Flamura, martie 1973 (Anul 20, nr. 2578-2604)

1973-03-22 / nr. 2596

ANUL XX, Nr. 2596 JOI, 22 MARTIE 1973 4 PAGINI — 30 BANI Întrecerea continuă cu intensitate Prin telefon, de la subred­acția noastră voluntară din Anina. De fiecare dată, la ieșirea din schimb, privirea este atrasă de un panou pe care, zilnic, este înscrisă minerilor situația întrecerii între sectoare, în realizarea planului și angajamentelor asumate. In 20 martie, pe panou a fost anunțat că planul la zi la mina Anina, este depășit cu 248 tone de către sectorul IV sud și cu 48 tone de către sectorul 3 vest. Prin depășirile înregistrate lună de lună, de la începutul anului, minerii din Anina au scos la suprafață 938 tone de cărbune cocsificabil peste prevederile planului. Proiectele de legi în dezbatere publică Președintele Republicii Democratice Sudan, Gaafar Mohammed El Numeiri, va vizita Republica Socialistă România la invitația președintelui Con­siliului de Stat al Republicii Socialiste România, N­i­c­o­l­a­e Ceaușescu, și a tovarășei Elena Ceaușescu, președintele Republi­cii Democratice Sudan, Gaafar Mohammed El Numeiri, împreu­nă cu soția, va face o vizită ofi­cială în țara noastră, la începu­tul lunii aprilie 1973. EFECTIVELE DE ANIMALE ȘI LA NIVELUL PROGRAMULUI județean Booi­ e­t>> " revine: DUPĂ DISC­ LI­ BIS in­ a 1.C.IIII In dezvoltarea sectorului cald e nevoie de o viziune unitară în investigațiile întreprinse de ziarul „Flamura" în rîndul con­structorilor de mașini din Reșița, privind posibilitățile pe care le au pentru sporirea eficienței activității economice, s-a amintit în repetate rînduri că factorul esențial rămîne îmbunătățirea muncii în sectorul cald — adică în turnătorii și forjă. Interlocu­torii își argumentau opiniile cu diferite date și cifre privind în­târzierile în livrarea pieselor, procentul încă ridicat la rebuturi, o­­rele irosite cu remanierea unor piese, întrucît de la formularea acelor critici au trecut cinci luni, iar între timp a avut loc și con­ferința organizației de partid pe uzină și adunarea reprezentanți­lor salariaților, am găsit necesar să revenim pentru a informa a­­supra măsurilor luate și eficiența acestora. Pe baza unei minuțioase analize a activității sectorului cald, a importanței sale în asigurarea ritmicității în atelierele de pre­lucrare la rece, conducerea Grupului de uzine a găsit oportun să asigure acestui compartiment o conducere proprie — director și doi ingineri șefi — care coordonează întreaga activitate de pro­ducție. Deși timpul scurs este extrem de scurt pentru înfăptui­rea unui reviriment general, măsura luată se dovedește utilă, în sensul că s-a stabilit un program de muncă, există o viziune uni­tară privind dezvoltarea prioritară a unor sectoare și ateliere. To­tuși, așa cum dovedesc faptele, turnătoriile creează încă greutăți secțiilor prelucrătoare deoarece o seamă de piese sunt livrate cu întîrziere. Pentru a elucida cauzele care au determinat pierderea decalajului, modalitățile de ieșire din impas au stat de vorbă cu tovarășul inginer Mihai Vida, căruia i s-a încredințat conducerea sectorului cald. Pînă la numirea dumnea­voastră ca director ați con­dus turnătoria de oțel, aveți continuitate în acest sector. De ce credeți că turnătoriile nu mai fac față cerințelor u­­zinei , întrucât problemele nu pot fi analizate global se voi detalia pe secții, începînd cu cea pe care o cunosc mai bine, — turnătoria de oțel. Nu doresc să fiu înțeles greșit, dar, după părerea mea, pierderea decalajului de care ați amintit se datorește unei viziuni înguste asupra sectorului cald. Deși turbătoria­ de