Foaia poporului, 1900 (Anul 8, nr. 2-52)
1900-10-21 / nr. 41
Pag. 482 FOAIA POPORULUI Nr. 41 alte bunuri materiale; nu este Inse nici o putere care se ne poată lipsi de biserica străbună, dacă vom ţină şi noi ca fericiţii noştri înaintaşi, cu toată tăria convingerii, la acea moştenire strămoşească. Să nu'jţuităm, că noi n’avem dreptul a dispune, ci numai a ne folosi de acel preţios tesaur, pe lângă marea datorinţă de a-l lăsa şi urmaşilor noştri de cea mai scumpă moştenire, fiind pentru aceasta şi răspunzători, înaintea lui Dumnezeu şi a oamenilor. Deci să ne grupăm cu toţii, tot mai mult în jurul acelei instituţiuni divine, cum se grupau şi fericiţii noştri părinţi, şi precum se grupează astăzi şi alţi compatrioţi, mai bine situaţi, în jurul bisericei lor, — deşi mai au şi alte terene de desvoltare, — lucrând şinoi la ridicarea ei, şi făcându-ne toţi apostoli binevestitori ai învăţăturilor ei, cari sânt cuvântul lui Dumnezeu. Să arătăm şi prin fapte, că ţinem cu tărie la biserica străbună, şi special la cele trei mari case ale ei, la credinţa în Dumnezeu şi în Domnul nostru Isus Christos, la dragostea câtră Dumnezeu şi deaproapele, fără de care s’ar periclita tot ce mai avem; să cultivăm tot mai mult acea dragoste, armonia şi buna înţelegere între noi, ferindu-ne de împărecheri şi ţinând cu tărie la frumoasele sfaturi părinteşti ale neuitatului marelui Andreiu, adresate celor din jurul seu în ora morţii: »Fiilor, nu ve certaţi, nu ve sfădiţi“, — ca aşa să se realizeze şi speranţa noastră, de un viitor tot mai bun aici şi de fericirea de dincolo. Cu acest frăţesc şi părintesc apel atât cătră d-voastre domnilor, cât şi cătră toţi pe cari îi representaţi aici, de orice stare şi posiţiune, declar sesiunea congresului nostru naţional-bisericesc ordinar, pentru anul 1900 de — deschisă. Budgetul. Ministrul de finanțe ,ukács a presentat Mercuri dietei maghiare budgetul anului viitor. E încheiat astfel: Venite 1,056.582.297 coroane; cheltuieli: 1,056546.417 cor. Se arată deci o sumă întrecetoare de 35.880 coroane. Inse numai pe hârtie. Faţă cu budgetul anului curent se arată o economisare de trei milioane şi jumătate, la venite şi la cheltuieli. FOIŢA. * Poesii poporale. Din jurul Cherlii. Culese de Gregoria Bricin, învăţător în S.Cristur. Asta lume-’i cum o vezi La nime să nu te 'ncrezi, Nici la soră, nici la frate, Nici la cămaşa din spate, Că ş’aceea stă departe. Cine-o făcut dragostile Mânce-’i grâul pasările, Şi ovăsul piţiguşii, Şi mintea din cap greluşii. Tot am zis că doară doară Până bădiţa să ’nsoară, Tot am zis că lasă lasă Până de badea’s rămasă. Câte stele sânt pecer Până ’n ziuă toate pier, Numai steaua bădiţii De pe dealu Bistriţii, Nici nu ştie, nici coboară, Fără cu dor mă omoară. Mândrulică de departe Trimite-’mi pe poştă carte, De trăeşti să te doresc, De-ai murit să te jelesc. Cu drăguţa care-o am N’oi vede raiul solan, Da cu care o am avut Poate căl-aş fi văzut. Du-te bade ’n drumul tău Că ştiu că nu-’i fi al meu, Du-te bade ’n Marţi seara Că ştiu că nu mi lua. Am drăguţă cu cercei Ţucă-i badea gura ei, Am drăguţă mititea Ţuc’o badea că-’i a mea. Dragostea e mare leac La omu care-’i sărac, Dragostea e mare bine La omu sărac ca mine. Mândră pentru a ta guriţă Umblu seara pe uliţă, Pe tină, pe vreme bună, Pe ’ntunerec şi pe lună. Am avut mândră iubită Ş’am rămas inimă friptă, Am avut mândră aleasă Ş’am rămas inimă arsă. Hai mândră să ne iubim, La luat să nu gândim, De luat sântem departe Ca şi Cluju de Orade. Ca în evul mediu. Se telegrafează de la Berlin, că guvernul german a dat ordin strict să fie închise toate şcoalele polone din Berlin. Şcoalele