCT­AVI­AN PIEPTENARU le destăinuie ele­vilor ascunsele frumuseți ale limbii materne, comorile nepre­țuite ale literaturii române, să­­dindu-se în inimi flacăra iubirii pentru vatra străbună. Patru destine libere, patru lutere ti­nere rnăltîndu-se spre viitor. Căldura generoasă a stringe­­rii de mînă stăruie încă în po­dul palmei, în inimă, ca o do­vadă a prețuirii și a încrederii arătate entuziasmului genera­ției tinere, nesecatelor sale po­sibilități creatoare. Continuator al unei glorioase tradiții semi­centenare, Partidul Comunist Român își întărește necontenit­ rîndurile : peste 200 de uteciști din unitățile economice și insti­tuțiile județului nostru au de­venit comun­iș­t­i în zilele din preajma jubileului întîmpi­­nat cu înfăptuiri însuflețitoare de întregul nostru popor. Plenara Consiliului Uniunii județene a cooperativelor agricole de producție Ieri, a avut loc la Reșița plenara Consiliului Uniunii județene Caraș-Severin a coo­perativelor agricole de produc­ție, la care, în afara membrilor consiliului, au participat, în calitate de invitați, președinții C.A.P., specialiști și țărani coo­peratori fruntași în munca pe ogoare și zootehnie. Lucrările plenarei au fost conduse de tovarășul Petre Brie, membru al biroului Comitetului jude­țean de partid, președintele Consiliului Uniunii județene a C.A.P. Participanții la discuții au dezbătut pe larg măsurile ce trebuie luate în unități, pen­tru aplicarea în viață a Hotă­­rîrii Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., cu privire la unele măsuri de îmbunătățire a condițiilor de viață a țărani­lor cooperatori. A fost analizat, de asemenea, stadiul organizării activităților industriale și a prestațiilor­­ de servicii în cooperativele agri­cole de producție, stabilindu-se măsuri menite să contribuie la perfecționarea și dezvolta­rea muncii în această direcție, în conformitate cu cerințele și nevoile țărănimii cooperatiste. ÍH PAflINA A II-A LITERATURĂ ARTĂ CULTURA »VSAA^VVVVWV^vwvww^^ ^ ^ w ~ ~------­ JilllCN­ IHPLE CUIl" w wwws/wwl Țăranii cooperatori și lucrătorii fermelor agricole de stat au trecut cu toate forțele la prășitul porumbului și a altor culturi De cîteva zile, tarlalele cooperativelor agricole și a fer­melor de stat din județul nostru sunt din nou împînzite de oameni, tractoare și agregate de mecanizare. însorit, timpul favorizează dezvoltarea excelentă a porumbului, florii soare­lui, sfeclei și a celorlalte plante, ceea ce promite o recoltă bogată pentru la toamnă. După cum se știe, însă, nivelul recoltei depinde în mare parte de mina omului, de felul cum sunt întreținute culturile. O zicală a înțelepciunii populare spune că „Hărnicia umple carul“. Așa și este ! De altfel, în cele mai multe unități din județ s-a și trecut cu toate for­țele la prășit, combaterea buruienilor constituind una din măsurile de bază ale complexului agrotehnic, menit să deter­mine o producție bogată. Grupajul de fată redă aspecte din felul cum se desfășoară acțiunea in cîteva cooperative agri­cole. Gherteniș Dată fiind valoarea și multiple­le întrebuințări ale porumbului, țăranii cooperatori din Gherteniș — președinte Ioan Cicea — au rezervat acestei culturi o supra­față de 350 ha, ceea ce, în afara acoperirii nevoilor proprii, creează posibilitatea obținerii unei impor­tante cantități de producție­ mar­­fă, care urmează să fie vîndută statului în condiții avantajoase, pe bază de contract. Semănatul porumbului s-a fă­cut în cele mai bune condiții, iar la mijlocul acestei săptămîni, s-a trecut la executarea lucrărilor de întreținere. Operațiunea nu pri­vește, desigur, numai porumbul, ci și alte culturi, a căror dezvol­tare este stînjenită de creșterea buruienilor. Pînă ieri, prașila în­tîi a și fost realizată pe cele 5 ha semănate cu sfeclă, iar la cartofi (10 ha) s-au făcut chiar două pra­­șile manuale. Tot de două ori a fost săpată și via (8 ha). Cum era și firesc, principalele forțe sunt