oțel și-a spo­rit an de an producția, atît ca tonaj, cât și ca piese, nu putem face față ritmului de creștere a capacității de prelucrare și mon­taj. Apoi an de an am sporit peste normal producția marfă, înțelegem că Reșița trebuie să colaboreze cu alte uzine, dar nici să ajungem ca abia 50 la sută din producție să fie pentru uzi­na proprie ! Un al doilea aspect al proble­mei privește structura sortimen­tală. Anul trecut, am turnat cu 28 000 de piese mai mult decit in 1971, deși greutatea medie a lor a scăzut cu 28 de kg. Este de la sine înțeles că în felul acesta a sporit manopera specifică, a in­tervenit o creștere a volumului de piese care trebuiau curățate, tratate, etc. Nu doresc să moti­vez deficiențele noastre de orga­nizare, dar în condițiile amintite este greu să faci față numai ex­­plicînd formarilor, turnătorilor, curățitorilor, că piesele sînt so­licitate de uzina cutare sau cu­tare. După cite cunosc, turnăto­ria are încă rezerve de capa­citate. N-au fost atinși para­metrii prevăzuți ? Turnătoria de oțel s-a dezvol­tat, dar nu așa cum era normal. Noi nu solicităm hale, ci utilaje pentru mecanizarea lucrărilor ; n-avem linie ușoară pe care s-a contat, iar în sectorul „piese di­verse“ nu dispunem de nici un mecanism. Și nu avem pentru că nici o uzină din țară nu are în profilul ei realizarea unor utila­je pentru turnătorii ! In eșalonarea prevederilor de plan pe 1973 s-a ținut seama de aceste greutăți ? Nu. Pentru acest an situația este mai complicată. Vei da un exemplu. Pentru U.M.T. va tre­bui, bunăoară, să realizăm un volum dublu de piese din otel, față de 1972. Cunoscindu-vă ca pe unul din inginerii care caută so­luții pentru perfecționarea activității, gîndesc că nu v-ați mulțumit doar cu determina­rea cauzelor unei anumite ră­­mîneri în urmă ! In ultimul timp, s-a conturat un mod de rezolvare a proble­mei: împreună cu proiectanții vrem să facem două linii tehno­logice distincte, una pentru pie­se Diesel care să aibă curățătorie proprie și una de „piese diverse“, unde, de asemenea, să avem­ u­­tilaje pentru mecanizarea formă­rii. In programul o*. • ,«u de re­dresare a situației avem în vede­re și folosirea unor amestecuri EUGEN FIERARU (Continuare la pag a 3-a) Piesele de înaltă precizie din sectorul de verificare al secției sculărie din cadrul U.C.M. Reșița se datoresc și tînărului comunist Horst Blocher, rectificator cu înaltă calificare. Foto : I. CARDOȘ La Clubul tineretului din Gravita, liTERAM ENTUZIASMULUI 11 CREȘTERE, DAR ATMOSFERA DE IMPROVIZAȚIE RAMINE STAȚIONARĂ Cine va căuta o legătură între titlul de mai sus și capriciile vremii din acest început de pri­măvară va avea, desigur, oare­care dreptate. Pentru că adesea temperatura scăzută de afară ne poate oferi prilejul de a aprecia, la fața locului, nivelul interesu­lui cu care privesc unii factori de răspundere lăcașurile de cul­tură, preocuparea lor ca aici să existe în permanență o atmosfe­ră favorabilă inițiativei, bunului mers al întregii activități din acest domeniu. Intr-un articol publicat cu mai mult timp în urmă „Dintre atîția responsabili, cineva trebuie, to­tuși, să răspundă", „Flamura" se referea la starea de inactivitate și dezordine care domnea la Clubul tineretului din Oravița. Observațiile critice și încercarea de a preciza cauzele care au de­terminat această situație anacro­nică se asociau cu planul punc­tat cu optimism de către tova­rășul Marin Mihalache, noul responsabil al acestui club. Din dorința de a vedea în ce măsu­ră proiectele de atunci au deve­nit realitate, ne-am deplasat zi­lele trecute din nou la Oravița. Pentru