Flamura, iunie 1973 (Anul 20, nr. 2657-2682)

1973-06-10 / nr. 2665

ANUL XX, NR. 2665 DUMINICA, 10 IUNIE 4 PAGINI — 30 BANI v. ■: IV1 11 I l >|l«l l I|IWHW<| I IMW> >IWrn lilMBIWWWI^WWWWWIWWWWW^WW I! ilie M Acm °í *AT1Sh”uÎâ«ii 11 i*it M -...■1.1.1,■,».,.■»■■■■ ,.,,mmmmmrn mm.«*m,.m ............................................. MOMENT DECISIV ÎN CONSTRUIREA ORÎNDUIRII SOCIALISTE Miine se împlinește un sfert de veac de cînd clasa muncitoa­re, întregul popor a preluat partea cea mai importantă a mij­loacelor de producție din indus­trie și transporturi. Privind actul naționalizării în perspectiva tim­pului parcurs de atunci, ne apa­re mai pregnantă însemnătatea acestui moment istoric revoluțio­nar, caracterul lui decisiv în pre­facerea social-economică a țării , la 11 iunie 1948, puterea politică cucerită de clasa muncitoare și aliații ei a dobîndit și o bază e­­conomică proprie. Instaurarea proprietății socialiste a deschis cîmp larg unor relații cu totul și cu totul noi, între oameni, re­lații de colaborare și ajutor reciproc, făuririi unei în­tregi perioade istorice în care devin primordiali factorii umani în dezvoltarea socială, în care omul devine coparticipant in complexul proces de conduce­re. Condițiile obiective create, au permis ca într-o perioadă istori­că relativ scurtă -­­ doar 25 de ani — sa se înfăptuiască profun­de transformări în structura eco­­nomico-socială, să se schimbe ra­dical geografia economică a Ro­mâniei , țara noastră a depășit relativ repede stadiul de țară slab dezvoltată, lăsată moștenire de regimul burghezo-moșieresc, devenind o țară în curs de dez­voltare, cu o industrie în plin proces de modernizare, care, în­­sușindu-și cuceririle revoluției tehnico-științifice, face tot mai prezente produsele românești pe piața externă. Așa cum cunoaștem cu succesele în industrializarea roții, so­cialistă, și în primul rînd ritmul înalt de creștere, sînt rezultatul dezvoltării echilibrate a forțelor de producție pe întregul teritoriu al țării, a înzestrării noilor și ve­chilor unități cu utilaje și insta­lații moderne, precum și perma­nentei ridicări a gradului de ca­lificare a forței de muncă. Stimu­larea conștientă a tuturor facto­rilor calitativi, utilizarea raționa­lă a timpului de care dispune so­cietatea au avut repercusiuni fa­vorabile asupra tuturor laturilor reproducției socialiste, și în pri­mul rînd a început să crească in­tr-un ritm mai rapid venitul național, sursa materială a măsurilor luate pentru creș­terea veniturilor oa­menilor muncii, ridicarea nive­lului de cultură al întregului po­por, îmbunătățirea ocrotirii să­nătății, lărgirea rețelei de învă­­țămînt și de cercetare, dezvolta­rea literaturii și artei. Este edi­ficator să arătăm că azi venitul național sporește într-un ritm superior produsului social total, fiind de 11 ori mai mare ca în 1947. Cheltuielile pentru acțiuni social-culturale, care revin indi­rect tot oamenilor muncii au crescut de 30 de ori, iar cele pen­tru ocrotirea sănătății, de 11,5 ori. Programul dezvoltării socialis­mului este un complex unitar, a­­ria perfecționărilor îmbrățișînd, practic, întreaga viață socială. Din această tematică multilatera­lă se distinge totuși complexul de mărfuri menit să ducă la lărgirea democrației socia­liste, la atragerea cetățeanului societății noastre în amplul pro­ces al conducerii, făcînd din el un coparticipant conștient, anga­jat la dezvoltarea în continuare a economiei. Formele organiza­torice