Foaia poporului, 1906 (Anul 14, nr. 1-52)
1906-07-29 / nr. 29
Pag. ^88 Nr. 29 mișcarea bandelor grecești din Macedonia. Totota’.a se scrie, că puterile de-ocam dată nu voiesc a întreveni în conflict. I din dietă. — Continuarea desbaterii budgetului. — Septămâna trecută și în aceasta s’a continuat desbaterea asupra budgetelor diferitelor ministerii. Deputaţii noştri au luat parte vie la discuţii, parte arătând volniciile şi nedreptăţile ce se fac, parte făcând propuneri de interes şi spre binele general al poporului. Astfel, în numărul trecut am amintit, că în şedinţa de Mercuri, săptămâna trecută a vorbit, la budgetul ministerului de justiţie dep. Dr. Ştefan C. Pop, arătând, că guvernele din trecut au numit pe juzii români în ţinuturi ungureşti, care între Români au trimis juzi urguri. Cere aplicarea de juzi români printre Români, ca sărmanul popor să nu fie silit a plăti tălmaci. Polonyi a respins, că la numirea juzilor va fi totdeuna cu considerare la aceea, ca juzii să priceapă limba poporului. La budgetul ministerului de interne a vorbit dr. Vaida-Voevod, arătând mizeriile sterei sanitare și cerând întemeiarea unui minister sanitar, cum și aceea, ca curarea (îngrijirea) bolnavilor să se facă în cinste. Tot asemenea au vobit deputaţii Hodja şi Brediceanu, cerând sistarea posturilor de fişpani, cari, după cum au zis ei, nu sunt altceva, decât neşte agenţi poliţieneşti împotriva naţionalităţilor. II Dr. Alexandru Vaida-Voevod arată marile deosebiri ce există între proprietatea mare şi mică. Marii proprietari îşi dau maşiile în arendă, care arendaşii exploatează hoţeşte pământul şi ruinează pe micii proprietari. Oratorul face propunere pentru parcelarea marii proprietăţi, precum şi a moşiilor comunale şi de stat. La budgetul agriculturei, în şedinţa de Sâmbătă, în 21 i. c. deputatul Maniu, cu privire la colonizări, a cerut, că la acele să nu fie îndreptătoare politica şi să se facă cu luarea în seamă şi a postulatelor naţionalităţilor. In acest înţeles a vorbi şi dep. Brediceanu. Tot în aceasta şedinţă, la titlul »acţiunea secueasca«, Maniu protestează contra protejării unei rase şi cere ca să se ia în considerare şi interesele Românilor ardeleni, cari sunt şi ei lipsiţi ca Secuii. Luni, în 23 c, deputatul nostru dr. T. Mihályi a făcut trei propuneri: doue cu pri- Foiia. Cele mai mari minuni ale lume!. Trad. de Petru Bura, înv. (Urmare). Cea mai frumoasă grădină în lume e grădina regească în Kiw, în Anglia. Cu toate că e numai de 17 jugere, totuși o cercetează pe an un milion și jumătate oameni. Cele mai rari plante sudice se găsesc aici. Are grădină de cartă, muzeu, casă de plante sudice şi şcoală de grădinărit. Cea mai mare zidire e piramida cea mare a lui Cheops în Egipet. S’a zidit înainte cu vreo 4 mii de ani; suprafaţa casei e de 746 urme cuadrate. In 20 de ani au lucrat la ea 100.000 de oameni, pe cari tot la trei luni îi schimba cu alţii noi. Petrile de o greutate uriaşe s’a adus din Abesinia. Aprocsimativ a costat 700 milioane cor. Cea mai mare lampă electrică a fost văzută in expoziţia din Chicago în anul 1893. Liniile aşezate in acea lampă au avut o greutate de 400 kg. Puterea de a lumina corespunde la 375 milioane de luminări. La o depărtare de 100 miriametri englezi puteai se ceteşti. Cea mai mare depărtare ce a făcut glonţul puşcat din tun a ajuns-o tunul uriaş de oţel a lui Krupp, de 130 tonne greutate. Glonţul a căzut la o depărtare de 15 miriametri englezi. Greutatea glonţului înpuşcat a fost de 1 ’/1 tonne. Cea mai mare casă de locuit din lume e »Freihaus« în Viena. In 400 de locuinţe sunt 1350 de odăi, dintre 13 curţi, 8 sunt acoperite. Cea mai mare păşune de oi e în comitatele Dimmit şi Webb în statul Texas din America. Aici pe 400,000 jugere păşunează pe an 800.000 de oi. Cea mai mare statuă este »Statua libertăţii« făcută de Bartholdi şi pe care Francia a dăruit’o Statelor Unite din America. In capul ei pot sta 40 de oameni, 12 oameni în făcliile ce răspândesc lumină şi le ţine în mână. Cel mai mare banchet s’a ţinut în Paris în palatul industrial, la 18 August 1889, au luat parte la el 40.000 de oameni. Cea mai mare peşteră e lângă oraşul Louisville, în statul Kentucky, în America. Drumul drept ce duce în ea e de 10 miriametri englezi, dar cu