Flamura, iunie 1971 (Anul 18, nr. 2036-2061)

1971-06-11 / nr. 2045

ANUL XVIII, NR. 2045 VINERI, 11 IUNIE 1971 4 PAGINI, 30 BANI Indicatorii calitativi - criteriu de baza în aprecierea rezultatelor Planul cincinal 1971—1975, mar­când o nouă etapă deosebit de importantă în opera de făurire a societății socialiste multilateral dezvoltate în țara noastră, impune cu acuitate perfecționarea activi­tății economice sub toate aspecte­le și, în mod deosebit, aprecierea acesteia sub­ aspect cantitativ. Fe­lul cum au fost pregătite condi­țiile pentru realizarea sarcinilor pe anul 1971, în județul Caraș- Severin, rezultatele obținute pînă în prezent, reflectă că această ce­rință este înțeleasă și urmărită la toate nivelele conducerii activi­tății politice și economice. Conco­mitent cu rezultatele bune obți­nute în îndeplinirea planului, producției globale, au fost­­nrre­gistrate succese însemnate și pe linia respectării indicatorilor ca­litativi ai activității economice. Evident, aceste rezultate reflectă strădania colectivelor de muncă din unitățile respective, compe­tența cu care organizațiile de partid au îndrumat și condus în­treaga activitate îndreptată spre realizarea exemplară a sarcinilor de plan și a angajamentelor asu­mate in întrecerea socialistă. O analiză atentă, în profunzime, a­­rată însă că în spatele realizări­lor de ansamblu se găsesc po­sibilități mari de îmbunătățire mai accentuată a laturii calitative, că se mai manifestă unele defi­ciențe, în special sub aspectul în­deplinirii unor indicatori de ca­litate. Cu toate că la prețul de cost se înregistrează un volum mare de economii, la elementele de bază ale acestuia, și în mod deosebit la consumurile de metal și lemn, majoritatea producători­lor și consumatorilor au înregis­trat pierderi. Astfel, depășirea consumului de metal este de 233 tone, de lemn de 330 mc, iar pa­gubele aduse de acestea echivalea­ză cu peste 15 milioane lei. Mai ales întreprinderile constructoare de mașini au depășit consumul de metal cu peste 1 000 de tone, iar la Uzina Oțelu Roșu această depășire este de aproape 200 de tone. Pierderile acestea au fost în bună parte compensate de re­zultatele pozitive obținute la C.S.R., I.C.M.M. Reșița și I.C.F. Caransebeș, ceea ce nu justifică nici pe departe risipa; aceasta, cu atît mai mult, cu cît nu este ra­țional ca într-o uzină să se facă eforturi în direcția reducerii con­sumurilor și, în același timp, în alte părți colectivele să nu miș­te nici un deget ! Depășirea consumului de metal se datorește în principal indicelui foarte scăzut de utilizare a aces­tuia, care este de circa 0,50 la produsele realizate de U.C.M.R. și de 0,65—0,75 la U.C.M.M.A. Bocșa. Pierderi de metal se înre­gistrează și la producători, din diferite cauze, care ar putea fi e­­vitate dacă se va acționa cu ho­­tărîre, pe întreg fluxul tehnolo­gic, începînd de la stabilirea pro­gramului optim de elaborare și pînă la realizarea agregatelor, însemnate depășiri se înregistrea­ză și la consumul de lemn, dar în mod deosebit la I. M. Moldova Nouă și C.P.L. Caransebeș. Aceste carențe ar putea fi evita­te dacă în unitățile economice din județul nostru s-ar aplica cu mai multă operativitate și consecven­ță indicațiile date de conducerea de partid și de stat pentru elimi­narea supradimensionării unor piese și subansamble, a