inițiate, în ultimul timp, de către conducerea de partid, vin să garanteze o largă partici­pare a maselor la luarea și apoi aplicarea deciziilor, participînd, pe baza convingerii personale, la efectuarea controlului. Realizările României contem­porane, mărturie a imensului po­tențial de progres al socialismu­lui, le intîlnim în toată comple­xitatea lor și pe teritoriul jude­țului nostru. Dezvoltarea În ritm înalt a forțelor de producție, di­versificarea structurii producției, cu tot ceea ce a însemnat ea pe planul pregătirii profesionale, au facilitat progresul mai accelerat a unor localități mult timp fără o perspectivă de creștere. Trecînd în revistă amplele transformări care au avut loc, de la înfăptuirea actului revolu­ționar al naționalizării, nu putem să nu ne oprim măcar un mo­ment asupra drumului pe care-l mai avem de parcurs. Așa cum afirmă însuși secretarul general al partidului, „victoria socialis­mului, exproprierea expropriato­rilor, și instaurarea proprietății socialiste au schimbat baza vieții materiale, au înlăturat inegalita­tea economică și politică de cla­să, au creat temelia dreptății so­ciale. Prin aceasta nu am soluțio­nat însă ansamblul problemelor sociale pe care le implică înfăp­tuirea plenară a principiilor so­cialismului și comunismului. De aceea se impune să acționăm în continuare pentru perfecționarea organizării societății, a raporturi­lor socialiste de producție și relațiilor dintre oameni, să apli­a­căm cu consecvență în toate do­meniile vieții sociale principiile echității socialiste"“. Pornind de la o asemenea concepție, condu­cerea de partid a stabilit un larg program de măsuri, avînd meni­rea să confere orînduirii noastre caracteristici care demonstrea­ză superioritatea calitativă a so­cialismului ; în această orientare generală se înscriu directivele Congresului al X-lea al partidu­lui — dezvoltate de Conferința Națională din iulie 1972. Dacă totuși acordăm prioritate dezvol­tării multilaterale a economiei, o facem cu conștiința și convinge­rea că ele reprezintă fundamen­tul marilor prefaceri sociale, care vin să confere”­societății noastre atributele socialismului multila­teral dezvoltat. In numele unei asemenea pers­pective, poporul nostru se găseș­te angajat plenar în larga mișca­re de masă pentru îndeplinirea cincinalului înainte de termen — cauză a întregului popor, pentru mărirea eficienței economice, pentru progresul multilateral al țării, pentru ridicarea propriului nostru nivel de viață. Și faptele de muncă vin să confirme abne­gația cu care s-a pornit pentru în­făptuirea comandamentelor stabi­lite de partid. EUGEN FIERARU A fost turnat un nou rotor de turbină. Comuniștii Gheor­­ghe Fometescu și Dumitru Fiat din sectorul de montaj al secției mecanică grea a I.C.M. Reșița I-au luat în primire spre a-i face ... toaleta. Foto : IOAN CARDOȘ ■ anii I ■­a­n­a ■­a­a­a­a­a­a­a ACTIVITATE IM INSA DE SECOl­­E SI DEPOZITARE­­ EURAJE1OR Zilele acestea pe terenurile Cooperativei agricole de pro­ducție din Greoni se acționea­ză intens pentru recoltarea și depozitarea furajelor. Ingine­rul Constantin Crețu, șeful fermei zootehnice, ne mărtu­risea că zilnic se recoltează cite 30—32 tone de masă ver­de. In același timp, după a­­precierile sale, planul de efec­tuare a 200 tone semisiloz va putea fi depășit, întrucît exis­tă culturi de ghizdei și trifoi care asigură o producție între 25—30 tone de masă verde la hectar. Cooperatorii din Greona sînt conștienți că prin