Flamura, iulie-decembrie 1981 (Anul 33, nr. 3321-3346)

1981-09-15 / nr. 3331

CUM ACȚIONEAZĂ CONSILIILE OAMENILOR MUNCII PENTRU RECUPERAREA RESTANTELOR INI PRODUCȚII FIZICI > ■ ASTAZI, despre cite­va cerințe privind rea­l­IZ­AREA PLANULUI LA I.C.M. REȘIȚA In urmă cu o lună, în forumul oamenilor muncii Reșița, recuperarea de la I.C.M. restanțelor la producția fizică constituia su­biect de exigentă analiză în ca­drul dezbaterilor. Manifestîndu-și pe deplin prerogativa de insti­tuție reală a autoconducerii muncitorești, adunarea generală a acordat prioritate acestei pro­blematici, producția fizică — în structură sortiment­ă și la nive­lul valoric stabilite prin plan — reprezentînd elementul-cheie, fac­toru­l fundamental al funcționă­ri­­iente a mecanismului eco­no­­­co-financiar. Accentuînd necesitatea onorării integrale a sarcinilor față de beneficiarii interni și externi, muncitorii, maiștrii, cadrele de specialitate au formulat, în cuvîntul lor, nu­meroase propuneri de redresare a situației. Față-n față cu reali­tatea economică din întreprinde­re, adunarea generală a și hotă­­rît, de altfel, pentru perioada următoare : „consiliul oamenilor muncii, sub îndrumarea comite­tului de partid și cu sprijinul organelor sindicale și ale U.T.C., va lua măsuri de mobilizare a tuturor resurselor materiale umane pentru recuperarea res­­i­tanțelor ...“ Cum se materializează această decizie a forumului suprem de conducere din I.C.M. Reșița ? Trebuie să o spunem din capul locului că nu pe măsura posibi­lităților. Desigur, nimeni nu se așteaptă ca, după o lună, capi­tolul „restanțe“ să fi dispărut din bilanțul întreprinderii. Dar nici ca acestea să se „îngroașe“. Pentru că, iată, pe cele opt luni ale anului, față de sarcinile pla­nificate la producția marfă, I.C.M. Reșița înregistrează o res­tanță de aproape 200 milioane lei. Cerința unui mod hotărît responsabil de acțiune al consi­li­liului oamenilor muncii pentru recuperarea restanțelor reclamă intransigență și fermitate, cu atît mai mult cu cît întreprin­derea nu-și onorează sarcinile .Continuare în pag. 4-5? DIN BILANȚUL ÎNTRECERII ■ produse peste plan I­a EXPORT. Dintre­­ ele fapte și realizări nume­­re­s «we colectivele de oameni ai­­ muncii din județ se raportea­­­­ză în întrecerea socialistă, în­deplinirea sarcinilor la export ocupă un loc important. După opt luni ale anului, cele mai bune rezultate în acest do­­­meniu se înregistrează munci­torii, maiștrii, cadrele de spe­­­­cialitate de la I.C.M. Bocșa,­­ I.C.M. Reșița, I.M. Topleț. In­­­­treprinderea de confecții, în­treprinderea de accesorii­­ „Valin­g“ Reșița. ■ SIDERURGIȘTII OȚELU ROȘU acționînd DIN cut­ mai multă fermitate pentru valorificarea superioară potențialului tehnic din dota­a­re, au depășit cu aproape 1 milion lei sarcinile planifi­cate la indicatorul producție marfă. Au fost realizate, su­plimentar, circa 300 tone pla­­­­tină laminată, 4000 tone tablă, 549 tone bare trase și alte produse.< ■I REDUCEREA C­H­ELTU­­IELILOR MATERIALE DE PRODUCȚIE se concretizea­ ■­ză, pe totalul industriei jude­țului, într-o economie de peste 25 milioane lei.­Cele mai bune rezultate se consemnează în unitățile miniere, construc­toare de mașini și de prelu­crare a lemnului și sunt ur­marea măsurilor aplicate pen­tru gospodărirea judicioasă a materiilor prime și energeti­ce, de înnoire și modernizare a produselor. A ANI­­I XX­XIII MARȚI, 15 SEPTEMBRIE 8 PAGINI — 50 BANI In agricultură, fiecare oră folosită din plin pentru GRĂBIREA LUCRĂRILOR DE TOAMNĂ In aceste zile, în centrul aten­ției oamenilor muncii din agri­cultură se situează adunarea re­coltei. La culturile mari, priori­tare sunt recoltarea florii soare­lui și a cartofilor. Cu toate că pentru aceste acțiuni au fost stabilite termene precise — la floarea soarelui, de exemplu, cu­lesul trebuia —, din situația să se încheie azi centralizată la D.G.A.I.A. rezultă că în săptă­­mîna care a trecut nu s-a acțio­nat cu toate forțele. Din cele 2900 ha puse cu floarea soarelui, recolta a fost strînsă abia de pe 799 ha, din care 33 la sută la I.A.S. și sub 20 la sută la C.A.P. La același nivel nesatisfăcător se găsește și stadiul recoltării cartofilor — 303 ha din cele 1178. 