Flamura, octombrie 1971 (Anul 18, nr. 2141-2167)

1971-10-24 / nr. 2161

ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN C­­RAȘ-SEVERIN AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN ANUL XVIII, NR. 2161 DUMINICĂ, 24 OCTOMBRIE 1971 4 PAGINI, 30 BANI I Ciliam m­ilIAMI­IDîE, AL KII­iillLQR IN­ALIE i­i cauți­­n­ ireproșabile După o largă dezbatere, zilele trecute marele sfat al țării a aprobat în unanimitate vastul program de dezvoltare economică și socială a României în întrea­ga perioadă 1971—1975 și fiecare an în parte. Știm de pe a­­cum ce vom face, cu ce mijloa­ce, ce probleme se cer soluționa­te de fiecare ramură. Remarca­bilele succese dobîndite în cinci­nalul recent încheiat, ampla ac­țiune de identificare și mobiliza­re a tuturor resurselor materia­le și umane ale țării, inițiată și condusă nemijlocit de secre­tarul general al partidului, to­varășul Nicolae Ceaușescu, au creat premisele ca noul plan cincinal să prevadă pe ansamblul economiei, în ramurile ei hotărî­­toare, ritmuri de creștere mult superioare față de cele cuprinse în Directivele Congresului al X-lea al partidulu­­i, conturîndu­­se ca o etapă importantă în procesul istoric de făurire a so­cietății socialiste multilateral dezvoltate. Economia caracterizată României socialiste, în modul, cel mai sintetic drept o economie dina­mică, echilibrată, în plin proces de modernizare, cunoaște și în următorii ani un ritm înalt de dezvoltare — industria cu un spor mediu de 51—12,2 la sută, agricultura cu Specificul acestui 3,3—8,3 la sută. cincinal con­stă în faptul că dezvoltarea in­tensivă și modernizarea economi­ei se întemeiază pe ridicarea e­­ficienței investițiilor, folosirea mai deplină a fondurilor fixe și a forței de muncă, reducerea cheltuielilor materiale, îmbună­tățirea structurii producției, o­­rientîndu-se cu prioritate spre produse cu înalt nivel tehnic, cu alte cuvinte pe progrese native menite să determine ca și­valorificare superioară a poten­­­țialului tehnic și uman, a boga­telor resurse naturale ale Româ­niei. Privit din unghiul opțiuni­lor spre­­ care ne cheamă, ac­tualul cincinal poate fi supranu­mit deci cincinalul calității. In acești ani numeroase ramuri in­dustriale își vor înnoi nomencla­torul de produse, sistînd fabrica­ția celor cu nivel tehnic scăzut. La înfăptuirea programului spe­cial de ridicare a nivelului tehnic și a calității produselor sînt che­mate să participe și întreprin­derile industriale din județul nos­tru. Ne gîndim la îmbunătățirea structurii sortimentale a unități­lor metalurgice, la asimilarea fabricației unor mașini și insta­lații complexe, la modernizarea fabricației de utilaj energetic, ceea ce impune folosirea mai deplină a forțelor proprii de cer­cetare, proiectare și execuție. In același timp, sporirea veni­tului național într-un ritm me­diu anual de 11—12 la sută, sta­bilirea unei cote a fondului de acumulare de 30—32 la sută asi­gură înfăptuirea politicii partidu­lui de îmbinare a intereselor prezente cu cele de perspectivă ale națiunii noastre. Din cele 470 miliarde lei cît reprezintă sume­le alocate pentru investiții, se va continua opera de industrializare. Sume importante se alocă dez­voltării agriculturii, extinderii bazei materiale a cercetării și în­­vățămîntului, construcției de lo­cuințe, altor obiective­ social-cul­­turale. Importantele fonduri ma­teriale alocate implică răspun­deri deosebite pentru utiliza­rea lor. Spiritul gospodăresc trebuie să se manifeste începînd de la determinarea profilului noilor capacități, continuînd cu aplicarea unor soluții constructi­ve avantajoase, productive, cu reducerea duratei de execuție, a­­sigurarea din timp a unor cadre calificate. In lumina unor ase­menea