depozitarea în condiții bune a recoltei de furaje se va asigu­ra hrana corespunzătoare a a­­nimalelor și prin aceasta, pro­ducții sporite de lapte și car­ne. Trebuie menționat, de a­­semenea, că utilajele afectate acestei acțiuni — combina C.S.U., remorcile de transport — sînt bine întreținute funcționează perfect, mecani­și­zatorii asigurînd astfel condi­ții optime de recoltare și transport. BENONE CHERBA corespondent iții Bisiniiiuii Biaaiaai BaBRaai Aglomeratoriștii reșițeni —­in primele rinduri! Aglomeratoriștii reșițeni, ho­­tărîți să nu precupețească nici un efort pentru îndeplinirea an­gajamentelor asumate în marea întrecere socialistă, gospodărește resursele chibzuind de care dispun, își realizează și depășesc substanțial îndatoririle de plan. Pînă ieri, după cum ne infor­mează tehnicianul Gabor Kunc­ser, ei au livrat 20 190 tone a­­glomerat peste plan, ceea ce re­prezintă realizarea și depășirea angajamentului anual. In aceste zile ei s-au angajat să producă peste plan, pînă la sfîrșitul a­­nului, 50 000 tone aglomerat, an­gajament care, fără îndoială, va fi înfăptuit. Concomitent cu ac­tivitatea aglomeratoriștilor, mun­citorii de la funiculare au dobîn­dit și ei rezultate notabile în muncă : au transportat peste plan 34 912 tone aglomerat și 18 824 tone calcar. INTILNIREA TOVARĂȘULUI VAL CEAUȘESCU CU PARTICIPANȚII LA CONFERINȚA NAȚIONALĂ A UNIUNII ARTIȘTILOR PLASTICI, CU PRILEJUL VIZITĂRII EXPOZIȚIEI „125 DE ANI DE LA REVOLUȚIA DIN 1848 IN ROMÂNIA" In prezența tovarășului NicolAe Ceaușescu, secretar general al Partidului Comu­nist Român, președintele Con­siliului de Stat, s-a deschis, sîmbătă la amiază, la sala „Dalles“ din Capitală, expo­ziția jubiliară de artă plasti­că „125 de ani de la Revolu­ția din 1848 în România“. Ea reprezintă un vibrant oma­giu pe care pictorii, sculptorii și graficienii de pe întreg cu­prinsul țării îl aduc glorioa­sei aniversări, marilor înain­tași, celor ce au purtat stea­gul mișcării revoluționare pa­șoptiste, luptînd, cu inimile înflăcărate de o nobilă iubire de neam și țară, pentru liber­tate și progres, pentru unita­tea și independența națiunii române. La vernisaj au luat parte tovarășii Manea Paul Niculescu-Mizil, Mănescu, Gheor­­ghe Pană, Gheorghe Rădules­­cu, Virgil Trofin, Ilie Verdeț, Maxim Berghianu, Gheorghe Cioară, Emil Drăgănescu, Ja­nos Fazekas, Petre Lupu, Du­mitru Popescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Ștefan Voi­­tec, Cornel Constantinescu, Burtică, Miron Mihai Dalea, Mihai Gere, Ion Ioniță, Vasi­le Patilineț. De asemenea, erau prezenți­ membri ai C.C. al P.C.R., mi­(Continuare în pag. a 4-a) Cuvîntarea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU Stimați tovarăși. Aș dori să încep — deși sîn­­teți la sfîrșitul lucrărilor confe­rinței — prin a vă adresa salu­tul și felicitările Comitetului Central, ale Consiliului de Stat și guvernului, ale mele personal, pentru încheierea cu succes conferinței pe țară a Uniunii ar­­­­tiștilor plastici. (Vii aplauze). Am fost invitat de conducerea uniunii să particip la deschide­rea Conferinței. Nu am avut a­­ceastă posibilitate. Ne-am gîn­­dit, pînă la urmă, să mai adu­cem și aici unele inovații, să ne întîlnim în cadrul acestei expo­ziții alcătuite de artiștii plastici în cinstea aniversării a 125 de ani de la Revoluția din 1848. Cred că am făcut bine că am proce­dat în felul acesta, deoarece, vi­­zitînd expoziția, am putut că­păta o imagine a ceea ce ați rea­lizat, a ceea