Flamura, ianuarie 1973 (Anul 20, nr. 2530-2553)
1973-01-31 / nr. 2553
ȘEDINȚA COMITETULUI EXECUTIV AL C.C. AL P.C.R. In ziua de 30 ianuarie 1973 a avut loc ședința Comitetului Executiv al Comitetului Central al P.C.R., prezidată de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român. In cadrul ședinței, tovarășul Nicolae Ceaușescu a făcut o informare în legătură cu vizitele efectuate de președintele Consliului de Stat al Republicii Socialiste România in Pakistan și Iran, la începutul lunii ianuarie a.c. Comitetul Executiv a luat cunoștință cu viu interes despre rezultatele foarte bune ale vizitelor și despre posibilitățile însemnate de dezvoltare a colaborării bilaterale dintre România și Pakistan, precum și dintre România și Iran. Comitetul Executiv a dat o înaltă apreciere activității desfășurate de președintele Consiliului de Stat, tovarășul Nicolae Ceaușescu, a aprobat în unanimitate rezultatele vizitelor și a stabilit ca ministerele și organizațiile economice să ia toate măsurile pentru transpunerea în viață a înțelegerilor stabilite cu ocazia vizitei. In legătură cu evoluția situației din Sud-Estul Asiei, Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. salută cu deosebită satisfacție încheierea acordului de încetare a războiului și restabilire a păcii în Vietnam. întreaga evoluție a evenimentelor din Vietnam demonstrează că un popor, hotărât să-și apere dreptul la viață liberă, independentă și demnă, să-și făurească destinele potrivit voinței sale, nu poate fi înfrînt de nici o forță din lume. Prin lupta sa, poporul vietnamez, care s-a bucurat de un mare sprijin din partea poporului român, din partea tuturor țărilor socialiste și a forțeelor iubitoare de pace de pretutindeni, și-a cucerit respectul și simpatia tuturor națiunilor lumii. Acordul încheiat demonstrează o dată mai mult că în zilele noastre sinura cale de soluționare a problemelor litigioase este calea tratativelor. Comitetul Executiv își exprimă speranța că acordul realizat va crea condiții pentru instaurarea unei păci trainice, pentru ca poporul vietnamez, celelalte popoare din Indochina să-și poată consacra forțele dezvoltării lor economice și sociale, să-și poată soluționa problemele corespunzător voinței și hotărîrii lor, fără nici un amestec din afară. Reafirmînd solidaritatea Partidului Comunist Român cu aspirațiile naționale ale poporului vietnamez, cu lupta sa, Comitetul Executiv exprimă convingerea fermă că între Partidul Comunist Român și Partidul celor ce Muncesc din Vietnam, între Republica Socialistă România și Republica Democrată Vietnam se vor dezvolta continuu relații de prietenie și solidaritate frățească, în interesul celor două popoare, al unității țărilor socialiste și al mișcării comuniste și muncitorești internaționale. Comitetul Executiv exprimă, de asemenea, convingerea că între poporul român și toate popoarele din Indochina se va dezvolta o largă colaborare, considerînd că pe această cale România va putea contribui la lichidarea mai rapidă a urmărilor războiului, la dezvoltarea acestor țări, la întărirea prieteniei între poporul român și popoarele din această zonă. Comitetul Executiv a dezbătut proiectul de lege privind protecția mediului înconjurător și a stabilit ca, pe baza observațiilor făcute în cadrul ședinței, proiectul să fie definitivat și apoi supus dezbaterii publice în vederea înaintării spre adoptare Marii Adunări Naționale. Comitetul Executiv a discutat și aprobat unele propuneri de modificare și completare a unor prevederi ale legislației penale. Principalele măsuri adoptate prevăd ca sancționarea unor fapte mărunte, care nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni, să fie în viitor sancționate ca abateri cu caracter administrativ ; să se introducă în legislația penală munca corecțională fără privare de libertate ; să se introducă unele simplificări în activitatea judiciară pentru a mări operativitatea și a înlătura unele paralelisme ; de