obiective se cer mobiliza­te forțele și la Uzina de cons­trucții metalice din Caransebeș, precum și la toate celelalte în­treprinderi din analizîndu-se, din județul nostru, nou, cu toa­tă exigența, posibilitatea măririi producției pe aceleași spații pro­ductive. Statul nostru face eforturi con­stante pentru lărgirea bazei de materii prime, întocmind pro­grame concrete de dezvoltare prioritară a unor ramuri sau subramuri. Și în actualul cinci­nal geologii vor lucra intens în diferite zone ale țării. Dar, concomitent este nevoie să ne o­­cupăm mai serios de utilizarea resurselor secundare și recupera­rea componenților utili dintr-o seamă de substanțe — cenușile de pirită, cenușile de termocen­trale, argilele, șisturile bitumi­noase. Să nu ne sfiim și să pro­cedăm ca alte țări, chiar mai bogate, colectînd și valorificînd deșeurile de metale, textile, hîr­­tie. Cauză a tuturor întreprinde­rilor, folosirea rațională a bazei de materii prime impune o acti­vitate multilaterală din partea tuturor centralelor și uzinelor pentru reducerea consumurilor specifice. înțelegînd chemarea conducerii de partid și de stat, comitetele de direcție din între­prinderile miniere, siderurgice și constructoare de mașini vor ac­ționa pe planuri multiple pentru gospodărirea judicioasă a resur­selor, normarea strictă a consu­murilor, extinderea materialelor înlocuitoare. EUGEN FIERARU .­­Continuare In pag. a 2-a] Au terminat vnsămînțatul griului La redacție ne sosesc zilnic vești despre activitatea sus­ținută de pe ogoarele județu­lui. Gheorghe Benghia ne-a transmis ieri știrea că în ca­drul Consiliului intercoopera­­tist Bocșa, cooperativele agri­cole de la Bocșa, Biniș, Do­din, Remetea , Pogonici și Valeapai au încheiat vnsămîn­­țările de toamnă. Cei de la Tirol și Ramna au efectuat a­­ceastă lucrare pe 94, respectiv 95 la sută din suprafața pla­nificată. Apă la Iabalcea! La Iabalcea, sat aparținător comunei Carașova, au intrat în faza finală lucrările de cap­tare a apelor unor izvoare din vecinătate, de construire două bazine-rezervor și a in­­­stalațiilor aferente. Lucrarea — de însemnătate vitală pen­tru locuitorii acestei așezări situate într-o zonă cu pro­nunțate caracteristici carstice — rezolvă în întregime pro­blema aprovizionării cu apă potabilă a populației. Din nu­meroșii săteni care, la chema­rea consiliului popular, și-au adus o contribuție importantă în munca patriotică la reali­zarea acestui obiectiv, amin­tim numele deputatului Petru Ursu, al meșterului Mihai Fii­ca, de la numărul de casă 43. In pagina a 3-a SI PREMIU» CULTURALA • La căminul cul­tural , activitatea e­­ducativă pe prim - plan • Brigăzile ar­­­­tistice de agitație, o formă eficientă a muncii politice de a­r masă • La rampă... I Cornel Manolescu 1 • Carte • Curier Alături de părinții și fra­ții lor mai mari, pionierii și școlarii de pe întreg cu­prinsul județului participă, cu mult entuziasm, în o­­rele lor libere, la acțiuni de muncă patriotică. In clișeu , elevi ai școlii ge­nerale din Glimboca, își înfrumusețează comuna. Foto : IOSIF WACZULIK Printre lucrurile ce se im­pun în această perioadă în mod deosebit în atenția crătorilor din agricultură, nu­se situează și asigurarea balanței furajelor, într-o serie de uni­tăți agricole mai sunt multe de făcut pentru ca animalele să aibă la dispoziție pentru iar­nă o hrană corespunzătoare. Tocarea și însilozarea coceni­lor de porumb constituie în­că o rezervă însemnată de nutreț la îndemîna cooperati­velor agricole și a fermelor I.A.S. în clișeu . Recoltarea și to­carea mecanică a cocenilor de porumb la ferma I.A.S. nr. 4 Caransebeș. Legea pensiilor în vigoare dă dreptul pensionarilor pentru limită de vîrstă să lucreze timp de 4 luni pe an, perioadă