adaosuri­lor exagerate de prelucrare, pen­tru introducerea unor procedee tehnologice care să corespundă ce­rințelor tehnice contemporane. Rezerve însemnate pe creșterii eficienței economice linia e­­xistă și in ceea ce privește folo­sirea timpului de lucru. Prin e­­liminarea absențelor nem­otivate, a învoirilor și concediilor fără plată, se putea obține în acest an o producție suplimentară de cir­ca 6 milioane lei, ceea ce repre­zintă 10 la sută din depășirea pro­ducției globale pe primele 4 luni ale anului. Deși problemele dis­ciplinei și-au găsit o materiali­zare pe măsura actualelor condi­ții de organizare a producției și a muncii, situațiile semnalate re­flectă că organele de conducere nu au reușit să asigure aplicarea măsurilor ce se impuneau. Aspecte negative în activitatea întreprinderilor se semnalează și pe linia realizării normelor de lucru. Mai sînt încă muncitori care nu-și îndeplinesc norma de lucru, ceea ce influențează atît realizarea salariului mediu, cît și a planului de producție. Cele mai mari deficiențe în acest do­meniu se manifestă la I.M. Mol­dova Nouă, U.C.M.R., U.C.M.M.R. Bocșa, U.U.M. Topleț, I.C.F­­ransebeș, în industria locală Ca­și la I.J.C.M. Pentru a ce s-a pierdut și pentru recupera realiza­rea planului și a angajamentelor asumate, conducerile întreprinde­rilor respective au fost obligate să solicite afectarea de ore supli­mentare, ceea ce a dus la depăși­rea duratei medii a zilei de lucru. T. GORJANU economist (Continuare în pag a 3-a) Complexul „Hercules“­ din Băile Herculane își așteaptă oaspeții. Foto : M. POPESCU uimi In ediția de azi: ■ ÎNTĂRIREA ECONOMICĂ A COOPERATIVEI AGRICOLE ÎNSEAM­NĂ BUNĂSTAREA TUTUROR ■ De 10 bani politețe ■ FEL DE FEL ȘI SPORT : Pledoarie pentru stimularea educației fizice în școli B ME­MENTO ■ ȘTIRI • COMENTARII • TELEGRAME EXTERNE l Pregătirea utilajelor ne-­­­­­cesare pentru recoltarea i­i griului îi preocupă intens­u­l pe muncitorii atelierului de­­­i reparații al stațiunii de ma­­l­­­șini agricole Bozovici, în , \ clișeu : maistrul Emilian­­­­ Someș, lucrînd la întreține­ ^ ? rea unei combine. ^ I Foto : IO­AN CARDOȘ \ VIZITA DELEGAȚIEI DE PARTID ȘI GUVERNAMENTALE ROMÂNE CONDUSĂ DE TOVARĂȘUL NICOLAE CEAUȘESCU ÎN R.P.D. COREEANĂ Vizita protocolară la tovarășul Nicolae Ceaușescu Tovarășul Kim Ir Sen, secre­tar general al C.C. al Partidului Muncii din Coreea, președintele Cabinetului de Miniștri, împreu­nă cu soția sa, Kim Lăng­u, a fă­cut joi o vizită protocolară tova­rășului Nicolae Ceaușescu, secre­tar general al Partidului Comu­nist Român, președintele Consi­liului de Stat, și soției sale, Elena Ceaușescu. La întrevedere, care s-a desfă­șurat într-o atmosferă cordială, au luat parte tovarășii Ion Gheorghe Maurer, Manea Mănes­­cu, Dumitru Popa, Ion Iliescu, George Macovescu, prim-adjunct al ministrului afacerilor externe, și Aurel Măm­ășan, ambasadorul român la Phenian. Din partea coreeană, au fost prezenți tovarășii Toi En Ghen, Kim Ir, Pak Sen­ger, O Jin­g, membri ai Comitetului Politic al Comitetului Central al Partidului Muncii din Coreea, Zang Zun Thek, Yang Hyong Sop, membri supleanți ai Comitetului Politic, Hă Dam, ministrul afacerilor ex­terne, Kang Iung Săp, ambasado­rul R.P.D. Coreene la București, și alte persoane oficiale. Solemnitatea unor decorări joi dimineața, a