început ne-am adresat tovarășului Mihai Preotesoiu, se­cretarul Comitetului orășenesc U.T.C. — Prima problemă care pus­era folosirea mai bună s-a a spațiului și a bazei materiale existente. Astfel, în localul clu­bului, în afară de repetiții, seri de dans și alte activități specifi­ce, au fost deschise între timp expoziții, iar stația de amplifi­care și instrumentele din dotare, atunci cînd sînt nefolosite, le punem temporar la dispoziția unor organizații U.T.C. din oraș. La concursul județean din acest an formația noastră de muzică ușoa­ră a obținut locul al IV-lea, iar solistul instrumentist ing. Iulian Topală a primit o mențiune spe­­­cială. Intrucît câteva instrumente fuseseră înstrăinate (contrava­loarea lor este în curs de recu­perare de la Traian Tănase, fos­tul responsabil), o parte din membrii formației vin la repe­tiții și la spectacole cu instru- S. NICOLAE IHonicauate la pag. a 2 a) DE CE LĂSAȚI FERMA ZOOTEHNICA LA VOIA ÎNTÎMPLĂRII, tovarăși cooperatori de la Cîmpia? înfăptuirea programului jude­țean privind dezvoltarea zooteh­niei constituie unul din principa­lele obiective ale lucrătorilor din agricultură. După cum se știe, o dată cu stabilirea sarcinilor pre­văzute în program au fost în­treprinse și unele măsuri tehnice și organizatorice menite să asi­gure îndeplinirea lor. Printre a­­cestea, înființarea fermelor spe­cializate, conduse de specialiști, înzestrate cu baza materială co­respunzătoare are un rol hotărî­­tor. Numai că nu peste tot mă­surile preconizate au fost corect aplicate, unele ferme continuînd să-și desfășoare activitatea sub nivelul chiar al vechilor brigăzi zootehnice care, în general, erau conduse de un cooperator fără pregătire de specialitate. Un asemenea caz întîlnim la C.A.P. Cîmpia. Ferma pentru creșterea vacilor cu lapte din a­­ceastă unitate are un efectiv în­semnat de animale, 363 de ca­pete, din care 192 vaci și juninci, urmînd ca la finele anului efec­tivul matcă să ajungă la 260 vaci și juninci. Cum este și firesc, de la un asemenea șeptel sînt scon­tate venituri bănești substanțiale — aproape 600 000 lei. Realizările anului trecut, preocupările actua­le nu au însă darul să garante­ze îndeplinirea prevederilor. In 1972, bunăoară, producția medie de lapte pe vacă furajată a fost sub 1 000 litri, veniturile plani­ficate din zootehnie fiind de nu­mai 450 000 lei, cu 100 000 mai puțin decât fusese prevăzut. Cu toate că și planul pe acest an es­te mic — producția medie planifi­cată 1100 litri de lapte — așa cum se desfășoară lucrurile pînă acum nu se întrevede realizarea lui. Această afirmație se bazează pe faptul că și în prezent pro­ducția medie zilnică pe vacă fu­rajată este sub 1,5 litri, cu peri­colul să mai scadă. In mod firesc se pune întrebarea : căror cauze se datorește această producție mică, mai ales că în alți ani aici a fost obținută o producție medie de peste 1 400 litri ? Răspunsul primit de la tovarășii Vasile Mi­­roslavlevici, președintele coopera­tivei și de la tehnicianul veteri­nar Neboișan Boguievici, șeful fermei, nu numai că nu elucidea­ză întrebarea, dar denotă și o slabă orientare și lipsă de preo­cupare. Aceștia susțin că singura cauză ar fi lipsa unor îngrijitori corespunzători, că din rîndul ță­ranilor cooperatori nu există po­sibilitatea să fie recrutați oameni buni care să muncească în zoo­tehnie. Dar numai faptul că toți îngrijitorii sînt localnici, că unii ca Dumitru Buciuic, Ion Andrei ș.a. lucrează de mai mulți ani în sector vine să dezmintă această afirmație. In realitate, chiar o sumară privire analitică, evidențiază gra­ve carențe în organizarea