asemenea, au fost sporite atribuțiile Comisiilor de judecată. Măsurile aprobate de Comitetul Executiv vor fi înaintate Consiliului de Stat spre legiferare. Comitetul Executiv a rezolvat, de asemenea, unele probleme ale activității curente. In dezbaterea sesiunii Consiliului popular municipal a foriebarea mxim A RESURSELOR LOCALE întrunită în cursul zilei de ieri, în sala de ședințe a Casei de cultură a sindicatelor din Reșița, cea de a XVII-a sesiune ordinară a Consiliului popular al municipiului Reșița a dezbătut pe larg și cu un dezvoltat simț de răspundere cetățenească activitatea economică, edilitargospodărească și cultura educativă desfășurată de locuitorii Reșiței în 1972, sarcinile sporite ce revin întreprinderilor și instituțiilor din municipiu în 1973, an hotărîtor pentru îndeplinirea înainte de termen a cincinalului actual. La lucrările sesiunii a luat parte tovarășul TRANDAFIR COCÂRLA, prim-secretar al Comitetului județean Caraș-Severin al P.C.R., președintele comitetului executiv al Consiliului popular județean; în sală erau prezenți deputații în Consiliul popular municipal, activiști de partid și de stat, conducători de întreprinderi și instituții, directori de școli cadre sanitare și alți invitați. Lucrările sesiunii au fost deschise de tovarășul Ion Sfercocia, prim-secretar al Comitetului municipal Reșița al P.C.R., președintele comitetului executiv al Consiliului popular al municipiului Expunerea la proiectul de hotărîre privind adoptarea planului de dezvoltare economico-socială a municipiului pe 1973, a fost prezentată de tovarășul Ion Maidét, prim-vicepreședinte al comitetului executiv al Consiliului popular al municipiului A fost relevată pe larg structura producției industriale, diversificarea sortimentelor, construirea de noi obiective, modernizarea și perfecționarea organizării procesului tehnologic și muncii în vederea realizării saracinilor mobilizatoare oglindite de indicatorii planului. Din expunere s-au desprins și măsurile ce urmează a fi luate pentru îmbunătățirea activității in sectoarele de investiții și strucții, comerț, gospodărie concomunală, industrie locală, pămînt, sănătate și cultură, însă insistîndu-se asupra rolului important pe care îl au deputații în studierea problemelor principale din aceste sectoare pentru a prezenta propuneri, în a efectua un larg schimb de opinii în domeniul generalizării experienței înaintate, introducerii noului, promovării tehnicii avansate în vederea obținerii unor rezultate superioare. Tovarășul Victor Dumitru, vicepreședinte al comitetului executiv al Consiliului popular municipiului, a prezentat proiectltul de buget pe 1973. Menționînd că prevederile bugetare sunt în concordanță deplină cu indicatorii planului economic, și că, în comparație cu anul financiar 1972, acestea asigură o execuție cu eficiență sporită, la capitolul venituri, cît și atit la capitolul cheltuieli, vorbitorul a indicat măsurile concrete pe care intenționează să le ia comitetul executiv în scopul realizării ritmice a indicatorilor economicofinanciari, sporirii contribuabililor față răspunderii țiile ce le revin și ar de obliga ridicării eficienței utilizării fondurilor în industria locală, gospodărie comunală, prin evitarea unor cheltuieli neeconomicoase. Angajamentele Consiliului popular al municipiului Reșița, integrate în răspunsul județului Caraș-Severin la chemarea lansată de către județul Maramureș în cadrul întrecerii socialiste, reflectă dorința fermă a oamenilor muncii din Reșița de a-și aduce contribuția lor entuziastă la realizarea și depășirea sarcinilor cuprinse în planul economico-social și bugetul municipiului. Este știut că pe baza realizărilor remarcabile obținute în anul 1972, ca urmare a bunei organizări a muncii patriotice, sub conducerea și îndrumarea Comitetului municipal de partid, volumul lucrărilor edilitar-gospodărești din acest sector s-a cifrat la peste 70 milioane lei, ceea bun la dobîndirea ce a contrapremiului