Foaia poporului, 1906 (Anul 14, nr. 1-52)
1906-07-29 / nr. 29
filial XIVDuminecă, 16/29 Iulie 1906. Nr. 29 Prețul «boaauMtnlni:?$ 'SH as ............................. . 4 cor. 40 bani. 9 licuitatu d» ac .................2 cor. 20 bani. Itomania, America fi alt* tari «tarii: *11 cor. anual. Abasa»ont«Umfacia.Tlfigrafia“ H. Halber, Sibiia v Foaie politică. Apare In flecare Duminecă. INSERATE: te primesc la biroul administrațiunii, (str. Măcelarilor nr. 12). Un şir garmond prima dată 14 bani, a doua-oară 12 bani a treia-oară 10 bani. AYIS. Numărul acesta este cel din urmă, ce se mai trimite acelor iubiți cetitori ai „ Foaiei Poporului“, cari nu şi-au înoit abonamentul pe jumătatea a doua a anului. Ii rugăm deci a trimite preţul abonamentului, ca să nu fim siliţi a le întrerupe espedarea foaiei. Nesocotinţă. Foile ungureşti din patria noastră atâta sunt de cătrănite pe noi Românii, încât ne ar înghiţi intr’o lingură de apă. S’apucă să facă politică pe toate căile. Ba ce e mai mult, nu numai foile politice, ci şi foile cari au alt scop. Aşa de pildă o foaie din Pesta, cu numele »Néptanítók Lapja«, care e foaie scolastică, susţinută de ministrul de culte, de un timp încoace şi-a perdut rostul — politică şi ear’ politică. — Mai mult lucru are cu şcoalele româneşti, cu dascălii şi preoţii româneşti. Cere într’una maghiarizarea tuturor şcoalelor româneşti ; alungarea dascălilor şi preoţilor, cari învaţă poporul să fie Român, şi să trăiască In patria aceasta ca Român. Au dânșii la aceasta foaie un om, care se ocupă mai cu seamă cu Românii, acesta e Elemér Szabó, paremi-se subinspector în Deva, cu carele trebue să stăm de vorbă de astădată. Acest om ce trăește Intre Români, nu se sfiește a arăta publicului intr’un număr mai apropiat purtarea unor învăţători Români, cari la alegerile dietale trecute, au avut curagiul a vota cu candidaţii naţionalişti, dând sfatul apoi ca aceşti »agitatori« ai poporului trebue opriţi şi pedepsiţi. Stimate Livii (Elemér) trebue să ştii că conducătorii Români nu aţâţă, ci luminează poporul, cum fac toţi conducătorii tuturor popoarelor. Apoi dacă cutare învăţător sau preot spune poporului că ca Români au se voteze pe Români, — asta i, aţâţare ? Asta nu-i aţâţare! Aţâţarea o faci D-ta, când ii numeşti pe aceşti conducători, »semănatori de călbează« şi ceri pedepsirea lor. Iată chiar D-Ta eşti acela, care aţâţi asupra altuia, prin urmare D-Ta ar trebui să devii pedepsit. Cum D-Taleţi place să voteze tot ungurul cu ungur cum e şi bine, Întocmai şi noauă ne place să voteze Românul cu Român. In patria aceasta avem dreptul să trăim ca Români netulburaţi de nime, căci şi sânge românesc a curs pentru apărarea ei. Deci D-le Szabó, In câtă vreme te ocupi cu Românii, ar fi mai bine să lucri altceva, că de ce-i scrie mai mult In contra noastră, cu atâta ne vom desbina — durere — mai tare de înfrăţirea maghiară, iar «Néptanítók Lapja« să-şi vadă de lucrul său, lăsând maghiarizarea la o parte. Aşa, aşa die Szabó. Un înveţitor român. Sibiiu, 27 iulie c. Polit verificat. Mandatele câtorva din deputaţii naţionalişti au fost atacate cu proteste. Dintre aceste săptămâna trecută a fost desbătută în comisia a şasa de verificare protestul dat contra alegerii deputatului sârb Dr. Polit. Protestul a fost respins și mandatul lui Polit a fost verificat. învingerea de la Lissa. Vineri în 20 Iulie c. s-au Împlinit 40 de ani de când flota austriacă a raportat învingere asupra flotei italiane la Lissa. Comandantul flotei austriace a fost Tegetthoff. Lupta s-a purtat și de pe uscat, cu tunurile contra vaselor de răsboiu italiane, anume de pe insula întărită Lissa. Comandantul Lissei a fost colonelul David baron Ursu de Margina, viteazul Român grănițer, eroul de la Medoli, făcând şi prin acest fapt cinste neamului nostru. România şi Grecia. »Polit. Corr. din Viena îi se scrie din Pariz, că In conflictul dintre România şi Grecia nu este nici o Îmbunătăţire. In Grecia domnesce o mare indignare In contra asprimei cu care autorităţile române pun în practică măsurile menite a țărmuri activitatea comercială a Grecilor în România, pe când din partea română se susține acuzarea contra guvernului grec, că tolerezi și ajută Mormentul lui Carol-cel-mare. Am amintit în anul trecut, că să va deschide mormentul lui Carol-cel-mare din Aachen. Mormântul s’a deschis şi preţioasele haine, ce s’au aflat acolo, au fost duse la Berlin, pentru a le fotografia. In unul de azi dăm chipul mormântului (sarcofag) al marelui împărat în partea din jos, dai sus sunt doue mici copii de pe stelele de mătase, aflate în sarcofag.