Foae sătească, 1845 (Anul 7, nr. 1-52)

1845-01-07 / nr. 1

­. - - 2 - ni­ubire cum lere­tă, pe în acest oriș în curgeri cu aceloralalte țânuti­­ri. Așa­dar, priloș să înceapă a părăli șina urztar,­rilor tutografiiut­ lăcuitorii satelor că catagrafia să și închipuiască și de o înscriere unir­ea târgurilor, în de­venit cu femuri­­răca­duită în ose­­te întreprinderi, s'au hotărit ce face se pumi a urm­aa lucrare s'au și în­ceput înadina comisie, a ținutului, care aceată din ur­­mă ave­a la primăvara viitoare odată să se pricinuiască prin aceasta o mai mare fie, încurcătură și preferată pagubă hariznelii, Vi­­sterița prevăzând mai din vreme niște asemine împresturări, și supuindule la luare aminte a Sfatului Cărmuitor cu declalul sun No. 6658, el, după împărtășirea primită de la Secreta­­riatul de Stat prin agresul sub 2990, au în­­cuviințat a se statornici în pricina aceasta ur­­mătoarele măsuri: I. Vă punai acei din murm­itori ce urmau­­a veni vremelniceție cu cară și cu slovoda, și a aduce în oraș producturi și alte lucruri de vânzare, pentru consumație din ciuntru, se fie ne­opriți fără nici îndatorire, atât ar toți cielanți­le prin sate, precum și din ce­­lelalte târguri, pu mai puțin și jidovii din ori­care loc, vrănd a veni în oraș de acum înainte pănă la savârșirea lucrărilor comi­­siilor catagraficești, sa nu fie slobozi de cât cu dinadins răvaș de arum, luând niște asem­­­ne, în­predințate cu iscălitura ne­­lăcuitorii satelor, de la sate, cu pecetea sătescă și adeverite lui întăi preut; iar cei de­vin tărguri de­o potrivă și jidovii, lela­pori­ții, Poliții și Comisarii răvașe pe RâDâmngă acele adevăratele pumi­i porecle, și vadeca căt ar avea se tippocască în oraș, precum și pentru ce tribuință. 2. Că atăt preutul niște căruia sat unit cu vornicelul și panpicii satei și sem­ănți­­ciile, Polipimlistrii și Vomisar! carii vor sb­­­oriți supt cea mai aspră îngrijări, a țini pentru unge asemi- GreEnt nu­ poți asemine răvașe, ne înadine izvoade lămuritoare, dând de pe acele însămnare comisiilor catagraficești în guruul lucrărilor lor, ca să'i înscrie pe unii ca aciia în tablele catagrafiei de la locuri, de unde ar fi. 3. Că purtătorul acelui răvaș, să fie cti­­tor al înfățoșa la barierul rohatin­ pe la care ar întra în oraș, po­dropiinduse acestora în osebire de *. Crișan­, ca Agie și prăvlicia ținutului Iașii, pe de o parte au țeveri­nire asemine răvașe în dos, tot odată a țint și ei icoade pentru toți aciia, după piu­tra de mai sus, iar pe alta că le acei lin lucuituri, eguțitori și jidovi de vriu sate și târgi ce nu ar înferpiia asemine răvașe aredaite, oprindu-i la margine făru săi îngădues tra în oraș, să dee îndată de știre lepravninei țănutului Iașii, ca ia să-i înanoiască ne­mij­­locit la urma dor­ 4. Că Frășăneasca Agie și Isprăvniția nâ­­nutului Iașii, se .. A.­ ce întâi a poronci veni că ariiu­ Ze cvartaluri, și aceștia tuturor hangiilor crătimarilor unde se adună , și alți m­uti, le pe afară spre teăzluire, asemine și obștia cannei­e precșii, și în sfărșit tuturor de pet grari și te­­­­ ca îndată ce s'ar însățâmna ne la cei în­­tâi lăcuitori­i neguțitori și jidovi spre găzduire; iar cei de pe urma când ar năimi pentru lucru din aceștia, dănd mada' gă de șire, și făcănduse însămni­­re tot cu­i în vreslele evreești asemine lămurirei de mai sus, să o predstavli­­iască Veșii, pentru a se trinete așa rân­­duri cum car ricimi, comisiilor catagrafice și i. V.,iar cea al doile de care atârnă împlinire lăzilor din oraș, a poronci asemine tuturor otarostilor de corcorații ivorniceilor ceotii­­lor, ca aciia se fie cu cea mai mare privigere, ca ori­ce lăcuitori de pe la sate sau din alte târturi, ear înfățoin­a la ceotii și vresle în curgerea primăcerii și a perrii viitoare și mai a­­les după ce va­lul sfărșit cat­­grafia locui­­torilor orașului, piciei, și at­easta Visteriei, spre urmare și pen­­tru aceștiia ca și pentru cei întăi, fiind în­­sfărș­i amăndoă aceste Instanții întru de o­potrivă îngrijăre­i privigheri și răspundere, pen­­tru păzirea cu în­căt privește 5. Că atăt nesignire­a regulelor arătate v tr 5 le oraș și împregiurimea lui, lăcuitorii și midsovii acei ce de ace târguri, și pe la țânuturi. i­ateteraniatei târguri, în orați, în ca­pu cumva după începerea ucra nu mai puțin și din jidocvii din acei de u și pe de pe la sate, acestui oraș este suearii­­ră cugetare, vre­unii din mîn încre­­ca să eca­­și în acel de catagra­­alta, aceștiia rămăind necuprinși am nă­duse în pre­­sa acele în cât I săi facă cuposcuni ei isprăv­­- p-

Next