Flamura, septembrie 1971 (Anul 18, nr. 2115-2139)
1971-09-15 / nr. 2127
Ședința Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. In ziua de 14 septembrie 1971 a avut loc ședința Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. prezidată de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român. Au participat miniștri, șefi de secții la C.C. al P.C.R., conducători ai unor instituții centrale. Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. a dezbătut și aprobat: proiectul legii cu privire la organizarea și conducerea unităților socialiste de stat — îmbunătățit în urma dezbaterii publice; proiectul legii cu privire la gospodărirea fondurilor fixe, resurselor materiale și aprovizionarea tehnico-materială; proiectul decretului privind siguranța în funcționare a utilajelor, instalațiilor și aparaturii de măsură, control și automatizare din unitățile socialiste de stat; proiectul decretului privind înființarea, organizarea și funcționarea Ministerului Aprovizionării Tehnico-Materiale și Controlul Gospodăririi Fondurilor Fixe; proiectul decretului privind înființarea, organizarea și funcționarea Consiliului Culturii și Educației Socialiste. Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. a hotărît ca proiectele de legi să fie supuse spre dezbatere și adoptare Marii Adunări Naționale, iar proiectele de decret să fie înaintate spre adoptare Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România. In continuare au fost adoptate măsuri privind perfecționarea învățămîntului de cultură generală, precum și îmbunătățirea structurii și conținutului învățămîntului superior. Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. a mai adoptat hotărîri cu privire la principalii indicatori tehnico-economici ai unor lucrări de investiții prevăzute în planul cincinal și a soluționat alte probleme ale activității curente. Plenara activului de partid din municipiul Reșița Ieri, în sala de ședințe a Casei de cultură a sindicatelor din Reșița a avut loc plenara lărgită a Comitetului municipal Reșița al P.C.R. care a dezbătut programul elaborat de conducerea partidului în vederea îmbunătățirii muncii politico-ideologice și cultural-educative. La lucrările plenarei a participat tovarășul Trandafir Cocîrlă, membru supleant al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului județean de partid. Au fost, de asemenea, prezenți membrii Comitetului municipal de partid, secretari ai comitetelor și organizațiilor de partid, secretari ai organizațiilor U.T.C., președinți ai comitetelor sindicatelor, conducători ai întreprinderilor și instituțiilor, numeroși invitați. Pe marginea materialului prezentat de tovarășa Maria Roșca, secretară a Comitetului municipal de partid, au luat cuvîntul tovarășii : Cornel Colta, director al C.C.L. Produse industriale, ing. Ion Jianu, propagandist la C.S.R., Alexiu Judea, locțiitorul secretarului Comitetului de partid de la U.C.M.R., Costa Conciatu, directorul Liceului nr. 1 Reșița Emil Vișan, secretarul Comitetului de partid de la I.C.M.M.R., Ilie Lazăr, locțiitor al secretarului Comitetului de partid de la C.S.R., Constantin Iordache, directorul Casei de cultură a sindicatelor, Gertrude Perian, președinta Comitetului municipal al femeilor, Ion Burileanu, secretarul Comitetului de partid de la aglomerator și Ion Lazăr, secretar al Comitetului municipal U.T.C. In cuvîntul lor, participanții la dezbateri au arătat excepționala însemnătate a programului de măsuri elaborat de conducerea partidului în scopul îmbunătățirii activității de educare marxist-leninistă a membrilor de partid, a tuturor oamenilor muncii, au subliniat că aceste măsuri care decurg din hotărîrile Congreselor al IX-lea și al X-lea al P.C.R. reflectă consecvența neabătută cu care partidul nostru acționează pentru perfecționarea întregii activități politicoideologice și dezvoltarea conștiinței socialiste a maselor. Analiza responsabilă a