avut loc solem­nitatea acordării unor înalte dis­tincții române și coreene. Tovarășul Kim Ir Sen­­ a înmî­­nat tovarășului Nicolae Ceaușescu, soției sale, Elena Ceaușescu, și to­varășului Ion Gheorghe Maurer ordinul „Drapelul Republicii“ — clasa I. Prezidiul Adunării Populare Supreme a conferit ordinul „Dra­pelul Republicii clasa a II-a, membrilor delegației de partid și guvernamentale române. In cadrul aceleiași solemnități, tovarășul Nicolae Ceaușescu a în­­mînat tovarășului Kim Ir Sen, so­ției sale, Kim Săng E, tovarășului Țoi En Ghen, membru al Comite­tului Politic, secretar al C.C. al Partidului Muncii din Coreea, președintele prezidiului Adunării Populare Supreme, și tovarășu­lui Kim Ir, membru al Comitetu­lui Politic al C.C. al Partidului Muncii din Coreea, prim-vicepre­­ședinte al Cabinetului de Miniș­tri, ordinul „Steaua Republicii Socialiste România“ clasa I. Prin decret al Consiliului de Stat s-au conferit, de asemenea ordinele „Steaua Republicii Socia­liste România“ clasa a II-a și „23 August“ clasa a II-a unor tovarăși din­ conducerea de partid și de stat a R.P.D. Coreene. Conferirea acestor înalte dis­tincții române și coreene, cu pri­lejul vizitei oficiale în R.P.D. Co­reeană a delegației de partid și guvernamentale a țării noastre, reprezintă o expresie grăitoare a legăturilor trainice de prietenie și colaborare statornicite între cele două partide și țări, ai sentimen­telor de stimă și solidaritate in­ternațional­istă pe care le nutresc reciproc popoarele român și co­reean. Joi 10 iunie, au început con­vorbirile oficiale între delegația de partid și guvernamentală a Republicii Socialiste România, condusă de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, pre­ședintele Consiliului de Stat, și delegația de partid și guverna­mentală a Republicii Populare Democrate Coreene, condusă de tovarășul Kim Ir Sen, secretar general al C.C. al Partidului Muncii din Coreea, președintele Cabinetului de Miniștri. La convorbiri au participat membrii delegației române : Ion Gheorghe Maurer, membru al Co­mitetului Executiv, al Prezidiu­lui Permanent al C.C. al P.C.R., președintele Consiliului de Mi­niștri, Manea Mănescu, membru al Comitetului Executiv, al Pre­zidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., vicepreședinte al Consiliului de Stat, Dumitru Po­pa, membru al Comitetului Exe­cutiv al C.C. al P.C.R., prim-se­­cretar al Comitetului municipal București al P.C.R., primarul ge­neral al Capitalei, Ion Iliescu, membru supleant al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., George Macovescu, mem­bru al C.C. al P.C.R., prim-ad­­junct al ministrului afacerilor ex­terne, Aurel Mămnășan, ambasado­rul României în R.P.D. Coreeană, precum și Ștefan Andrei, mem­bru supleant al C.C. al P.C.R., prim-adjunct de șef de secție la C.C. al P.C.R., Emilian Dobrescu și Constantin Mitea, membri su­pleanți ai C.C. al P.C.R., consi­lieri la C.C. al P.C.R. Din partea coreeană au partici­pat : Țoi­an Ghen, membru al Comitetului Politic, secretar al C.C. al P.M.C., președintele Pre­zidiului Adunării Populare Su­preme, Kim Ir, membru al Co­mitetului Politic, secretar al C.C. al P.M.C., prim-vicepreședinte al Cabinetului de Miniștri, Pak Sen Cer, membru al Comitetului Po­litic al C.C. al P.M.C., al doilea vicepreședinte al Cabinetului de Miniștri, general