I pe țară în cadrul întrecerii între municipii cu o populație de peste 50 000 locuitori. Ținînd seama de această remarcabilă experiență, sesiunea a adoptat noi măsuri de înfrumusețare și bună gospodărire a municipiului ; lucrările ce urmează a fi efectuate în acest sens vor depăși valoarea de 75 milioane lei. Raportul comun al comisiilor permanente asupra executării planului și a bugetului pe 1972, precum și asupra proiectului de plan și de buget pe 1973, prezentat de deputatul Zamfir Crăiere, a constituit o analiză temeinică și argumentată a activității desfășurate de aceste organe de sprijin care au studiat, pe baza planurilor de muncă semestriale, numeroase probleme privitoare la îndeplinirea planului de dezvoltare economico-socială și edilitar-gospodărească a municipiului, îmbunătățirea deservirii populației și a prestărilor de servicii. Au fost scoase în evidență deficiențele constatate și preconizate măsuri eficiente pentru înlăturarea lor în așa fel încît să fie asigurată în acest an îndeplinirea tuturor sarcinilor din sectoarele deficitare. Luînd cuvîntul în cadrul dezbaterilor pe mărginea materialelor prezentate în sesiune, deputații Dan Pavel, Francisc Fazecaș, Romulus Negru, Veronica Dreichlinger, Ion Ilia, Iosif Deheleanu, Cornel Coița și Ecaterina Boloș au făcut observații critice la adresa activității întreprinderilor de industrie locală, de gospodărie comunală, a transportului în comun și comerțului, făcînd totodată propuneri pentru mai buna lor funcționare, pentru ridicarea municipiului Reșița la nivelul condițiilor de civilizație urbană pe care socialismul le oferă oamenilor muncii din patria noastră. Ei s-au angajat să mobilizeze pe cetățenii din circumscripțiile lor la realizarea și depășirea prevederilor. Sesiunea a adoptat planul de dezvoltare economico-socială a municipiului și bugetul local pe anul 1973. Sesiunea a aprobat apoi unele măsuri organizatorice. Sesiunea a ales în funcția de prim-vicepreședinte al comitetului executiv al Consiliului popular municipal pe tovarășul Ion Maidét. Pe baza hotărîrilor Plenarei C.C. al P.C.R. din noiembrie 1972, se ION CRIȘAN (Continuare in pag. a 1-a) A I.M. BOCȘA A ÎNDEPLINIT PLANUL PE LUNA IANUARIE Colectivele de muncă din cadrul întreprinderii miniere Bocșa au raportat îndeplinirea înainte de termen a planului pe prima lună din acest an. Pornind de la realizării la parametrii premisa maximali a indicatorilor lui, minerii de la Ocna stalii de Fier și Dognecea, muncitorii de la stația de flotare din Bocșa și-au conjugat toate eforturile pentru a putea obține importante sporuri de producție. Acest succes a fost posibil datorită utilizării integrale a timpului de lucru, aprovizionării optime a abatajelor, preocupării pentru valorificarea eficientă a tuturor resurselor. Pînă la sfîrșitul lunii vor fi date peste prevederi 3 000 tone de minereu cuprifer, 100 tone de minereu fier marfă cantități care se exprimă valoric printr-o producție globală și marfă de 400 000 lei Acestea sînt o garanție că angajamentul minerilor de a realiza actualul cincinal in patru ani și două luni va fi îndeplinit exemplar. Spre beneficiari Ritmicitatea producției, calitatea continuu îmbunătățită, gospodărirea cu maximă eficiență a agregatelor din dotare — sunt numai cîteva dintre căile pe care, în aceste zile de muncă intensă, muncitorii de la Uzina de utilaj de morărit din Topleț înțeleg să se achite de sarcinilee le revin. De la începutul anului și pînă acum au fost expediate pentru export 51 de batoze, alte 49 aflîndu-se pe rampa de încărcare cu aceeași destinație . Uniunea Sovietică. Concomitent, 60 de remorci dormitor, cu un grad sporit de confort, realizat prin utilizarea mai eficientă a resurselor, au fost expediate către beneficiari. solemnitatea decorării ziarului „Romania nu era Tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, a sumînat marți, în cadrul unei solemnități, care a avut loc la Consiliul de Stat, Ordinul „Steaua Republicii Socialiste România“ clasa I, conferit ziarului „România liberă“, pentru contribuția deosebită adusă la înfăptuirea politicii partidului și statului, de construire a socialismului în patria noastră și pentru activitatea selor de educație socialistă a laprilejul de oameni ai muncii, cu aniversării a 30 de ani de la apariția primului număr al ziarului. La solemnitate au participat tovarășii Ion Gheorghe Maurer, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Rădulescu, Cornel Burtică, Miron Constantinescu, Mihai Gere, Constantin Stătescu, secretarul Consiliului de Stat, Teodor Marinescu, șeful secției de presă , a C.C. al P.C.R., Nestor Ignat, președintele Uniunii Ziariștilor, precum și reprezentanți ai conducerilor ziarelor centrale, Radioteleviziunii și Agenției Române de presă „Agerpres“, vechi colaboratori ai ziarului. După înmînarea înaltei distincții, mulțumind pentru deosebita prețuire pe care conducerea partidului și statului acordă activității ziarului, tovarășul Octavian Paler, redactorșef al „României libere“, a spus : In memoria noastră, a redactorilor ziarului, va rămîne pentru totdeauna acest moment sărbătoresc. După cum, evocînd cele trei decenii de existență a ziarului, ne-a emoționat gîndul că „România liberă“ și-a început drumul in istoria presei românești, purtînd din neagră ilegalitate cuvîntul partidului către cititori, la două zile după ce un bărbat neînfricat, un mare patriot și strălucit militant revoluționar, Dumneavoastră, tovarășe Nicolae Ceaușescu, împlinea 25 de ani într-una din închisorile unde teroarea fascistă întemnițase împreună cu luptătorii comuniști și umbra lui Slăicescu și cea a lui Tudor Vladimirescu, a lui Horia, durerile seculare și visurile cele mai sfinte de libertate și dreptate ale neamului nostru, înțelegem că onoarea ce ni se face implică pentru noi o superioară responsabilitate. Ne vom strădui din toate puterile, cu toată pasiunea și priceperea noastră, să fim demni de această cinste, de încrederea ce ne-o acordați. Vor fi căuta să înlătur Cuvîntul tovarășului Nicolae Ceaușescu Stimați tovarăși. Aș dori ca, in numele Comitetului Central, al Consiliului de Stat și Consiliului de Miniștri, al meu personal, să adresez calde felicitări întregului colectiv al „României libere“ cu prilejul sărbătoririi a 30 de ani de la apariția primului său număr și al decernării înaltei distincții a Republicii Socialiste România. De asemenea, aș dori să adresez felicitări lucrătorilor de la „România liberă“, care vor fi decorați cu diferite ordine și medalii ale Republicii Socialiste România, clasa Acordarea Ordinului „Steaua Republicii Socialiste România“, constituie o apreciere a conducerii de și de stat pentru contribuția pe care ziarul „România liberă“, partid cei ce sau redactat și tipărit au adus-o la cauza eliberării patriei noastre, la dezvoltarea democratică și, apoi, la dezvoltarea socialistă a României. Intr-adevăr,, „România liberă“ a apărut in condițiuni grele. Editarea ei a avut menirea să unească eforturile tuturor forțelor democratice, patriotice din țară, sub conducerea partidului comunist, pentru răsturnarea dictaturii fasciste, scoaterea României din război și alăturarea ei la coaliția antifascistă. Astfel, alături de „Scînteia“, în anii ilegalității, „România liberă", a adus o contribuție de preț la activitatea partidului și a forțelor democrate. Desigur, nu este momentul acum să vorbim de întregul drum, de 30 de ani, al „României libere“. Ea are merite în toate etapele dezvoltării României. Astăzi, prin răspîndirea cuvinntului partidului, al Frontului Unității Socialiste, al guvernului, „România liberă“, contribuie la unirea eforturilor întregului nostru popor pentru transpunerea în viață cu succes a politicii interne și externe a partidului nostru. Dăm o apreciere deosebită activității „României libere“. Desigur că întotdeauna, și în toate domeniile, mai este loc de mai bine ; nu doresc însă acum să vorbesc