muncii, conducerea tehnică a fermei, fo­losirea nutrețurilor etc. In primul rînd potențialul de producție al animalelor este scă­zut, multe fiind chiar neproduc­tive. înlocuirea reformelor, a ce­­­lor care nu mai pot fi aduse la un nivel eficient de producție presupune o atenție deosebită ca­re trebuie dată creșterii tineretu­lui, în așa fel încît vițelele ce sunt trecute la turma de bază să fie bine dezvoltate, capabile să dea producții mari. Or, acest lu­cru nu se poate asigura de vre­me ce vițelele ajunse la vîrsta de 18 luni, cînd sunt date la montă, nu cântăresc mai mult de 240-260 kg. Și este normal să nu fie mai grele cînd creșterii tineretu­lui de reproducție nu i se acor­dă mai nici o atenție. Argumen­tăm acest lucru în primul rînd prin faptul că loturile de tineret nu sunt cîntărite lunar, iar în­grijitorii nu sunt remunerați du­pă sporul de greutate, ci pe cap de animal, indiferent dacă rea­lizează sau nu spor. Prin aceasta devine cu neputință urmărirea dezvoltării individuale a fiecărui animal, deci a conducerii științi­fice a procesului de selecție, în­grijitorii nu sunt apoi stimulați și nu se respectă nici disciplina contabilă, care cere înregistrarea lunară a sporului de greutate, a­­cesta constituind, de fapt, una din componentele producției. Șe­ful fermei, Neboișan Bogaievici, a fost contrariat auzind că ase­menea acțiuni intră în atribuții­le sale. Să tragem de aici con­cluzia că sectorul de resort de la nivelul D.G.A.I.A.A. nu con­trolează activitatea fermierilor, Ing. A. POPOVICI t Cnrili nu are in pag a 7-a) DIM GYPRIMS ® Tribuna cititorilor • Din activitatea consiliilor populare ® SPORT — Din colțul tribunei ® Fel de fel • Programul Tv pentru săptâmîna viitoare Determinată de cerințele mereu sporite ale dezvoltării economico-sociale a țării noastre, circulația rutieră cu­noaște o intensitate sporită. Este firească deci, luarea măsurilor menite să ducă la sporirea siguranței traficului rutier. Pe această linie se în­scriu și recentele consfătuiri, în cadrul cărora s-au dezbă­tut probleme privind îmbună­tățirea circulației, prevenirea accidentelor rutiere și întă­rirea disciplinei pe drumuri­le publice. Participanții la în­­tîlnirea organizată la nivelul județului nostru au analizat, cu toată răspunderea modul în care sunt asigurate condi­țiile desfășurării acestei acti­vități, au subliniat direcțiile în care trebuie acționat pen­tru ca drumurile și mașinile să prezinte siguranță, iar conducătorii de vehicule, pie­tonii să nu riște nimic anga­­jîndu-se în circulație pe raza județului nostru. S-a apreciat cu acest prilej, că în ultimul timp consiliile populare ju­dețean, municipal, orășenești și comunale, organele de ad­ministrare a drumurilor străzilor, cadrele de conduce­­i­re din unitățile de transpor­turi auto, organele de miliție și alți factori cu atribuții pe linie de circulație, au între­­­­prins o seamă de măsuri me­nite să ridice gradul de pre­gătire și de disciplină al participanților la traficul ru­tier pentru desfășurarea flu­entă și în siguranță a cir­culației. Atenția generală în­să a fost concentrată asupra lipsurilor și neajunsurilor ce mai persistă încă, în acest domeniu, neajunsuri datorate indisciplinei manifestate de unii conducători de vehicule ca și pietoni, ritmul lent în care se desfășoară lucrările de îmbunătățire și moderni­zare a drumurilor, existența semnalelor rutiere necores­punzătoare etc. In anii 1970 — 1972 pe raza județului nostru produs 259 accidente de s­au cir­culație, în urma cărora și-au pierdut viața 125 persoane, iar 192 au fost rănite grav, avariindu-se 26 