Foaia poporului, 1906 (Anul 14, nr. 1-52)

1906-07-29 / nr. 29

Pag. ^88 Nr. 29 mișcarea bandelor grecești din Macedonia. Totota’.a se scrie, că puterile de-o­cam dată nu voiesc a întreveni în conflict. I din dietă. — Continuarea desbaterii budgetului. — Septămâna trecută și în aceasta s’a con­tinuat desbaterea asupra budgetelor diferitelor ministerii. Deputaţii noştri au luat parte vie la dis­cuţii, parte arătând volniciile şi nedreptăţile ce se fac, parte făcând propuneri de inte­res şi spre binele general al poporului. Astfel, în numărul trecut am amintit, că în şedinţa de Mercuri, săptămâna trecută a vorbit, la budgetul ministerului de justiţie dep. Dr. Ştefan C. Pop, arătând, că guvernele din trecut au numit pe juzii români în ţinu­turi ungureşti, care între Români au trimis juzi urguri. Cere aplicarea de juzi români printre Români, ca sărmanul popor să nu fie silit a plăti tălmaci. Polonyi a respins, că la numirea j­uzi­lor va fi totdeuna cu considerare la aceea, ca juzii să priceapă limba poporului. La budgetul ministerului de interne a vorbit dr. Vaida-Voevod, arătând mizeriile sterei sanitare și cerând întemeiarea unui mi­nister sanitar, cum și aceea, ca curarea (în­grijirea) bolnavilor să se facă în cinste. Tot asemenea au vo­bit deputaţii Hodja şi Brediceanu, cerând sistarea posturilor de fişpani, cari, după cum au zis ei, nu sunt alt­ceva, decât neşte agenţi poliţieneşti împotriva naţionalităţilor. I­I Dr. Alexandru Vaida-Voevod arată ma­rile deosebiri ce există între proprietatea mare şi mică. Marii proprietari îşi dau maşiile în arendă, care arendaşii exploatează hoţeşte pământul şi ruinează pe micii proprietari. Ora­torul face propunere pentru parcelarea marii proprietăţi, precum şi a moşiilor comunale şi de stat. La budgetul agriculturei, în şedinţa de Sâmbătă, în 21 i. c. deputatul Maniu, cu pri­vire la colonizări, a cerut, că la acele să nu fie îndreptătoare politica şi să se facă cu luarea în seamă şi a postulatelor naţionalităţilor. In acest înţeles a vorb­i şi dep. Brediceanu. Tot în aceasta şedinţă, la titlul »acţiunea secueasca«, Maniu protestează contra protejării unei rase şi cere ca să se ia în considerare şi interesele Românilor ardeleni, cari sunt şi ei lipsiţi ca Secuii. Luni, în 23 c, deputatul nostru dr. T. Mihályi a făcut trei propuneri: doue cu pri- Foiia. Cele mai mari minuni ale lume!. Trad. de Petru Bura, înv. (Urmare). Cea mai frumoasă grădină în lume e grădina regească în Kiw, în Anglia. Cu toate că e n­umai de 17 jugere, totuși o cercetează pe an un milion și jumătate oameni. Cele mai rari plante sudice se găsesc aici. Are grădină de cart­ă, muzeu, casă de plante su­dice şi şcoală de grădinărit. Cea mai mare zidire e piramida cea mare a lui Cheops în Egipet. S’a zidit înainte cu vreo 4 mii de ani; suprafaţa casei e de 746 urme cuadrate. In 20 de ani au lucrat la ea 100.000 de oameni, pe cari tot la trei luni îi schimba cu alţii noi. Petrile de o greutate uriaşe s’a adus din Abesinia. Aprocsimativ a costat 700 milioane cor. Cea mai ma­re lampă electrică a fost văzută in expoziţia din Chicago în anul 1893. Liniile aşezate in acea lampă au avut o greu­tate de 400 kg. Puterea de a lumina cores­punde la 375 milioane de luminări. La o de­părtare de 100 miriametri englezi puteai se ceteşti. Cea mai mare depărtare ce a făcut glon­ţul puşcat din tun a ajuns-o tunul uriaş de oţel a lui Krupp, de 130 tonne greutate. Glon­ţul a căzut la o depărtare de 15 miriametri englezi. Greutatea glonţului înpuşcat a fost de 1 ’/1 tonne. Cea mai mare casă de locuit din lume e »Freihaus« în Viena. In 400 de locuinţe sunt 1350 de odăi, dintre 13 curţi, 8 sunt a­­coperite. Cea mai mare păşune de oi e în comi­tatele Dimmit şi Webb în statul Texas din America. Aici pe 400,000 jugere păşunează pe an 800.000 de oi. Cea mai mare statuă este »Statua liber­tăţii« făcută de Bartholdi şi pe care Francia a dăruit’o Statelor Unite din America. In capul ei pot sta 40 de oameni, 12 oameni în făcliile ce răspândesc lumină şi le ţine în mână. Cel mai mare banchet s’a ţinut în Paris în palatul industrial, la 18 August 1889, au luat parte la el 40.000 de oameni. Cea mai mare peşteră e lângă oraşul Louisville, în statul Kentucky, în America. Drumul drept ce duce în ea e de 10 miriametri englezi, dar­ cu