ce puteți realiza a­­tunci cînd vă propuneți să dați expresie unor momente impor­tante din istoria națională, să în­fățișați eroismul, lupta pentru o viață mai bună, mai dreaptă, pen­tru progres și civilizație, a po­porului nostru. Impresia pe ca­re mi-am format-o despre expo­ziție este bună. Sunt înfățișate, prin imagini variate, momente importante, in stiluri Ceea ce constituie însă deosebite, caracte­ristica generală a expoziției, ca­racteristică ce corespunde orien­tărilor date de Congresul al X-lea și de Conferința Națională ale partidului este că, folosindu­­se stiluri și maniere diferite de expresie, s-au realizat lucrări bune, cu un conținut menit să servească educării poporului. Cred că această expoziție a reu­șit în mod minunat să dea ex­presie orientării date de Congre­sul al X-lea al partidului nostru. (Aplauze puternice). Înțelegeți că mi-ar fi greu să spun ce mi-a plăcut mai mult. Mi-ar fi greu ca, în fața tuturor celor care au expus aci, să ex­prim preferințele mele. Pot spu­ne insă că, in general, atît ca orientare, cit și ca expresie ar­tistică, mi-au plăcut mai lucrările. De aceea, aș dori toate să-i felicit călduros pe toți artiștii plastici care au contribuit la rea­lizarea expoziției, care au creat lucrări consacrate acestui eveni­ment — chiar dacă ele nu sînt expuse aici — propunîndu-și ca prin arta lor să evoce unul din marile momente ale istoriei României, și să le urez succese și mai mari în viitor. (Aplauze puternice). Desigur, așa cum se întîmplă întotdeauna, cînd vezi că se pot face lucruri bune, începi să devii mai pretențios. Aș putea că în această situație mă spune gă­sesc eu acum. Comparativ cu ex­poziția pe care am văzut-o tot aci, cu cîțiva ani în urmă, pot spune că s-au făcut pași foarte mari, mai cu seamă în direcția redării unui conținut bogat de idei, într-o mare varietate de expresii. De aceea, aș dori să nu-mi luați în nume de rău da­că voi folosi momentul încheie­rii conferinței dumneavoastră și al deschiderii acestei expoziții, pentru a-mi minunate exprima dorința, dorința conducerii noas­tre de partid, a întregului popor, de a vedea noi opere de înaltă valoare educativă și artistică. Avem în față o serie de mari evenimente legate de istoria luptei revoluționare a poporului nostru. Sărbătorim chiar în aces­te zile 25 de ani de la naționali­zare. Desigur, în cîteva zile nu se mai poate face nimic, dar (Continuare in pag. a 4-a) aaaaaaaaaBBaaBaaaaaaBaaaaaaaBiaaBaaaaa A NC H ETA „FLAMURA“ Existența exploatării mini­ere, cariera de marmură, sec­torul forestier, explorările ge­ologice, ocolul silvic, șantie­rul I.C.F etc. conferă comu­nei Rusca Montană o puterni­că bază de desfășurare a ac­tivității economice și social­­gospodărești. Pe raza comunei muncesc și trăiesc circa 5 000 de oameni. Avînd în toate acestea, redacția a vedere în­treprins recent un raid în scopul cunoașterii modului de aprovizionare și deservire a populației de aici. De la bun început spune că am întîlnit o putem rețea de unități comerciale mai bi­ne puse la punct, mai multe produse agroalimentare, lu­crători cu o comportare civili­zată în relațiile cu consumato­rii. Dacă aceasta-i nota domi­­nantă n-au­­ lipsit, firește, nici excepțiile. Dar a început să consemnăm pentru cîte­­va opinii : — Organele locale de partid și de stat — ne-a spus tovară­șul Bujor Jura, secretarul co­mitetului comunal de partid, președintele comitetului exe­cutiv al consiliului popular comunal — apreciază, în