activității, depuse, atmosfera de lucru au conferit plenarei un spirit combativ, rodnic, concretizat în dezvăluirea neajunsurilor care mai dăinuie în munca de educație politico-ideologică, în găsirea celor mai indicate căi și metode de promovare a atitudinii înaintate a eticii socialiste. Vorbitorii și-au exprimat voința unanimă de a transpune în viață cu consecvență măsurile decurgînd din programul adoptat de conducerea partidului, angajamentul lor de a acționa pentru întărirea militant, pentru spiritului partinic, creșterea combativității revoluționare a activității politice, ideologice și educative, împotriva tuturor mentalităților retrograde. In acest scop plenară a adoptat un cuprinzător plan de măsuri menit să determine o mai eficientă folosire a mijloacelor și formelor muncii educative pentru făurirea omului nou, cu convingeri ideologice ferme, participant activ la edificarea societății noastre socialiste. In încheierea dezbaterilor a luat cuvîntul tovarășul TRANDAFIR COCÎRLA, care după ce a subliniat că programul de educație comunistă al întregului popor, preconizat de secretarul general al partidului, constituie o vie expresie a înaltei principialități partinice cu care tovarășul Nicolae Ceaușescu conduce destinele partidului și poporului, s-a oprit pe larg asupra căilor și mijloacelor prin care organele și organizațiile de partid trebuie să acționeze pentru înfăptuirea măsurilor preconizate. Intr-o atmosferă de profund entuziasm, participanții la plenară au adresat o telegramă Comitetului Central al partidului, personal tovarășului Nicolae Ceaușescu, în care se exprimă hotărîrea fermă a comuniștilor din Reșița de a lupta neabătut pentru înfăptuirea sarcinilor de mare răspundere care le revin în cadrul activității ideologice și politico-educative desfășurate de partid. TELEGRAMA Comitetului Central al Partidului Comunist Român, tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU București Plenara lărgită a Comitetului municipal Reșița al Partidului Comunist Român cu activul său, întrunită în ziua de 14 septembrie a.c. pentru a analiza activitatea politico-ideologică și cultural educativă desfășurată, își exprimă deplina adeziune față de măsurile adoptate de Comitetul Executiv al C.C. al Partidului Comunist Român pe baza propunerilor Dumneavoastră tovarășe Nicolae Ceaușescu și își manifestă sentimentul de înaltă apreciere față de prețioasele indicații pe care le-au dat la consfătuirea avută cu activul din domeniul activității politico-ideologice și cultural-educative. Dezbaterile ce au avut loc in toate organizațiile de partid și în plenara Comitetului municipal au reliefat hotărirea fermă a comuniștilor, a tuturor organelor și organizațiilor de partid de a înfăptui programul vast de dezvoltare a conștiinței socialiste care va imprima întregii noastre munci politico-ideologice și cultural-educative un caracter militant, combativ, de educare partinică a oamenilor muncii în spiritul ideologiei partidului nostru, a politicii sale marxist-leniniste, a concepției clasei muncitoare despre lume și viață, a patriotismului socialist. Activitatea educativă pe care o vor desfășura organele și organizațiile de partid din municipiul nostru va asigura o mai combativă atitudine față de orice influență a ideologiei burgheze, a mentalităților retrograde, pentru promovarea în rândul tineretului a unei atitudini înaintate față de muncă, pentru formarea și dezvoltarea multilaterală a omului nou, constructor al socialismului și comunismului, în numele celor peste 10 000 de comuniști din municipiul nostru, plenara asigură Comitetul Central al Partidului Comunist Român, pe Dumneavoastră personal, mult stimate tovarășe Nicolae Ceaușescu, că activul nostru de partid, toți oamenii muncii — români, germani, maghiari și de alte naționalități, care sărbătoresc aniversarea a 200 de ani de activitate industrială în Reșița, nu vor precupeți nici un efort pentru aplicarea