mobilizate la combaterea dăună­torilor de pe cele 350 ha de po­rumb. O dată cu semănatul s-au administrat ierbicide pe o supra­față de 150 ha, fapt ce ușurează acum activitatea cooperatorilor. Avînd sprijinul mecanizatorilor de la S.M.A. Berzovia, țăranii coo­peratori din Gherteniș, din rîn­­dul cărora se evidențiază în mod deosebit Gheorghe Boja, Valeria Jurca și Ioneamțu Popovici, au și efectuat pînă aseară prășitul mecanic pe 100 ha, realizînd și săpatul manual pe aproape în­treaga­ suprafață dată cu cultiva­torul. Vărădia Organizîndu-și temeinic activi­tatea zilnică, țăranii cooperatori din Vărădia — președinte Victor Linca și ing. agronom Emil Pol­gar — au reușit ca, în decurs de numai două zile, să prășească po­rumbul pe mai bine de 120 ha. S-a lucrat pe rînd, atît cu cultiva­torul, cît și manual. Avînd la ba­ză experiența din anii trecuți, consiliul de conducere al coope­rativei a stabilit, din vreme, pen­tru fiecare familie, parcele de întreținut, ceea ce asigură o par­ticipare­ numeroasă a cooperatori­lor la munca cîmpului. Intrucît beneficiază și de un sprijin real din partea mecanizatorilor, coo­peratorii din Vărădia au hotărît ca în cursul săptămînii viitoare, să efectueze prașila întîi pe în­treaga suprafață cultivată cu porumb. Răcășdia Deținători, ani de-a rîndul, a locului fruntaș pe județ la cul­tura porumbului, țăranii coopera­tori din Răcășdia sînt ferm hotă­­rîți ca și în 1971 să obțină pro­ducții mari. In cursul zilei de ieri, sute de cooperatori au ie­șit, încă din primele ore ale di­mineții, la prășitul porumbului. Cea mai numeroasă participare s-a înregistrat in (brigadier Nicolae brigăzile întîi Vîlcu) și a treia (brigadier Gheorghe Si­­mion). Intr-o singură zi au fost prășite mai bine de 100 ha culti­vate cu porumb. în cursul săptă­mînii au fost efectuate astfel de lucrări și pe întreaga suprafață rezervată florii-soarelui — 78 ha. De menționat că din cele 560 ha afectate porumbului, pe 188 ha s-au administrat ierbicide. Ramura Vineri și sîmbătă, 246 membri cooperatori din Ramna au ieșit la prășitul porumbului. Pavel E­­nășel a venit cu soția, Petru Gos­­tilă cu fiică-sa, Brîndușa, mai evidențiat Fila Valeria S­an A­­chim și Miloș Achim Dolamă. în aceeași zi Ion Despău, Ion Iancu, Ion Achim au montat poduri pes­te canalul de desecări, săpat tot astă­ primăvară. Cooperatorii din Ramna au privit, pînă acum, 300 ha grîu și 50 ha orz. După cum ne informează ing. Vintilă Mamut, avîntul în mun­că se datorează introducerii mi­nimului garantat și a aplicării a­­cordului global. Cu intensitate sporită lucrează VIOREL BOARIU (Continuare în pag. a 3-a) Discuția cu inginerul Constantin Simu, tehnologul șef al U.C.M.M.R. Bocșa se axează mai mult asupra consumu­lui de metal. — Au fost luate unele măsuri, ne spune interlocutorul. Avem o grupă de croire, dar nu poate face față sarcinilor. — Ce propuneți ? — Ținînd seama de diferențele existente încă între pla­nul de croire și dimensiunea tablei, propun să se treacă la croirea directă pe material. Cu tehnicianul Vasile Baica am încercat să înfiripăm un dialog pe tema coeficientului de utilizare. Răspunsurile au fost evazive ; la Bocșa nu se urmărește încă această pro­blemă. Investigația mai largă între­prinsă pe tema amintită a relie­fat că în decursul anilor, munci­torii, tehnicienii și inginerii boc­­șeni au găsit soluții să folosească mai rațional metalul, material preponderent elementul în struc­tura prețului de cost. Sunt eloc­vente în acest sens reducerile de consum la macaralele turn, la podurile rulante, precum și la piesele pentru mașinile agricole, unde normele de folosire a me­talului sunt diminuate de la un an la altul. Anul acesta, cînd în­săși normele reflectă mai just potențialul tehnic al uzinei, s-au găsit noi resurse pentru a face economii. De pildă, la poduri ru­lante s-a obținut, pînă acum, o economie de 7 kg pe bucată. Cifra e infimă in sine, dar ea ilustrează că