despre aceasta. Am reținut din ceea ce ați spus aici că în atenția conducerii ziarului stă îmbunătățirea continuă a activității, tratării mai exigente a diferitelor probleme care se pun în actuala etapă a făuririi societății socialiste multilateral dezvoltate, inclusiv în ce privește afirmarea în viața societății noastre a principiilor eticii și echității socialiste. Presa are, intr-adevăr, un rol deosebit de important. Suntem convinși că, împreună cu întreaga presă, „România liberă“ va face ca paginile ei să fie citite, să fie bine înțelese de cititori, contribuind în acest fel la realizarea marilor schimbări revoluționare din societatea noastră. Cu aceste gînduri, doresc să urez întregului colectiv, tuturor celor care lucrează și contribuie la apariția „României libere“, succese tot mai mari in realizarea sarcinilor de onoare și de cinste ce le revin. Multă sănătate și fericire (Aplauze), răm din munca noastră tot ce mai e vetust, rutinier, viciat de formalism, pentru ca scrisul nostru să răspundă exigențelor actuale ale partidului, ale cititorilor, la înalta temperatură spirituală a ideilor prin care, Dumneavoastră Ceaușescu, ați luminat tovarășe drumul spre triumful a tot ce este nou și slujește progresul națiunii noastre socialiste. Știm bine că în articolele noastre mai există încă destul steril și că minunata Dumneavoastră chemare de a se grăbi procesul dezvoltării țării prin eforturi de gîndire ni se adresează și nouă. Vom sluji cu toată abnegația cauza Partidului a cărui luptă a făcut ca numele simbolic al ziarului „România liberă“ — înscris ca o speranță și ca un mesaj de luptă pe frontispiciul unei publicații ilegale acum trei decenii să fie adevărul țării de azi. Tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU a felicitat călduros colectivul redacției ziarului „România liberă“. Tovarășul Nicolae Ceaușescu, ceilalți conducători de partid și de stat s-au întreținut apoi într-o atmosferă caldă, tovărășească cu cei prezenți. (Agerpres) CHEMARE Către toate consiliile populare comunale din Republica Socialistă România (în pagina a lll-a) jâ. Președintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceaușescu, a primit pe ministrul afacerilor externe al Franței Președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, tovarășul Nicolae Ceaușescu, primit marți, 30 ianuarie, pe ministrul afacerilor externe al Franței, Maurice Schumann, care face o vizită oficială în țara noastră. La începutul convorbirii, ministrul afacerilor externe, Maurice Schumann, a subliniat că are plăcuta însărcinare de a transmite personal președintelui Nicolae Ceaușescu din partea președintelui Georges Pompidou, un cordial mesaj de prietenie și cele mai bune urări de sănătate și fericire personală, de prosperitate pentru poporul român. Totodată, oaspetele s-a făcut mesagerul omagiilor adresate tovarășei Elena Ceaușescu de președintele Franței și soția sa. Mulțumind pentru amabilul mesaj, tovarășul Nicolae Ceaușescu a rugat pe oaspete să transmită președintelui Georges Pompidou un cordial salut, cele mai bune urări de fericire personală, de prosperitate pentru poporul francez. Totodată, președintele Consiliului de Stat a rugat să transmită, din partea sa și a tovarășei Elena Ceaușescu, șefului statului francez și soției sale expresia celor mai alese sentimente. In cursul întrevederii s-a dat o înaltă apreciere relațiilor tradiționale și colaborării multilaterale dintre România și Franța, relevîndu-se importanța deosebită pe dintre care au avut-o întîlnirile președintele Nicolae Ceaușescu și președintele Georges Pompidou pentru dezvoltarea și adîncirea prieteniei româno-franceze. In context, s-a reliefat dorința comună de a pune in valoare, intr-o măsură și mai mare, posibilitățile existente pentru lărgirea și diversificarea in continuare a conlucrării reciproce pe multiple planuri — politic, economic, tehnico-științific și cultural —, în folosul ambelor popoare, al înțelegerii și