ge­neral, preocuparea de care dă dovadă conducerea cooperati­vei de consum Caransebeș, șe­ful de grup de unități și mer­ceologul cu sectorul alimen­tar pe linia aprovizionării populației cu diferite mărfuri. Dacă altădată întîmpinam greutăți in ceea ce privește a­­provizionarea cu unele produ­se cum ar fi : făina de mă­lai, făina de grîu, brînza de oaie, mezelurile, uneori chiar și cu carne, acum le avem în cantități suficiente. In schimb, stăm sub orice critică cu le­gumele și fructele . . . — Subliniez și eu existența unui mare volum de mărfuri alimentare — a adăugat to­varășul ing. Vucașin Nena­­dov, directorul Exploatării mi­niere Rușchița, vicepreședin­te al comitetului executiv al consiliului popular comunal, iar dacă ar fi să fac o re­marcă m-aș opri fără îndoia­lă la aprovizionarea cu carne. Săptămînal desfacem prin cen­trele de la Rusca Montană și Rușchița circa 1 200 kg carne. Necorespunzător se desfășoa­ră însă aprovizionarea cu lapte, iaurt, smîntînă. Cîte­­odată ne lipsește untul și piargarina. O , soluție ? Ma­șina care transportă pîinea de la Oțelu Roșu ar putea foarte bine, să aducă în localitate și produsele lactate. La rîndul său, tovarășul A­­lexandru Chioreanu, șeful secției de exploatare a lem­nului din Rusca Montană, de­putat în Consiliul popular ju­dețean, ne-a relatat: — Pot spune pe drept cu­­vînt că cei aproape 300 de muncitori forestieri sînt mul­țumiți de modul în care uni­tățile respective se preocupă de buna lor aprovizionare cu produse agroalimentare. Nu a­­vem însă legume. In afară de varză și ceapă verde . . . magaziile sînt ca și goale. Iată, așadar, cîteva opinii consemnate pe scurt. Ele sin­tetizează, de altfel, o realitate verificată pe teren, vizitînd magazine, depozite, stînd de vorbă cu unii reprezentanți ai organelor locale, cu diverși cetățeni din Rusca Montană și Rușchița. Dar oricît de bună ar fi aprovizionarea și deservirea populației de aici, nu putem spune că s-a făcut totul, că alte rezultate n-ar mai fi po­sibile. Dimpotrivă. Asupra u­­nor neajunsuri s-au oprit și interlocutorii noștri, iar pe altele le vom evidenția în rîn­­durile ce urmează. In unitățile alimentare, bunăoară, se simte lipsa unor produse re­a­­limentare ca : untul, margari­na, apa minerală, ouăle, ge­murile, compoturile, drojdia, băuturi la sfert de litru etc. Atît la Rusca Montană,­­ cit și la Rușchița am întîlnit si­tuații critice și în ceea ce privește existența confecțiilor, tricotajelor, textilelor și în­călțămintei. Din șirul artico­lelor căutate, dar „absente“ din rafturi, ori în sortimente insu­ficiente consemnăm : costume pentru bărbați și copii, taioa­­re, bascheți și teniși pentru copii, treninguri, sandale­­ de CONSTANTIN GALESCU (Continuare In pag. a 2-a) In comuna Rusca Montană CALIFICATIVE BUN­IF, DAR SI „ÜRUNTE“ SI APROVIZIONAREA POPULAȚIEI CU MĂRFURI încurajarea talentelor înseamnă stăvilirea pseudocreației săptămîna culturală 31­­ m ára wzam CRONICA EVENIMENTELOR INTERNE E SI MOMENT IMPORTANT IN DEZVOLTAREA MULTILATE­RALA A RELAȚIILOR ROMA­­NO-IRANIENE. Intîlnirea tova­rășului Nicolae Ceaușescu și Șa­­hinșahului Mohammad Reza Pah­­lavi Aryamehr — cea de a șa­sea între cei doi șefi de state in ultimii ani — înscrie, după apre­cierea observatorilor politici, etapă deosebit de importantă în­­ dezvoltarea multilaterală a rela­țiilor româno-iraniene. Finali­zată prin semnarea Declarației solemne comune și Acordului de cooperare pe termen lung, după convorbiri