acestea se ţineau prin cârcime şi case private, pe spesele Polonilor, şi în ele nu se învăţa decât limba şi istoria naţională a Polonilor. Erau la început patrusprăzece, dar’ în urma goanei pornite din partea guvernului german în contra lor au fost reduse la opt, car’ acum sânt închise şi aceste opt. Şi se mai laudă Germania că ea merge în fruntea civilisaţiunii! CÂND NE FAC ALEGERILE ? Cu siguranţă se poate spune acum, căin decursul anului ce vine, adecă în 1901. În budgetul de stat al anului viitor e trecută, anume, suma de 60.000 coroane, ca spese pentru alegerea deputaţilor şi rectificarea listelor electorale, şi fiindcă sub acelaşi titlu, pentru anul curent a fost trecută numai suma de 40.000 coroane, se dă cu socoteală, că plusul de 30.000 coroane;se va folosi pentru ridicarea de şatre şi alteornamente electorale. Şedinţele congresului. Congresul naţional bisericesc a ţinut şedinţe toată săptămâna, în şedinţa de Duminecă deputaţiişi-au dat credenţionalele, adecă scrisoarea, că au fost aleşi de deputaţi. Credenţionalele au fost luate la cercetare în comisii (secţii) după diecese şi apoi Luni şi Marţi deputaţii cari au avut actele în rînd, au fost verificaţi, adecă recunoscuţi de deputaţi aleşi. Dintre lucrări mai însemnate amintim următoarele: La raportul dep. Dr. I. Mihu, asupra socotelilor etc. se votează budgetul consistorului metropolitan pe 3 ani 1901 până 1903 (trebuinţe , salare, remuneraţii etc. 11.140 cor., acoperire 11.500 cor.) şi se iau la cunoştinţă socotelile pe 3 ani din urmă, aflându-se în regulă. Faţă de facerea unui fond comun, pentru a se plăti deputaţii şi cheltuelile congresului, se hotăreşte a rămâne tot ca până acum, adecă a-şi plăti fiecare diecesă deputaţii sei. La raportul archim. Aug. Hamsea se hotăresc între altele următoarele: Se ia la cunoştinţă adresa episcopatului nostru, subşternută la tron din incidentul morţii Reginei-împ. Elisabeta şi se hotăreşte ca adresa să se alăture la protocol. Pentru trecerea din vieaţă a foştilor membri ai consistorului Ioan de Leményi şi vie, Ier. Beleş, congresul îşi esprimă regretele prin sculare. La posturile vacante de asesori se vor face întregirile de lipsă, care asupra studiului istoric de archim. Dr. Ilarion Puşcariu: »Metropolia Românilor ortodoxi din Ungaria şi Transilvania, care e o carte mare şi bună, va urma în congres o dare de seamă deosebită. Asupra memorandului înaintat la congres de preoţii militari gr.or. români s’a încins o vie şi importantă discuţie în şedinţa de Mercuri. în urmă s’a primit propunerea comisiunii, ca consistorul metropolitan să stăruie pentru îndreptarea relelor şi, ca preoţii militari gr.-or. să aibă aceleaşi drepturi, ca şi preoţii militari catolici. Referentul archimandrit Hamsea raportează asupra arondării protopopiatelor (votată în sinodul archidiecesan) şi în conformitate cu propunerea consistorului şi sinodului archidiecesan se hotăreşte, ca protopopiatul Avrig şi Geoagiu la timpul său să se desfiinţeze. Protopopiatul Cetăţii-de-Baltă şi al Solnocului să se contopească. Să se creeze apoi un nou protopopiat cu sediul în Hunedoara, apoi se aproabă şi celelalte schimbări mai mici. Comisia şcolară prin referentul ei Dr. D. P. Barcianu raportează asupra grădinilor şcolare şi progresului economic în şcoale, asupra cualificaţiei învăţătorilor şi asupra planului de învăţământ, cari se iau spre ştire. în şedinţa de joi s’a luat o hotărîre de mare însemnătate. S’a hotărît anume să se întemeieze trei episcopii noue, la vreme potrivită: una în Oradea (unde este deja consistor şi vicariat), una în Cluj şi una în Timişoara. Episcopiile noastre sunt centre însemnate