cooperării între țările europene, între toate statele lumii. In acest spirit s-a subliniat preocuparea comună de a amplifica și echilibra schimburile comerciale și a da o pondere crescîndă cooperării economice sub diferite forme, inclusiv în domeniul industrial. Abordîndu-se aspecte ale vieții internaționale, a fost consemnat cu satisfacție cursul favorabil al evenimentelor din ultima vreme, subliniindu-se necesitatea participării tuturor statelor la procesul de dezvoltare a climatului de destindere și securitate, la soluționarea tuturor problemelor care privesc întărirea păcii și colaborării între state, în aceeași ordine de idei, s-a apreciat contribuția deosebită pe care o reprezintă crearea celor mai favorabile condiții pentru participarea cît mai largă și nestînjenită tuturor statelor la schimburile economice internaționale. A fost exprimată convingerea că principiile respectării independenței și suveranității naționale, egalității în drepturi, neamestecului în treburile interne și amestecului in treburile interne și fundamentul trainic al înțelegerii și cooperării rodnice între state. In cadrul convorbirii, a fost reafirmată voința României și Franței de a contribui pe mai departe la realizarea unei securități trainică pe continentul nostru, apreciindu-se că începerea pregătirilor pentru conferința de securitate și colaborare în Europa reprezintă un moment de o însemnătate deosebită în cadrul acestui proces multilateral. S-a constatat cu satisfacție că cele două țări au puncte de vedere foarte apropiate sau identice față de edificarea securității în Europa, fapt care s-a reflectat și în cadrul convorbirilor preliminare de la Helsinki, cît și față de alte probleme ale vieții internaționale, ceea ce permite promovarea mai departe a colaborării fructuoase între România și Franța, în interesul păcii și cooperării internaționale. ★ ★ ★ Președintele Consiliului de Stat al României l-a reținut, apoi, pe oaspete la dejun. Au participat tovarășii Ion Gheorghe Maurer, Gheorghe Rădulescu, George Macovescu, ministrul afacerilor externe, Vasile Gliga, adjunct al ministrului, Constantin Flitan, ambasadorul României la Paris. Au luat parte, de asemenea, Francis Levasseur, Franței la București, ambasadorul Paul Lemerle, directorul de cabinet al ministrului, Emmanuel de Margerie, director pentru Europa în Ministerul Afacerilor Externe al Franței. In toastul său, președintele Consiliului de Stat, tovarășul Nicolae Ceaușescu, și-a exprimat satisfacția pentru relațiile bune care se dezvoltă între România și Franța și și-a manifestat speranța că actuala vizită a ministrului afacerilor externe, Maurice Schumann, va contribui la extinderea acestei colaborări în toate domeniile, îndeosebi în domeniul economic. Tovarășul Nicolae Ceaușescu a toastat pentru dezvoltarea colaborării româno-franceze, pentru o Europă a colaborării și păcii între state egale și independente, pentru bunăstarea și fericirea poporului francez, în sănătatea președintelui Franței, a ministrului afacerilor externe. Răspunzînd, ministrul Maurice Schumann a subliniat, în toastul său, că onoarea ce i s-a făcut de a fi primit de președintele Nicolae Ceaușescu revine, în primul rînd, țării sale, care, de atîția ani, este prietena României. Oaspetele a relevat caracterul principial al colaborării politice româno-franceze, cursul ascendent al cooperării economice, exprimîndu-și convingerea că ea poate ajunge la o dezvoltare constantă. Ministrul francez a arătat că ceea ce apropie, înainte de toate, Franța și România este o egală voință de a vedea statele din întreaga Europă, indiferent de sistemul lor politic sau social, cooperînd pe baza suveranității, independenței și egalității. Maurice Schumann a toastat în onoarea președintelui Consiliului de Stat, Nicolae Ceaușescu, în onoarea Republicii Socialiste România, pentru prietenia franco-română, întrevederea și dejunul desfășurat intr-o atmosferă s-au da caldă cordialitate. JL1 JL