oficiale care au cu­prins un larg evantai de pro­bleme de interes bilateral și a­­le vieții internaționale, întîlni­­rea se vădește, încă de pe acum, deosebit de rodnică sub aspectul raporturilor politice, cit și ale ce­lor de colaborare și cooperare economică, tehnică, științifică, statuate într-un tratat pe o du­rată de 15 ani. In același timp, rezultatele vizitei își sporesc va­loarea principială, prin faptul că, așa cum arăta președintele Nicolae Ceaușescu, în Declarația solemnă comună „sunt înscrise principiile fundamentale ale re­lațiilor dintre statele noastre — egalitatea în drepturi, respectul independenței și suveranității na­ționale, neamestecul în treburile interne, avantajul reciproc. EL EFICIENTA­T PE PRI­MUL PLAN AL ACTIVITĂȚII IN ECONOMIA JUDEȚULUI. După cum se știe, coordonata fundamentală a tuturor acțiuni­lor subsumate înfăptuirii îna­inte de termen a cincinalului ac­tual, o constituie creșterea con­tinuă a eficienței economice. Rea­lizării acestui imperativ, al poli­ticii economice a partidului îi sunt destinate programe de știri concrete în fiecare din­mă­în­treprinderile industriale, de con­strucții etc. Acestea vizează în­deosebi potențarea și valorifica­rea la maximum a resurselor in­terne, închiderea tuturor canale­lor generatoare de risipă. Con­sfătuirea organizată vineri Comitetul județean de partid, de a prilejuit o analiză temeinică modului de îndeplinire a acestor­a programe, stabilirea unor căi de sporire mai pronunțată a eficien­ței în economia județului. O pri­mă constatare care se impune, se referă — din acest punct de ve­dere — la un aspect pozitiv : în primele cinci luni ale anului, pe ansamblul industriei um­ene productivitatea caraș­ sere­­muncii — indicator sintetic de bază al e­­ficienței — a crescut față de sarcina planificată pe perioadă. Pus în relație cu celelalte ele­mente ale bilanțului statistic, faptul indică un aspect întru to­tul meritoriu : o mare parte a sporului obținut peste prevederi (în valoare de 68.4 milioane lei la producția globală și de 64,5 milioane lei la producția mar­fă), își are sursa tocmai în creș­terea productivității muncii. Fi­rește, în condițiile efortului ge­neral pe care-1 ilustrează cele spuse, devine de neînțeles fap­tul de ce și de data aceasta unele unități au înregistrat serioase rămîneri în urmă. Este vorba de întreprinderea de construcții și montaje metalurgice Reșița, în­treprinderea de construcții me­talice Caransebeș, Cariera de marmură Ruschița, întreprinde­rea de industrializare a cărnii și întreprinderea județeană de construcții—montaje. Organiza­țiile de partid, comitetele oame­nilor muncii de aici sunt datoare să acționeze rapid pentru eli­minarea cauzelor irosirii timpu­lui de lucru, capacităților de pro­ducție, incit la finele semestru­lui nivelul productivității să a­­tingă cotele prevăzute în plan, iar în trimestrul III să le de­pășească. Accelerarea creșterii e­­ficienței presupune însă o preo­cupare stăruitoare îndeosebi pen­tru reducerea cheltuielilor de producție. Nu s-ar putea spune că în industria județului nu s-au întreprins măsuri în acest sens ; din păcate, inconsecvențele în a­­plicarea lor au determinat un e­­fect contrariu celui scontat. Pe primele patru luni, cheltuielile la 1000 lei producție marfă au fost depășite cu 3,6 lei , îndeosebi da­torită unor neajunsuri existente la I.M. Anina, C.S.R., C.P.L. Ca­ransebeș, I.I.L., I.P.V­I.L.F., IN­ TIMOTEI JURJICA (Continuare in pag. a 2-a)

Next