de armată O Jin­g, membru al Comitetului Politic, secretar al C.C. al P.M.C., șeful Marelui Stat Major al Armatei populare coreene, Zăng Zun Thek, membru supleant al Comitetului Politic al C.C. al P.M.C., vicepre­ședinte al Cabinetului de Miniș­tri, Yang Hyang Sop, membru su­pleant al Comitetului Politic, se­cretar al C.C. al P.M.C., H. Dam, membru al C.C. al P.M.C., minis­trul afacerilor externe, Kim Jang Nam, membru al C.C. al P.M.C., adjunct de șef de secție la C.C. al P.M.C., Kang Jung Săp, ambasa­dorul R.P.D. Coreene în România. In cadrul­ convorbirilor a avut loc un schimb de păreri asupra dezvoltării pe mai departe a rela­țiilor de prietenie și colaborare dintre cele două țări, precum și asupra unor probleme de interes comun. Convorbirile s-au desfășurat în­tr-o atmosferă de prietenie fră­țească. Convorbirile oficiale româno-coreene In pagina a 11-a COLTUL ELEVULUI ÎN PAGINA A IV-A • Spectacol de gală • Vizite ale tovarășei Elena Ceaușescu • Comunicat comun cu privire la convorbirile oficiale româno-cambodgiene. De ce a fost scos Din Me­C DIM­I CM? I Recent, plenara Comitetului co­munal de partid Căvăran a anali­zat activitatea desfășurată de fos­tul primar, Grigore Fiat. Motive pentru care s-a ajuns la această măsură sunt destule. Să ne refe­rim, de pildă, la stilul său de muncă defectuos, repercutat ne­gativ asupra întregii activități consiliului popular. Fiind în frun­a­rea comitetului executiv de șapte ani, Grigore Fiat a crezut că el e singurul în stare să rezolve to­tul, că fără el în comună nu se poate întîmpla nimic. Această po­ziție a generat alte fenomene : comoditatea, delăsarea și nepăsa­rea față de problemele majore ale comunei. Materialele de analiză nu se mai discutau în ședințele de comitet executiv, iar hotărîrile a­­doptate în sesiuni nu mai erau popularizate în circumscripții. Ne­­existînd un control organizat a­­supra felului cum se îndeplinesc hotărîrile, valoarea acestora se a­­nula de la sine. Să reamintim, bunăoară, hotă­­rirea care prevedea activizarea formațiilor cultural-artistice prezentarea de programe în Ia­și tele aparținătoare și comunele a­­propiate. Datorită faptului că nu s-a adus la cunoștința maselor, și nu s-a întreprins nimic pen­tru finalizarea ei, hotărîrea a rămas un simplu petic de hîrtie la dosar . Căvăranul nu s-a pre­zentat la faza comunală cu nici o formație artistică ! La Căvăran, comisiile perma­nente, ajutoare de nădejde ale multor consilii, nu și-au trăit via­ța. Și nici nu puteau să și-o tră­iască atîta timp cît planurile lor de muncă erau reluate, copiate de la un semestru la altul, cît n-au efectuat studii și controale sau nu țineau ședințe de lucru trimes­triale. In aceași situație se află și comitetele de cetățeni. Desigur, cu un asemenea stil de muncă, nici la vreun sprijin din partea cetățenilor nu te poți aș­tepta. Faptele ne-o confirmă aici mai bine decît­­ în oricare altă par­te. Planul întrecerii patriotice s-a realizat sub 40 la sută , din 4 000 mp trotuare, s-au executat doar 1­200 mp , nu s-a plantat nici u­­nul din cei 2 200 arbuști, pomi or­namentali planificați ; lucrările la podețe, fîntini, baze sportive sunt rămase în urmă. In circumscrip­țiile deputaților Trandafir Andraș, Ștefan Constantin, Elena Belu Gheorghe Prisăceanu și altele, nu s-a întreprins­ nici o