1 Pînă la sfîrșitul săptămînii (Continuare 1n dog 4*5) La Berliște, cooperatorii reco­ltează fasolea verde din cultură dublă Foto : A. SANDULESCU Tuturor educatorilor, elevilor și studenților SUCCES DEPUS IN M SC CL­UD Astăzi, 15 septembrie, se deschid porțile școlilor și ale instituțiilor de învățămînt supe­rior pentru noi generații de elevi și studenți, într-un an rodnic de învățătură și muncă. Peste 75 000 de elevi din școlile generale și liceele ju­dețului și peste 1000 de studenți de la Institutul de subingineri din Reșița se adaugă milioanelor de elevi și studenți ai țării, ce străbat drumul de aur al făuririi destinelor lor și ale României de mîine. Deși repetat an de an, acest moment se încarcă, de fiecare dată, cu valențe unice, inconfundabile, care rămîn neșterse în memo­rie. De aceea, ziua începutului de an școlar dă o neasemuită substanță și fervoare emoțiilor și preocupărilor tuturor, copii și părinți deopo­trivă. Nici nu ar putea fi altfel, știind că școa­la este principalul factor de cultură și civiliza­ție, știind că de școală depinde calitatea for­mării profesionale, morale, umane a tinerei ge­nerații, însuși viitorul țării. Cu atît mai mult, anul de învățămînt pe care-l inaugurăm astăzi trebuie să însemne o angajare superioară pen­tru perfecționarea continuă a instruirii și edu­cării tinerei generații, asimilarea unei viziuni superioare asupra relației dintre școală și viață, dintre învățămînt, cercetare și producție. In această luminoasă dimineață de septem­brie, biroul Comitetului județean de partid comitetul executiv al Consiliului popular ju­și dețean urează tuturor cadrelor didactice, elevi­lor și studenților din Caraș-Severin succes deplin în noul an de învățămînt 1981-1982­­ INVAȚĂMÎNT - CERCETARE - PRODUCȚIE ■ EXPOZIȚIA CREAȚIEI TEHNICO-ȘTIINȚIFICE ȘCOLARE Sub genericul „învățămînt­­cercetare-producție“, la Insti­tutul de subingineri din Reși­ța s-a deschis, sîmbătă 12 sep­tembrie, o bogată expoziție cu lucrări ale­­ elevilor și studen­ților, bilanț al activității de cercetare științifică și instrui­re practică, desfășurate in unitățile școlare din județ. La vernisajul expoziției au par­ticipat membri ai biroului Co­mitetului județean de partid, reprezentanți ai Inspectoratu­lui școlar județean, ai unități­lor de învățămînt și ai unor întreprinderi și instituții Expoziția a oferit vizitato­rilor imaginea unor preocu­pări în direcția stimulării creativității tehnico-științifica a tineretului studios, cîteva din rezultatele concrete în do­meniul cercetării și integrării învățămîntului cu producția. (Continuare în pag. a 2-a) (Continuare In pag. a 5-a) Societatea noastră creează pen­tru fiecare membru al său po­sibilitatea­ de a deveni folositor, prestând o muncă utilă în func­ție de capacitatea și pregătirea profesională pe care le are. Unii tineri, însă, nu înțeleg că munca este un factor primordial pentru a realiza ceva în viață, pentru formarea personalității. Astfel că, de multe ori, greșelile din primii ani de muncă au reper­cusiuni asupra întregii activități de mai tîrziu. O astfel de gre­șeală sâvîrșește acum și Adrian Sîrbu, din Oțelu Roșu, pînă nu demult frezor la atelierul meca­nic de la întreprinderea „Oțelul Roșu“ și apoi muncitor necali­­ficat la laminorul la rece. Spu­neam , pînă nu demult, pentru că lui A.S. i-a fost desfăcut în urmă cu două luni contractul de muncă, în decurs de pentru a doua oară numai șase luni. Despre cum s-a ajuns la această ultimă sancțiune, ne a vorbit to­varășul Iosif Vasile, șeful echi­pei în care a lucrat Adrian Sîr­bu, la atelierul de sculărie .­­ Necazurile lui au început mai demult. După absolvirea treptei I a liceului, s-a încadrat ca frezor în atelierul nostru. N-a reușit să se califice și pentru faptul că nu i-a plăcut munca, deși nu pot spune că nu era un meseriaș bun pe mașina pe ca­re lucra. De la început, însă, nu s­a ținut de treabă. Se pare că din cauza prietenilor lui,­­cărora, la fel nu le plăcea munca. Am încercat în toate felurile sâ-l a­­ducem pe un drum bun. L-am și ajutat ori de câte ori a avut nevoie. Chiar dacă uneori ne-a mai mințit. L-am și sancționat. Firește, a fost discutat în cadrul colectivului, în grupa sindicală și în organizația de tineret. A dat și o declarație prin care se obliga să nu mai lipsească de la lucru. Degeaba. Lipsea și cite o săptămînă ... Cum se știe, lupul își schimbă părul, dar nu și ... năravul. Ast­fel că, în pofida măsurilor luate, a ajutorului ce i s-a dat, Adrian Sîrbu a continuat să absenteze nemotivat, să plece din timpul lucrului, toate acestea devenind pentru el un soi de obișnuință. Numai că „ulciorul nu merge de multe ori la fînTînĂ ...“ ȘI, Iată, P. BUZZI ÎN OGLINDA CONȘTIINȚEI UN DESTIN IS DERIVĂ ■­­­IND ATITUDINEA TOLERANTA A COLECTIVULUI SE ÎMBINA CU FUGA DE MUNCA A UNUI TINAR.

Next