neabătută în viață a politicii înțelepte pe care partidul și statul nostru o promovează în scopul făuririi societății socialiste multilateral dezvvltate. Reșița, la 14 septembrie 1971 COMITETUL MUNICIPAL REȘIȚA AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN * , 7...ULUI JUDEȚEAN CARAȘ-SEVERIN AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN ANUL XVIII, NR. 2127 MIERCURI, 15 SEPTEMBRIE 1971 4 PAGINI, 30 BANI In întîmpinarea bicentenarului industriei reșițene Cu pași de gigant Pentru colectivul nostru împlinirea a 200 de ani de la aprinderea focurilor în primele două furnale, constituie un moment de emoționantă sărbătoare. Sînt de acum cunoscute manifestările care au avut loc în acea zi de 3 iulie și în cele care au urmat. Simpozioanele, întîlnirile cu veteranii, sesiunea de comunicări tehnico-științifice, celelalte acțiuni reprezintă însemnele știrii muncii înaintașilor, a congenerațiilor de azi, care în condițiile unei politici naționale de industrializare socialistă, promovată consecvent de partid, continuă o tradiție bogată. Rîndurile de față nu se vor o trecere în revistă a unui drum bicentenar. Ele sînt gînduri despre un colectiv harnic, priceput, care muncește cu iscusit, întreaga sa dăruire pentru înfăptuirea sarcinilor din ce în ce mai însemnate puse în fața sa de Partidul Comunist Român. Reșița, combinatul, a urcat treptat pas cu pas spre ceea ce e azi. Cele mai expresive și edificatoare pagini din existența sa bicentenară a fost însă ultimul sfert de veac. în acest răstimp a fost înlocuită vechilor uzine de fier. Imaginea Practic putem spune că nici una din secții nu mai seamănă cu cele cunoscute de veterani. De peste două decenii schelele sunt o prezență cotidiană. O particularitate a acestui proces de modernizare, de creștere este că el s-a înfăptuit fără întreruperea producției, dimpotrivă, în toate perioadele combinatul și-a înfăptuit planurile de activitate. Combinatului nostru, colectivului de siderurgiști îi sunt recunoscute meritele în industrializarea țării. Avînd o tradiție în elaborarea oțelului, Reșița a participat, cum era firesc, la ridicarea celorlalte centre siderurgice. tru noi constituie un titlu Pende mîndrie că marca întreprinderii e înscrisă pe toate marile construcții, că la Hunedoara, Galați și de mai recent timp, la Tîrgoviște lucrează foști tovarăși de ai noștri de muncă. Ing. C. SAVU director general al Centralei siderurgice Reșița Dacă am putut mări continuu participarea noastră este du că, așa cum aminteam, pennoi înșine am cunoscut efectele politicii partidului de industrializare. An de an partidul și guvernul au alocat pentru dezvoltarea potențialului siderurgic al Reșiței milioane de lei. Au fost construite două centrale electrice, două furnale de 700 mc, 5 cuptoare Martin, o fabrică de aglomerare, alta de var, cuptoare de tratament termic, două funiculare, un atelier de întreținere mecanică etc. Dar procesul de modernizare al secțiilor combinatului este continuu. Schelele constructorilor de instalații industriale întovărășesc pe mai departe munca siderurgiștilor. Dintre noile obiective de mare amploare este reconstrucția secției laminoare. Scopul final al acestei modernizări este mărirea capacității de laminare a profilelor aliate. Au fost reconstruite halele liniilor fine și mijlocie, durate din metal și sticlă, avînd dimensiuni impresionante, o linie sobră. Acum se lucrează intens la modernizarea altor linii de laminoare. Mărirea unor capacități de producție, modernizarea altora a permis creșterea producției. Anul trecut, de pildă, siderurgiștii au realizat de trei ori mai multă fontă, oțel și laminare decît a produs România în 1938. Firește, această sporire a potențialului constituie motive de reală mîndrie. Satisfacția noastră, a tuturor care muncim în combinat este însă aceea că principalul factor al creșterii a fost și continuă să fie pe mai departe . mărirea productivității