acțiune, fiind­că planul de acțiuni patriotice n-a fost defalcat pe circumscripții Vina principală este a primaru­lui, dar nici deputații nu sunt scu­tiți de răspundere. In ceea ce privește contribuția voluntară bănească și în muncă, de asemenea nu s-a realizat ni­mic. Acest cuvint, NIMIC, nu se mai potrivește nici unui colectiv din județul nostru care desfășoară c ȘT. NEGOIU (Continuare în pag. a 2-a) ACTUALITATEA Festivalul spectacole­lor de teatru pentru tineret și copii De luni a început la Piatra Neamț Festivalul spectacolelor d­e teatru pentru tineret și co­pii. Allat la cea de-a doua edi­ție, acesta întrunește 14 spec­tacole prezentate de mai multe teatre din țară, precum și sim­pozionul „Teatrul contemporan — tineretul — școala V Sîmbă­­ta, 12 iunie, Teatrul din Reșița va evolua în cadrul festivalului cu recenta premieră „Soldatul de plumb“, comedie-basm de Lad­ra Lichy. Mai mult cărbune țării înființate cu o lună și jumă­tate în urmă, cele trei brigăzi ale tineretului de la întreprin­derea minieră Anina au și ob­ținut rezultate remarcabile. Astfel, brigada condusă de u­­tecistul Ion Roșu a depășit pla­nul de producție al acestei pe­rioade cu 5 la sută, tinerii din brigada lui Eleodor Stoiescu au realizat o depășire de 10 la sută, iar brigada condusă de Teodor Badea a obținut o de­pășire de 3.la sută. Uneori, ci­frele spun atît de mult, încît comentariile devin de prisos. Noi oțeluri Anul trecut, la Uzina Oțelu Roșu, au fost asimilate tehno­logiile de fabricație pentru 47 mărci noi de oțeluri. Printre acestea se numără mărcile : OLC 35, OLC 45, 25 SM 14, 40 BC 10, 21 MOMC 12 și alte­le. Anul acesta sunt în curs de asimilare noi tehnologii de fabricație, pentru alte nume­roase mărci de oțeluri. Dintre ele se detașează mărcile 219 A, ARC 4 și 20 C 130. Asimilarea de noi oțeluri cu carbon de ca­litate și aliaje permite crește­rea ponderii acestora în pro­cesul de producție al uzinei. (ION HURTUPAN, corespon­dent). Magazin specializat In fostul local „Mic gros“ de pe strada Libertății, din Reși­ța, O.C.L. Produse industriale a luat inițiativa amenajării u­­nui magazin specializat pentru desfacerea materialelor de ins­talații tehnico-sanitare și fie­rărie. In momentul de față, constructorul — I.G.O. Reșița — efectuează lucrări la pardo­seli (realizate din plăci mozai­­cate) și e pe cale să încheie montarea tîmplăriei și geamu­rilor. Cu un plus de interes pen­tru accelerarea finisărilor in­terioare, în scurt timp unitatea va putea satisface nevoile cu produsele menționate și pentru cumpărătorii din această parte a Reșiței. Cu rîvnă Ca și în alte cooperativi­ a­­gricole din județ, la C.A.P. Moldova Veche se înregistrea­ză o participare masivă a oa­menilor la muncile cîmpului, împărțită pe familii, suprafața cultivată cu hectare — este porumb — 420 săpată acum a­ doua oară, lucrare realiza­­t­ă și la vie (64 hectare). Coo­peratorii, în rîndurile cărora numără Mița Mamiorovici, Jivonie Giurcovici, lela Jere­­mici și Milan Stepanovici, sunt stimulați în activitatea zilnică din cooperativă de achitarea consecventă a principiului co­interesării materiale, îndeosebi a acordului global. De altfel este de menționat că se lucrea­ză cu rîvnă și în legumicultu­ra, livadă, zootehnie și în ce­lelalte compartimente de pro­ducție. (DUȘAN IOVANOVICI, corespondent).

Next