Foaia poporului, 1904 (Anul 12, nr. 1-53)

1904-01-10 / nr. 1

Pag. 2 FOAIA POPOMULUÎ şi fericire se recer mai pe sus de toate trei lucruri, cari sânt: muncă, muncă şi car' muncă! Dacă astfel vom purcede, nădej­dile ni­ se vor împlini şi Anul nou mult bine şi fericire ne va aduce. sm. Sfătuiri militare. Sâmbăta tre­cută s’au început in Viena sfătuirile militare anuale, sub presidenţia Măiestăţii Sale. La sfătuiri au luat parte prinţul moştenitor, mi­nistrul de răsboiu Pitreich şi şeful statului major Beck etc. In sfătuirile aceste s’au des­­bătut lucruri de interes pentru armată, cum şi personale Pentru, ţărani. Camera României în şedinţa sa din Sâmbăta trecută a primit proiectul de lege presentat de dl. D. Proto­­popescu, vicepreşident al Camerii, privitor la ţărani. Proiectul este o binefacere pentru ţărani, căci prin el să tinde la înlesnirea mijloacelor pentru ţăranii, cari vor să cumpere pământ de la proprietari. Loubet despre pace. La gratu­­laţiile corpului diplomatic de la Anul­ Nou din capitala Franciei, presidentul Loubet a lăudat înţelepciunea puterilor pentru susţinerea păcii, căreia Francia şi celelalte state au să-­i mul­ţumească foarte mult. Procese peste procese. Cu pro­cesele de »agitaţie« nu se mai sfirşeşte. Zilele trecute Curia a ridicat pedeapsa deputatului slovac Valastk, la care îl pedepsise tribunalul, de la 3 luni la 1 an şi la 1000 cor. amendă, care procesul părintelui Moţa a fost orânduit a se ţinea a doua­ oară la Cluj. Acuma are proces deputatul slovac Ve­selovsky, pe motiv, că la alegerile din 1901 a agitat împotriva statului maghiar. Pertrac­tarea se va ţină în 21 Ian. c. în Neutra. Stările de la noi. Vorbirea lui Tisza. O catină la partidele maghiare, că la Anul nou şefii sunt salutaţi de membrii par­tidului şi aceştia în vorbirile lor fac adese­ori enunciaţii politice. Cu deosebire se aşteaptă Bată te crucea de cuc Cântă ’mi bine că­ te puşc Şi te puşc şi te mănânc Nice fript, nice sărat Numai prin cenuşă dat. Foaie verde usturoiu De-’ţii dor bade de noi Fă te negustor de boi Şi vină ’n gazdă la noi C’are tata şese boi Doi îi vinde, doi opreşte Doi mii dă mie de zestre, Până boii veţi tocmi Amândoi ne vom iubi. Spune ’mi mândro şi ’mi gâceşte Voinic de ce îmbătrâneşte Ş’aşa curând să topeşte, De umblatul drumului De bătaea vântului De arsura soarelui, De grija argintului De nverzirea codrului. De cântarea cucilor Sau de dragul mândrelor? Că mândrele pot mai mult Ele te bagă ’n pământ Pentru ochi negri din cap Trecu ’i rîul fără vad, Pentru sprâncene din frunte Trecu 'i rîul fără punte. Ș’ajunsei la putica mea De ’mi răcorii inima, Pe coastele cu tăciuni Fac fetele rugăciuni Sâmbăta Dumineca Doară să vor mărita­ cu interes vorbirea prim-ministrului, în care s’a atins întotdeauna stările politice din ţeară. Aşa s’a făcut şi acum. Membrii par­tidului liberal au felicitat pe Tisza şi guvernul prin rostul lui Nagy Ferencz, care s’a în­cercat să legitimeze ţinuta partidului liberal în stările de acum. La aceasta a răspuns Tisza prin o vorbire mai lungă, în care a osândit obstrucţia, zicând, că prin aceasta su­fere nu numai ţeara, dar’ şi parlamentarismul. Apoi a accentuat, că parlamentul înseamnă foarte mult pentru Maghiari, care represintă unitatea Ungariei şi inştiinţele politice ale Ma­ghiarilor.