drumurile (galeriile) laterale este şi de vreo 150 miriametri englezi. Cea mai înaltă statuă e în orașul din America în Washington, ridicată în amintirea lui George Washington. De 550 de urma înaltă, 50 de trepte condus pe ea în sus, în fiecare cu 18 grade. Cel mai lung tunel e tunelul Sant-Gotthard pe linia ferată Lucern și Milano. Tunelul, lung de 9 şi 1/1 miliametri englezi, a costat 240 milioane cor. Cel mai mare târg de vite e în Chicago, înfiinţarea lui a costat 50 milioane cor. şi pe zi poate adăposti 20,000 vite comute, 25,000 oi şi 120,000 de porci. (Varma.) vire la încetarea favorurilor pe trenuri şi a treia de înţelesul, ca băncile să nu poată lua de la datornici mai mult de 80te. Dieta va ţinea şedinţe pănă la sfîrşitul lunei acesteia. Stările în Rusia. In Rusia săptămâna din urmă s’au petrecut lucruri mari, cari au făcut foarte încordată starea politică. Parlamentul rusesc, duma, a fost Închis prin un decret al Ţiului. In decret să spune, că noua dumă va fi convocată pe 5 Martie 1907 şi pentru ea trebuie noue alegeri. Deputaţii nouei dume, aşa se spune, vor fi aleşi pe baza votului universal. Duma a fost Împrăştiată din pricină, că ea avea ale vederi, ca guvernul şi pe Ţar a supărat faptul, că ciuma voia să adreseze un manifest poporului. Guvernul a voit să împedece acest lucru şi aşa a disolvat ciuma. Ţarul a închis şi consiliul de stat, tot pănă în Martie viitor. Partea cea mai mare a deputaţilor fiindcă le-a încetat imunitatea, s'au dus în Finlanda şi acolo, în oraşul Viborg, au făcut un manifest cătră popor, subscris de preste 200 de deputaţi. Se crede, că venind ei la Petersburg, vor fi arestaţi. Manifestul lor a fost oprit de guvern, dar deputaţii tot îl vor respăndi la ţară. De odată cu inchderea ciumei, s’au făcut schimbări şi la guvern. Ministrul Goremyk a fost absolvat din post şi în locul lui a fost numit primministru Stolipin, care a fost ministru de interne. Se zice, că acesta a sfătuit şi convins pe Ţarul, se închidă ciuma. Ce va urma acum, nu se ştie. Ştirile eşite din cercurile stăpânirii vestesc linişte. Alţii zic, că focul arde sub spuză şi azi mâne va isbucni răscoala. Vom vedea! Ştirile mai noue sunt următoarele: Londra, 25 Iulie c. Foaiei Daily Mail îi se scrie din Petersburg, că Ţarul probabil va introduce dictatură militară. Dictator va fi marele duce Nicolae Nicolaieviciu. Muronzev, fostul prezident al dumei, a fost chemat la Țarul. Petersburg, 25 Iulie c. Un ucaz de-al Țarului proclamă starea de asediu pe teritorul Căzacilor de pe Don. Pozen, 25 Iulie c. In orașul Alexandrovo decurge luptă între trupele resculate și loiale. Edificiile statului au fost nimicite. Moscva, 25 Iulie c. Ofițerii cu concediu în străinătate au primit poruncă să se întoarcă acasă. In poruncă se spune, că trupele vor fi puse pe picior de bătaie din cauza stărilor neliniștite . Londra, 26 Iulie c. Foile de aici sunt informate, că în Petersburg se susține ştirea, că împăratul Germaniei vrea să dea ajutor militar Ţarului. înțelegerea între cei doi domnitori e da mai mult. Se zice, că şi monarchul nostru ţine la aceasta înțelegere. Nu se şti încât e adevărată aceasta știre. Petersburg 26 Iulie c. Alegerile pentru noua duma vor fi vestite în curând; alegerile se vor face în Decembre a. c. Londra 26 Iulie c. Ştiri sosite din Petersburg spun, că pănă acum în Rusia e linişte. Până Marţi au fost arestaţi în Petersburg 200 de oameni civili şi vre-o 60 de soldaţi. Paris 26 Iulie a Din Petersburg se vesteşte, că al doilea batalion al regimentului Preobrasenski a fost desarmat pentru nesupunere şi dus în fortăreaţa Petru-Paul. Din Lume. Rescoală în Serbia. Pe lângă toată tăgăduirea, se susţine, că în Cragujevaţ a isbucnit o rescoală militară Rescoala a avut caracter antidinastic şi a fost sugrumată numai aşa, că au fost arestaţi numeroşi subofiţeri şi soldaţi. Congresul panamerican. Congresul panamerican al republicelor din America, a fost deschis în Rio de Janeiro (Brazilia). Republicele Venezuela, Haiti şi S. Domingo nu au trimis representanţi. Prezident a fost ales Nabuco, trimesul Braziliei la Washington. Congresul a esprimat mulţumită lui Roossevelt şi Port. Diaz, prezidenţi de onoare, pentru că au întrevenit între statele Guatemala şi S. Salvator să facă pace.