în ca­re primesc atît pensia integrală cît și salariul pentru munca pres­tată. Această prevedere a fost detaliat explicată legală instrucțiunile 1040/67 emise prin de Ministerul Muncii cu acordul Consiliului Central al U.G.S.R. Acestea precizează că „angajarea pensionarilor cu contracte de muncă pe durată determinată de pînă la 4 luni, potrivit art. 58 al. 1, lit. b din Legea pensiilor, se face numai pentru înlocuirea unor angajați, care din diferite cauze nu lucrează dar cărora potrivit legii li se menține contractul de muncă". Cu toate că aceste prevederi legale sunt emise de mai mulți ani, se constată că nu sunt cu­noscute de către cei care sunt chemați să le aplice, sau în alte situații, deși se cunosc, se încalcă totuși. Ca urmare a ne­socotirii lor, numai în prima ju­mătate a anului 1971, au fost de­pistați un număr de 146 de pen­sionari angajați ilegal, creînd de­bite în favoarea Oficiului de pensii în sumă de circa 354 mii lei. Pentru edificare vom da cîteva exemple ce caracterizează gre­șelile făcute în acest domeniu. Agenția Oficiului național de turism Caraș-Severin, a angajat un număr de 4 pensionari pe timp de 4 luni, dar în posturi ce sunt prevăzute în schemă ca fiind cu activități permanente (contabili). Prin adresa nr. 3­144 din 2 august 1971, unitatea în­cearcă să „convingă“ Oficiul de pensii că persoanele în cauză au fost angajate pentru activi­tăți cu caracter temporar. Oare să nu se fi înțeles nici acum că unitatea nu avea dreptul sa angajeze pensionari pentru limi­tă de vîrstă în posturi perma­nente ? Prin încălcarea prever­derilor legale, cei care au făcut aceste angajări au produs un prejudiciu unității în sumă de 15 967 lei. De menționat este că salariații în cauză au precizat în cererile de angajare că so­licită încadrarea pe posturi ne­permanente, fiind pensionari, în această situație considerăm că nu este culpa celor care au cerut angajarea, ci a acelora care au aprobat angajarea. T.A.P.L. Reșița, cu adresa nr. 5­000/27 iulie 1971, face cunoscut Oficiului de pensii că pensio­nara Moga Ecaterina a funcțio­nat pe un post „nesezonier" dar că angajarea s-a făcut pe 4 luni, și solicită să i se rețină suma de 2 972 lei. Curios este că ulterior prin adresa nr. 5­273/9 august 1971 face precizarea că salariat. Moga. Ecaterina a fost angajată pe un post care era ocupat de o altă salariată ce se afla, 3 luni în concediu fără plată pentru în­grijirea copilului bolnav. O altă încălcare a legii deci­d pentru că conducerea unității nu are dreptul să acorde concediu fără plată pe timp de 3 luni de zile. Aceeași situație și la între­prinderea județeană de panifica­ție, unde debitul creat unității este în sumă de 8­052 lei, la întreprinderea minieră Moldova Nouă, unde în cazul Gheorghe Crăiniceanu debitul este de 34 782 lei, la întreprinderea mi­nieră „Banatul“ Oravița, unde în cazurile Gheorghe Alexa și Ion Nicola, debitul este de 78 527 lei. In baza legii. Oficiul de asi­gurări sociale și pensii a pro­cedat la retragerea sumelor res­pective din contul unităților. Pro­blema care se pune este cum vor proceda unitățile în cauză pentru a evidenția contabilicește sumele plătite ? Organele de con­trol financiar vor stabili desigur vinovații de încălcarea legii și vor indica măsurile Considerăm că lucrătorii concrete, care poartă răspunderea aplicării pre­vederilor legii în practică au ca îndatorire de serviciu să le cunoască, iar în cazul în care prin activitatea lor necorespun­zătoare produc anumite daune, atît avutului obștesc cît și sa­lariaților, să răspun­dă atît dis­ciplinar cît și material. MARIN CIOBANU consilier juridic al Consiliului județean al sindicatelor Cine nu aplică legea corect, să răspundă! 