muncii. Aplicarea unor studii de organizare a muncii, mecanizarea și automatizarea unor operații cu volum mare de muncă au făcut ca numai în ultimii cinci ani rodnicia muncii să crească cu 60 la sută. Se poate spune, de altfel, că întregul spor de metal din ultimul cincinal a fost obținut pe seama productivității muncii. Mutații importante am obținut și la alte elemente calitative. Au fost reduse cheltuielile materiale, s-a schimbat structura producției. Față de 1965 ca să nu ne reîntoarcem prea mult înapoi, producem aproape de două ori mai multe profile aliate, iar din totalul mărcilor de oțeluri 40 la sută sunt de calitate superioară. Sunt, desigur, și alte exemple care să ilustreze activitatea siderurgiștilor pentru înfăptuirea sarcinilor trasate de conducerea noastră de partid. Ceea ce aș dori însă să relev înainte de toate este că avîntul pe care-l cunoaște siderurgia reșițeană, urcușul ei viguros pe drumul lui tehnic înregistrat se progresadatorește sprijinului prețios primit din partea secretarului general al partidului, atît cu prilejul vizitei întreprinse în secțiile combinatului, cît și cu ocazia întîlnirilor pe care le-a avut cu metalurgiștii, cu cadrele din centralele industriale. Noi, siderurgiștii din această veche vatră industrială avem deplina convingere că anii care urmează vor fi și mai prodigioși. încrederea noastră izvorăște din cunoașterea politicii partidului, din abnegația cu care muncește întregul colectiv pentru punerea în valoare a capacității sale creatoare. Un prilej de exprimare a acestei hotărîri l-a constituit perioada premergătoare jubileului. In acest an aniversar, toate secțiile și-au depășit sarcinile care le-au revenit. Pînă la 10 septembrie au fost date peste plan 10 327 tone fontă, 2 960 tone oțel, 14 000 tone laminate finite, 1 860 tone cocs metalurgic și alte produse. Această cinstire a aniversării este în același timp mesajul nostru în marea emulație națională pentru înfăptuirea directivelor Congresului al X-lea al partidului. Incepînd de astăzi, școlile de pe Întreg cuprinsul țării își deschid porțile unui nou an de activitate. Clasele vor cunoaște iarăși elanul și agitația celor mai tinere vlăstare, gindurile elevilor și ale dascălilor se vor găsi din nou față în față, încărcate de bucurie, de prospețime și optimism. Deschiderea anului școlar are loc sub auspiciile luminoase ale activității creatoare cu care toți oamenii muncii se străduiesc să dea viață primului an al noului cincinal, să aducă noi împliniri vastului program de făurire a societății socialiste multilateral dezvoltate. Purtînd strălucirea acestor împliniri, 15 SEPTEMBRIE prilejuiește zecilor de mii de elevi și educatori manifestarea profundelor sentimente de recunoștință față de partid, pentru rolul important atribuit școlii în zidirea noii orînduiri, față de conducătorii partidului și statului nostru în frunte cu tovarășul Nicolae Ceaușescu care, are permanent in centrul atenției educația tineretului, schimbul nostru de miine. Pentru fiecare copil sau adolescent, este un motiv de neasemuită mîndrie patriotică de a învăța și munci intr-o instituție care a devenit sub ochii noștri factorul principal de instruire și educație, in județul nostru, semnele înnoirilor se SPOR LA MUNCĂ IN NOUL AN ȘCOLAR zăresc la fiecare pas. Numai in ultimii 5 ani, o treime din elevii școlilor generale, ai școlilor profesionale și ai liceelor învață în clădiri noi, dotate cu mobilier, laboratoare, cabinete și materiale didactice dintre cele mai moderne. Majoritatea absolvenților școlii generale își pot continua studiile intr-o largă rețea de școli profesionale și licee de profiluri diferite care pregătesc viitoarele cadre ale economiei in zeci de meserii. Aproape 3 000 de ca NICOLAE PAUNESCU inspector general al Inspectoratului școlar județean (Continuare în pag. a I-a). *vi In zilele vacanței, elevii Liceului nr. 2 din Reșița au participat cu entuziasm la