­­ Dacă nu vom şti apăra acest scut — a zis Tisza — atunci e gata cu desvol­­tarea milenară a ţării, s’a sfîrşit cu întreg vii­torul poporului maghiar«. Tisza a zis, că partea cea mai mare a opoziţiei a încetat cu obstrucţia şi numai puţini sunt cum­ o mai continuă El îndeamnă la răbdare în luptă şi speră, că triumful va urma. Proiectul de recruţi. In şedinţa de Marţi, 5­­. c. a ajuns la votare proiectul de recruţi. Proiectul s a primit în general cu 161 contra 50 de voturi. S’a început apoi desbaterea specială, paragrafi după paragrafi. Obstrucţioniştii au început a vorbi pe lung la fiecare poziţie şi aşa să poate ca votarea definitivă să se amine mult. De aceea în unele cercuri să vorbeşte de disol­­varea dietei şi de alegeri noue la primăvară. Pe-ale soldaţilor. In Bilele s au răsvrătit soldaţii, cari au împlinit astă-toamnă trei ani de serviciu Aceasta ştire a venit din Bosnia la Anul nou catolic. Aflând soldaţii din Bilele că nici după Anul nou nu vor fi lăsaţi acasă, n'au voit să se supuie poruncilor, şi au aruncat armele şi adjustarea, au pleca­, în oraş şi au făcut neo­­rînduieli, îndemnând şi pe alţii la răsvrătire şi sdrobind chipul M. Sale, a moştenitorului de tron etc. Soldaţii răsvrătiţi sunt Unguri şi să ţin de reg. 69. Alţi soldaţi din Trebinic au mers la gară, să plece acasă Soldaţii răs­vrătiţi au fost toţi prinşi şi vor fi aspru pe­depsiţi. In total sur­t închişi 68 de soldaţi şi 16 sunt traşi în cercetare Cam asemenea au făcut şi câţiva husari din reg. 2 din Dobriţin Ei au declarat, că nu mai slujesc Au fost arestaţi 8 inşi. Mari nerânduieli au făcut şi husarii din Baia. Soldaţii noştrii români, afle-să ori şi unde, să nu facă asemenea lucruri, cari au Doine cătăneşti. ■ Piu Brat­alcu. Culese de Florea Deac. Sara bună mândrulucă Bucuros bade gurucă Bucuros cu guriţa, ’Mi­ se rupe inima Bade după dumneata, Sara bună mândra mea Eu mă duc tu-’i rămânea, Cumva de-oiu veni vre-odată Ştiu că nu te-oiu găsi fată Că te-oiu găsi măritată, Măritată cu bărbat Pe mine mi fi uitat. Bade bădişorul meu Şepte ani de nu-’i veni Eu pe tine te-oiu jeli. Vino negru ca tina­­Mi fi drag ca inima, Vino gelben ca lutul ’Mi fi drag ca sufletul, Nici atunci nu te-oiu uita Când soarele pe cer va sta, Pe pământ să fie stele Şi pe cer crească nuiele Şi atunci te-oiu dori cu jele, Săraca măicuţa mea Dela multe m’a scos ea, Dela multe dela toate Dela două nu mă poate Dela Neamţ şi dela moarte. Nr. 1 urmări­­foarte grele. Să aştepte cu răbdare c­osul eliberării Mai amintim, că referentul militar Salamon de la magistratul Clujului, basat pe art. ÎS din 1888 a denegat comandei militare chemarea reserviștilor la serviciu. De peste septămâná. — Timpul. — „Veselia“. Cu numărul acesta »Foaia Popo­rului« a intrat în anul XII, al vieţii sale. In II ani ea cu rivnă a lucrat pentru binele neamului românesc şi tot aşa va lucra şi de aci înainte. Cum fnse omenimea peste tot în­aintează şi tinde spre desâvîrşire, aşa şi noi, cari sîntem grupaţi în jurul ace­stei foi, ne-am dat şi ne dăm silinţa ca din an în an să facem »Foaia Po­porului« tot mai desâvîrşită, mai bună şi mai folositoare pentru iubitul nostru popor. Spre acest scop începând cu nu­mărul de azi, am introdus în foaie unele lucruri noue, cari credem, că vor fi de folos şi spre plăcerea cetitorilor. De aci înainte în fruntea foii vom înșira pe scurt întâmplările mai însem­nate de peste septémâná, a căror des­criere se face în foaie. Prin aceasta ce­titorii vor avea întotdeauna înaintea ochilor firul întâmplărilor din fiecare septémáná. O altă rubrică nouă este timpul sau vremea. Vom da în fiecare număr profeţirea vremii după institutul me­teorologic, care pe câteva zile e sigură. Aceasta va fi de mare folos economi­lor noştri, cu deosebire în vremea lu­crului de câmp. In interesul clasei meseriaşilor şi neguţătorilor noştri, ne vom ocupa tot mai mult cu daraveri de ale lor, dân­­du-le sfaturi şi poveţe folositoare. In fine, ca cetitorilor noştri să le procurăm şi distracţie, am deschis .

Next