25 octombrie—Ziua Forțelor Armate OSTAȘI-POPOR o singură voință Sărbătorim, la 25 octombrie, Ziua Forțelor Armate ale Re­publicii Socialiste România, sim­bol al vitejiei și eroismului sol­daților, subofițerilor și ofițerilor români în războiul antifascist, expresie “a prețuirii pe care oa­menii muncii o acordă armatei noastre populare. Armata României socialiste — continuatoarea glorioaselor tra­diții de luptă ale poporului nos­tru pentru libertate și progres social — constituie o realizare de seamă a Partidului Comunist Român, o parte integrantă a ma­rilor transformări revoluționare, a edificării noii orînduiri socia­le în patria noastră. Izvorîtă din realitățile obiecti­ve ale României , insurecția națională antifascistă armată din august 1944 a constituit o coti­tură hotărîtoare în istoria pa­triei, a dus la răsturnarea dicta­turii antonesciene, scoaterea ță­rii din războiul antisovietic și a­­lăturarea ei la coaliția antihitle­­ristă. Răspunzînd intereselor supre­me ale țării, dînd curs chemă­rii Partidului Comunist, întreaga armată română a întors armele împotriva Germaniei naziste. In decurs de opt zile — de la 23 la 31 august 1944 — armata româ­nă, împreună cu formațiile de luptă patriotice, sprijinite de masele populare, au curățat Ca­pitala țării de hitleriști, părțile centrale de sud, sud-est și sud­­vest ale țării, în același timp, desfășurînd acțiuni de luptă pe un front de 1 400 km, trupele ro­mâne au menținut un mare cap de pod în Transilvania și Banat, au acoperit trecătorile din Car­­pații Meridionali, ceea ce a avut o importanță considerabilă pen­tru desfășurarea ulterioară a operațiunilor militare în partea de nord-vest a țării și peste ho­tarele patriei, pe teritoriul Un­gariei, Cehoslovaciei și Austriei. Pline de semnificații sunt ac­țiunile hotărîte ale ofițerilor și soldaților români aflați în pe­rioada insurecției în Banat, ca­­­re și-au îndeplinit cu cinste mi­siunile primite, reliefînd în a­­celași timp claritatea și justețea liniei partidului, a planului insu­recțional. Trupele române, dis­locate în această parte a țării, puse sub comanda Corpului 7 teritorial din Armata I, au pri­mit misiunea de a izgoni și li­­­chida trupele germane de pe a­­cest teritoriu, să interzică pă­trunderea trupelor inamice din­spre Iugoslavia și să asigure na­vigația pe Dunăre între Orșova și Baziaș. In aceste condiții, au început acțiunile de luptă în Banat. Pentru eliberarea orașului Orșo­va și a localităților Plavișevița și Svinița, au luptat ostașii Re­gimentului 94 infanterie. Pline de vitejie au fost și acțiunile de luptă ale soldaților din pi­chetele de grăniceri din Moldova Veche în ziua de 26 august 1944, cînd inamicul a debarcat pe mal 1300 militari. Grănicerii, împreună cu locuitorii din părțile locului, au transformat comuna într-o puternică fortăreață. Dăltuite în memorie vor rămîne numele fruntașului Petru Tufar și solda­tului Aurel Burza, care și-au dat jertfa supremă pentru glia stră­bună. Pentru viitorime, cronicarii au înscris pagini și despre militarii Lt. col. MARCEL BANARU 1 Cnnfirmare In pag­e 7­ al ÎN PAGINA A 4-Al , CADRAN INTERNAȚIONAL • SĂPTĂMÂNA INTERNAȚIONALĂ • ZIUA NAȚIUNILOR UNITE • CONTINUAREA DEZBATERILOR PRIVIND RESTABILIREA DREPTURILOR LEGITIME ALE R.P. CHINE­ZE LA O.N.U. • DECLARAȚIA CONSILIULUI MONDIAL AL PĂCII • LUPTELE DIN INDOCHINA • „CONSENSUL DE LA LIMA" • IN­CIDENTELE DE LA FRONTIERA INDO-PAKISTANEZĂ • NOTĂ EX­TERNĂ : „COM­IE, STAY HOME!" ALTE ȘTIRI ȘI TELEGRAME DE PESTE HOTARE I gig CRONICA INTERNĂ Pe plan intern, atenția între­gului nostru popor a fost în­dreptată spre lucrările celei de a VII-a sesiuni a Marii Adunări Naționale. Reprezentanții națiu­nii noastre socialiste au dezbă­tut și aprobat, iar Marea