drumurile (gale­riile) laterale este şi de vre­o 150 miriametri englezi. Cea mai înaltă statuă e în orașul din America în Washington, ridicată în amintirea lui George Washington. De 550 de urma înaltă, 50 de trepte condus pe ea în sus, în fie­care cu 18 grade. Cel mai lung tunel e tunelul Sant-Gott­­hard pe linia ferată Lucern și Milano. Tu­nelul, lung de 9 şi 1/1 milia­metri englezi, a costat 240 milioane cor. Cel mai mare târg de vite e în Chicago, înfiinţarea lui a costat 50 milioane cor. şi pe zi poate adăposti 20,000 vite comute, 25,000 oi şi 120,000 de porci. (V­­arma.) vire la încetarea favorurilor pe trenuri şi a treia de înţelesul, ca băncile să nu poată lua de la datornici mai mult de 8­­0­te. Dieta va ţinea şedinţe pănă la sfîrşitul lunei acesteia. Stările în Rusia. In Rusia săptămâna din urmă s’au petrecut lucruri mari, cari au făcut foarte încordată starea politică. Par­lamentul rusesc, duma, a fost Închis prin un decret al Ţ­iului. In decret să spune, că noua dumă va fi convocată pe 5 Martie 1907 şi pentru ea trebuie noue alegeri. Deputaţii nouei dume, aşa se spune, vor fi aleşi pe baza vo­tului universal. Duma a fost Împrăştiată din prici­nă, că ea avea al­e vederi, ca guvernul şi pe Ţar­­ a supărat faptul, că ciuma voia să adreseze un manifest poporului. Guvernul a voit să împedece acest lucru şi aşa a disolvat ciuma. Ţarul a închis şi consiliul de stat, tot pănă în Martie viitor. Partea cea mai mare a deputaţilor fiindcă le-a încetat imunitatea, s'au dus în Finlanda şi acolo, în oraşul Viborg, au făcut un manifest cătră popor, subscris de preste 200 de de­putaţi. Se crede, că venind ei la Peter­sburg, vor fi arestaţi. Manifestul lor a fost oprit de guvern, dar deputaţii tot îl vor respăndi la ţară. De odată cu inch­derea ciumei, s’au făcut schimbări şi la guvern. Ministrul Goremyk­­ a fost absolvat din post şi în locul lui a fost numit primministru Stolipin, care a fost ministru de interne. Se zice, că acesta a sfătuit şi convins pe Ţarul, se închidă ciuma. Ce va urma acum, nu se ştie. Ştirile eşite din cercurile stăpânirii vestesc linişte. Alţii zic, că focul arde sub spuză şi azi mâne va isbucni răs­coala. Vom vedea! Ştirile mai noue sunt următoarele: Londra, 25 Iulie c. Foaiei Daily Mail îi se scrie din Peters­burg, că Ţarul probabil va introduce dictatură militară. Dictator va fi marele duce Nicolae Nicolaieviciu. Muronzev, fostul prezident al dumei, a fost chemat la Țarul. Petersburg, 25 Iulie c. Un ucaz de-al Țarului proclamă starea de asediu pe teritorul Căzacilor de pe Don. Pozen, 25 Iulie c. In orașul Alexandrovo decurge luptă între trupele resculate și loiale. Edificiile sta­tului au fost nimicite. Moscva, 25 Iulie c. Ofițerii cu concediu în străinătate au primit poruncă să se întoarcă acasă. In po­runcă se spune, că trupele vor fi puse pe picior de bătaie din cauza stărilor neliniștite . Londra, 26 Iulie c. Foile de aici sunt informate, că în Pe­tersburg se susține ştirea, că împăratul Ger­maniei vrea să dea ajutor militar Ţarului. în­țelegerea între cei doi domnitori e da mai mult. Se zice, că şi monarchul nostru ţine la aceasta înțelegere. Nu se şti încât e ade­vărată aceasta știre. Petersburg 26 Iulie c. Alegerile pentru noua duma vor fi ves­tite în curând; alegerile se vor face în De­cembre a. c. Londra 26 Iulie c. Ştiri sosite din Petersburg spun, că pănă acum în Rusia e linişte. Până Marţi au fost arestaţi în Petersburg 200 de oameni civili şi vre-o 60 de soldaţi. Paris 26 Iulie a Din Petersburg se vesteşte, că al doilea batalion al regimentului Preobrasenski a fost desarmat pentru nesupunere şi dus în for­tăreaţa Petru-Paul. Din Lume. Rescoală în Serbia. Pe lângă toată tăgăduirea, se susţine, că în Cragujevaţ a isbucnit o rescoală militară Rescoala a avut caracter antidinastic şi a fost sugrumată numai aşa, că au fost arestaţi nu­meroşi subofiţeri şi soldaţi. Congresul panamerican. Congresul panamerican al republicelor din America, a fost deschis în Rio de Janeiro (Brazilia). Republicele Venezuela, Haiti şi S. Domingo nu au trimis representanţi. Prezident a fost ales Nabuco, trimesul Braziliei la Was­­hington. Congresul a esprimat mulţumită lui Roossevelt şi Port. Diaz, prezidenţi de onoare, pentru că au întrevenit între statele Guatemala şi S. Salvator să facă pace.

Next