înfrumusețarea orașului. « (Continuare în pag. 3-q) MOTO Reșița a fost și este prezentă în inimile tuturor acelora care și-au perrecut o părticică din viață aici. Și fiecare îi închină azi un gînd, un cuvînt de bun augur. Printre aceștia e și autorul rîndurilor de față. Sărbătoarea noastră Un prieten a spus : Prelucrarea fierului era cunoscută aici, pe malul Bîrzavei, încă de pe vremea dacilor și de mai-nainte. Existau în Valea noastră, în decursul veacurilor, sute de mici ateliere în care „paurii" topeau minereul de fier și-l transformau în obiecte utile: potcoave și vîrfuri de plug, unelte casnice și suliți. Dar aprinderea întîiului foc nestins, în noul furnal înălțat acum două veacuri, marchează de fapt momentul în Valea Bîrzavei se integrează care în circuitul industrial. Este saltul de la atelier la industrie metalurgică. De aceea bicentenarul este o sărbătoare a siderurgiei... Un altul i-a răspuns : Nimeni nu contestă că bicentenarul este o sărbătoare a siderurgiei dar să nu uităm, nici o clipă, cu ce scop au fost construite primele cuptoare. Fierul, oțelul n-are nici un preț în starea sa brută. El trebuie transformat în ceva util. De aceea, imediat după cuptoarele înalte și chiar paralel cu ele au fost puse în funcțiune și alte instalații industriale : turnătoria de tuci, atelierele de forjă și de prelucrare. Fierul se transforma pe rînd în unelte agricole și tunuri, în șine, în cazane, în ciocane cu aburi, în obuze, în pompe de apă, în poduri, în gatere, în piese pentru locomotive. Aș replica deci, că bicentenarul este în egală măsură o sărbătoare a fabricilor constructoare de mașini. A întregii uzine. Dar bicentenarul reșițean nu poate fi asimilat cu o sărbătoare uzinală. Reșița nu s-a dezvoltat doar ca niciodată uzină sau doar ca oraș. Ci, tot timpul, din momentul în care iobagul devine metalurg, adică al saltului de la atelier la industrie siderurgică, Reșița a crescut, s-a amplificat și s-a dezvoltat ca un oraș-uzină. Noile hale se interpătrund cu noile case. Locul de muncă este în apropierea viței. Uzinele și orașul cresc locuia un tot organic. Poate unui străin i se va părea ciudat ca într-o secție sau alta a uzinei să întîlnească oameni bătrîni. Pentru reșițeni este însă cît se poate de firesc ca veteranii uzinei, pensionarii, să se simtă, și pe mai departe, alături de noile generații, responsabili pentru bunul mers al uzinei. Se întîmplă o defecțiune la un agregat, un accident și veteranii au și sosit la locul avariei cu experiența și sfatul lor. Este doar un exemplu printre nenumăratele posibile atestînd tradiționala identitate de interese între viața personală a oamenilor Reșiței și viața uzinei. Bicentenarul reșițean nu poate fi, deci, o festivitate uzinală. El este o sărbătoare a întregii Reșițe A Orașului-Uzină. Bicentenarul este sărbătoarea tuturor oamenilor din văile Bîrzavei, Carașului sau Nerei . . . Și nu numai. In întreaga sa existență siderurgică de două secole Reșița a produs 16 milioane tone de oțel, 5 milioane în 173 de ani — 11 milioane în ultimii 27. Iar aceste 11 milioane tone de oțel au luat forma podurilor și viaductelor de la Salva Vișeu și Bumbești-Livezeni, dar și al marelui transdunărean de la Giurgeni-Vadu Oii ; al fabricilor de țevi de la mâni și al celor de rulmenți Rode la Bîrlad ; al turnătoriei și forjei uzinelor de tractoare din șov sau a marilor hale de Brata Hunedoara și Galați; a șinelor căilor noastre de fier și a locomotivelor noastre cu abur sau Diesel electrice , a turbinelor care de la Văliug la Salva, de la Bistrița-aval sau de la Argeș la Porțile de Fier generează lumină . . . în anii noștri Reșița a devenit una din marile rampe de lansare ale industriei noastre socialiste. O alma mater. Reșița e prezentă pretutindeni pe șantierele întregii țări, acolo unde-și face loc „noul" industrial. Și nu numai, Reșița nu și-a marcat prezența numai pe harta devenirii noastre TOMA GEORGE MAIORESCU