norma de consum a fost judicios întocmită, reflectînd­­ în același timp potențialul uzinei, precum și faptul că dacă un co­lectiv investește inteligență se­­ pot depăși bariere ce par la înce­­­­­put de netrecut. Economii de metal s-au înregistrat și la grapele pe pneuri și la cultivatoarele pentru plante tehnice. Am arătat realizările la norme­le de consum, pentru că în dis­cuțiile pe această temă am des­prins pe lângă unele idei bune, principiale, și un punct de vede­re îndoielnic, care, promovat în continuare, nu poate stimula stră­dania pentru găsirea unor resur­se noi de economisire a metalu­lui. Unii tehnicieni susțin că scă­derea sistematică a­ normelor de consum ar urina activitatea, că depășirea în anul trecut a consu­mului de metal pe uzină, cu pes­te 2 000 de tone, iar în primăva­ra aceasta cu aproape 800 de tone ar fi rezultatul neluării în consi­derare a propunerilor uzinei, în concluzie, să se lucreze deci cu normative umflate, care să nu dea bătaie de cap. Ni s-a relatat ca exemplu, că la macaralele turn de 40 metri, norma de consum este de 5,2 tone, în timp ce greu­tatea netă ajunge la 5,8 tone. Es­te, firește, vorba de o anomalie, dacă nu cumva forul tutelar a a­­vut în vedere unele posibilități de reducere a însăși greutății ne­te. Dar, chiar în ipoteza că nor­ma e irațională și în consecință se va reașeza, tot nu se echili­brează balanța de metal, deoare­ce depășirea provine de la un alt sortiment, și anume de la cons­trucțiile metalice. Porniți pe jus­tificări, interlocutorii au privit, de astădată, în ograda siderurgiș­­tilor. Deoarece aceștia nu respec­tă toleranțele admise, uzina­­ folo­sește metal în plus. Argumentul are firește consistența sa. Deși, dialogul’între cele două ministe­re durează de mult timp, încă nu s-au conturat puncte de ve­deri comune sau apropiate în ceea ce privește livrarea tablei în foi și nu în zone, în felul acesta s-ar înlătura și multe din aspec­tele care mai există azi, privind livrarea laminatelor la dimensiuni fixe și multiple. Dar pînă la o a­­semenea soluționare a problemei globale, este oportun să se pri­vească foarte exigent modul de gospodărire a metalului aprovi­zionat. Trecînd la Bocșa prin hala de pregătire și urmărind modul de debitare, constați că croirea com­binată nu se aplică pe scară lar­gă, în dorința de a „lucra repe­de“ sau cum greșit se zice „pro­ductiv“, muncitorul de la foarfe­că debitează piese mici dintr-o tablă întreagă, în loc să foloseas­că bucăți mai mici pe deplin uti­lizabile. Această formă de risi­pire a metalului a fost relevată în coloanele ziarului nostru cu cîteva luni în urmă, dar ingine­rii din exploatare, și mai ales cei din serviciile de concepție nu s-au străduit să găsească modali­tăți pentru a îndrepta situația, to­tul fiind lăsat pe seama dezbate­rii cazurilor negative în adună­rile salariaților. Discuțiile au e­­lucidat unele aspecte, dar nici pe departe nu s-au adus argumente pentru toți că o productivitate reală obține doar cel ce produce mult cu un consum redus de ma­teriale. Pentru o reușită deplină era nevoie ca munca educativă să fie îmbinată cu o activitate crea­toare, cu măsuri eficiente de pre­venire. Specialiștii din serviciile de concepție ale uzinei —, tehni­cieni buni în felul lor — își sim­plifică excesiv atribuțiile, acor­­dînd prea mică atenție tocmai la­ EUGEN FIERARU (Continuare In pag. a 3-a) La U.C.M.M.R. consumul de metal se menține ridicat MASURI S-AU LUAT, eficienta Insa nu se vede • O OPINIE MAI REALISTA: „AVEM INCA REZERVEI“ 1x înzestrarea tehnică mereu mai accentuată a agricultu­rii noastre permite efectu­area lucrărilor la un înalt nivel calitativ, întreaga o­­perațiune se desfășoară sub directa îndrumare și supra­veghere a specialiștilor și brigadierilor. Foto : O. ARCA­DIE ÎN PAGINA A lil-A ■ Mîine — proce­sul milioanelor furate de la ma­gazinul alimen­tar nr. 58 Reșița H Sport — Fel de fel ■ Memento llUl HUiliilli

Next