autovehicule. Analiza cauzelor acestor acci­dente scoate la iveală aceleași grave încălcări ale regulilor de circulație : excesul de vi­teză, depășirea neregulamen­tară, neacordarea priorității, conducerea sub influența al­coolului, neatenția în timpul conducerii, defecțiuni tehnice la autovehicule, ca și lipsa de grijă a pietonilor la tra­versarea drumurilor. Grav este faptul că, deși aceste cauze sunt cunoscute, și celelalte organe de miliția stat investite cu răspunderi pe li­nie de circulație nu acțio­nează cu fermitate și exigen­ță pentru a imprima răspun­dere majoră tuturor pârtici­panților la traficul rutier, în respectarea normelor ce re­glementează circulația pe drumurile publice. Excesul de viteză, de pildă, s-a situat, ani în șir, în frun­tea cauzelor generatoare de accidente de circulație. Orga­nele de specialitate, însă, deși sunt dotate cu mijloace mo­derne de depistare a „vitezo­­manilor" cît și de determina­re a acestora să se încadreze în disciplina rutieră, au acționat cu suficientă hotărî­­a­re, dovedind în numeroase cazuri clemență față de cei ce încalcă regulile stabilite în acest sens. Asemănător stau lucrurile și în ceea ce pri­vește depășirea și neacordarea priorității la trecere. Se pune întrebarea însă, pînă cînd se vor mai tolera asemenea a­bateri care, în toate cazurile, conduc la accidente, la oier J. MUNTEANU (Continuare Io­pag a 7-a) sawn «mmi w­imim mm Responsabilitatea fiecărui participant la traficul rutier! Jl1 1 GEMENII Venirea lor pe lume stîrneș­­te senzație și este considerată de obicei un eveniment, mult ca alte nașteri, ea mai în­seamnă uimire și bucurie, tre­zind un sentiment asemănăto­r cu o mare și plăcută surpriză. Le privim cu atenție și curiozita­te chipul, culoarea ochilor și părul, iar mai tîrziu gesturile, îmbrăcămintea, aptitudinile. Spunem că se aseamănă cu două picături de apă și nu uităm să precizăm ce anume îi deosebește unul de celălalt. Și accentul cade mai ales pe calitățile dobindite, pe trăsă­turile morale ale personalității. Pentru că oricît am fi de­le­gați prin mari și profunde iu­biri, prin aspirații sau, in acest caz,­­ prin naștere, trebuie să râmi­nem totdeauna noi înșine. Intr-o zi, la Uzina Otelul Roșu, cei din schimbul II și III, secția oțelărie, s-au adunat să sărbătorească un eveniment: ieșirea la pensie a doi dintre tovarășii lor de muncă. Se mai mulțumiseră și altădată unor MĂRTURII colegi pentru hărnicia dovedi­tă ani in șir, mai trăiseră cli­pe de bun rămas, dar zi era cu totul altfel. Era acea pensionare inedită, pentru că­­ în acea zi plecau din uzină, după 32 de ani, Tudor Sime­­ria și Ion Simeria, frați ge­meni, care in tot acest timp au lucrat in aceeași echipă, în același loc de muncă. Două inimi unite între ele nu numai prin legătura de sînge, dar și prin dogoarea tocului cuptoa­relor. Lăcătușul Ioan Răduță, de la secția mecanică grea din cadrul U C.Al. Reșița, ne scrie in cuvinte emoționante despre gemenii Costa Sporea și Nico­­lae Sporea, originari din sa­tul Padina Matei. Venind în cetatea oțelului și a construc­torilor de mașini, de pe malul B­ărzavei, ei s-au dovedit la fel de sîrguincioși și dotați în învățarea aceleiași meserii, strungar. Astăzi, deși nu au terminat încă școala profesio­nală, ei lucrează la două strunguri alăturate, de mare tehnicitate, iar cei din jur le descoperă pe zi ce trece nu numai o asemănare fizică, ci și o alta la fel de semnificativă: hărnicia. Mișcătoare lecții despre via­ță aceste două exemple. Frații Simeria și frații Sporea­­ sunt de două ori gemeni: prin naș­tere și prin­ muncă. NICOLAE SIRBU •JL

Next