Aduna­re Națională a legiferat și insti­­tuționalizat cu acest prilej ho­­tărîri de importanță fundamen­tală pentru dezvoltarea în con­tinuare a economiei patriei în perspectiva noului cincinal și al fiecărui an în parte, ampla acti­vitate constructivă a poporului nostru în domeniile esențiale a­­le operei de cuprinzătoare di­mensiuni consacrată propășirii continue a României socialiste progresului neîncetat, și spiritual al societății material româ­nești contemporane, în care suntem­ angajați cu toții. Legile prin care au fost a­­doptate planul cincinal de dez­voltare economico-socială a României socialiste, organizarea și conducerea unităților liste de stat, privitoare la socia­pro­movarea în muncă a personalu­lui din unitățile socialiste de stat, gospodărirea fondurilor fi­xe, resurselor materiale și apro­vizionarea tehnico-materială, or­ganizarea și funcționarea Con­siliului legislativ etc. constituie acte de creație istorică contem­porană cu largi perspective de viitor. Nu ne este posibil, în­tr-o cronică să cuprindem și să comentăm întreaga semnificație și conținutul de idei extrem de bogat în principii directoare acestei sesiuni. Promitem citito­­­rilor să o facem în editoriale de specialitate, consacrate proble­melor în parte. In chiar numărul de față prezentăm comentariul nostru la ceea ce cu drept cu­­vînt se poate spune despre pla­nul nostru de dezvoltare pe ur­mătorii cinci ani — cincinalul înaltelor ritmuri, al tehnicii ce­lei mai înaintate, a calității ire­proșabile. Dorim, să atragem în­să în aceste rînduri atenția asu­pra modului de legiferare în ța­ra noastră — științific și demo­cratic în cel mai deplin înțeles al cuvîntului — în sensul că a­­cest act fundamental în viața țării noastre este emanația gîn­­dirii și acțiunii întregii națiuni. Este cunoscut tovarășilor noștri din întreprinderile județului, că directivele acestui plan, menit să ridice potențialul economiei țării pe treptele țărilor avansate a pornit, în fond de la ei , de la analiza făcută în fiecare secție, atît în marile noastre unități cît și în cele mijlocii ori mici. Că, fără îndoială, propunerile unuia sau altuia dintre noi — însu­mate cu alte mii de același fel, s-au transformat în propunerile întregului colectiv. S-au legea privitoare la organizarea și con­ducerea unităților socialiste. Prin­cipiile care stau la baza ei au fost fundamentate încă de Con­ferința Națională și de Congresul al X-lea al partidului. Este știut că­­ ele au fost supuse verificării experimentale. în județul nostru au luat ființă centrale­i side­rurgică și a construcției de ma­șini. Experiența s-a îmbogățit a­­poi, pe parcurs, cu rezultatele do­bîndite de comitetele de direcție în cei doi ani care au trecut de atunci, cu idei din dezbaterile publice a căror punct de vîrf l-a constituit concluziile tovară­șului Nicolae Ceaușescu la con­sfătuirea cu cadrele de conducere din centrale, la care au parti­cipat și directorii generali și cadre de specialitate și de la noi. Același parcurs l-a străbătut legea privind încadrarea și pro­­o­movarea în muncă a personalului din unitățile socialiste de stat. Am stăruit asupra acestui as­pect al principiilor științifice și democratice ale modului în care partidul și statul nostru privesc actul legiferării, pentru a trage o concluzie ce se impune cu ne­cesitate. Aceea ca toate hotărîrile ce se iau, pînă în cele mai mo­deste unități ale instituțiilor și colectivelor, din nu importă ce sector de activitate, să urmeze a­­ceastă cale, pe care nostru ne-o înfățișează cu partidul atîta strălucire în cele mai fundamen­tale acte ale sale, privitoare la propășirea patriei noastre, condiției materiale și spirituale a a fiecăruia dintre noi. PAVEL POPA

Next