Foaia poporului, 1906 (Anul 14, nr. 1-52)

1906-10-21 / nr. 41

Pag. 554 FOAIA POPORULUI Nr. 41 „Călindari! Poporului“ pe 1907, a apărut cu cuprins bogat, atât calen­daristic- statistic, cât şi literar. Afară de partea calendaristică cuprinde statistica instituţiilor noastre culturale bisericeşti­­economice, (biserici, şcoale, reuniuni etc.) după cele mai noue date. Partea literară bine îngrijită, cu­prinde: Răspând­rea Românilor. Colinde. Preotul ca păscălitor (Anecdotă). De­spre răni (Din medicina poporală). îm­părăţie ţigănească (Anecdotă In versuri). Cum trăesc studenţii din Blaj ? D zeu ştie (Poveste), apoi poesii poporale, ar­­ticii economici, poesii, glume ilustrate etc. şi Răvaşul, întâmplări de peste an de la noi şi din străinătate. Calindarul e împodobit cu multe ilustraţii, între ceri amintim portretele Regelui şi Reginei României, al metro­­poliţilor Şaguna şi Meţianu, a dep. dietul Dr. Teodor Mihali, a poetului O. Goga etc. Târgurile sunt in ordine alfabetică și fără greşeli. Prețul 40 kmî şi 5 bani porto. Se află de vânzare la librăria »Foii Po­porului«, S­­iiu (str. Măcelarilor nr. 12) și la librăriile de la noi. Reverzătorilor se dă rabat cuvenit. Dieta şi proiecte de legi. Şedinţa a doua a dietei s’a ţinut, cum am vestit, Vineri, septemâna tre­cută, in 12 Oct. c. Trei lucruri mai însemnate s’au petrecut în aceasta şedinţă, cari ne in­teresează : Ministrul de comerciu, Kossuth a prezentat dietei 5 proiecte de legi. Deputatul naţionalist slovac Skiriac a făcut Înştiinţare, că a fost jignit în dreptul său de imunitate, ca deputat . M­nistrul Wekerle, ca ministru de finanţe, a prezentat proiectul de budget, adecă venitele şi cheltuielile ţerii, pe 1907 şi şi a ţinut espozeul (vorbirea) prin care a tălmăcit poziţiile din budget. Să le luăm pe rând. La începutul şedinţei, după unele formalităţi s-a sculat ministrul Kossuth şi a prezentat 5 proiecte de lege de interes economic şi social. Ele sunt următoarele: despre asigurarea lucră­torilor; despre desvoltarea industriei; despre ajutorarea navigaţiunii ungare; ci spre folosirea şi controlarea măsurilor şi despre statistica comercială din afară de patrie. Ci­că aceste proiecte, dacă se vor vota, vor vindeca multe rele din ţara acesta. Aşa cred şoviniştii »părinţi ai patriei« şi de aceea au şi »elenezluit« pe Kossuth. Dar, se pare, că nu va fi tocmai aşa, deoare­ce cercurile negu­­ţătoreşti şi socialiştii nu sunt de loc mulţumiţi cu ele. Vom cunoaşte cu­prinsul lor, când vor veni fiecare la desbatere deosebită. Cum suntem in­formaţi, la unele din ele (asigurarea lucrătorilor şi desvoltarea industriei) vor lua cuvântul şi deputaţii noştri. După Kossuth a vorbit deputatul Skiriac, înştiinţând că el a fost jignit în dreptul său de imunitate, oprindu-i organele adminisrative de a ţinea adu­nări cu alegătorii sei. Aceasta, — a z­i Skiriac — e ruşinător şi pentru guvern. Si d­ac a voit să ţie în cercul său de alegere o dare de seamă înaintea alegătorilor săi, cum au ţ­iut şi unii din deputaţii noştri prin cercuri. Dar’ pretorul nu­­ a lăsat să vorbească de­spre administraţie,­­i-a detras cuvântul şi in urmă a împrăştiat adunarea cu gendarmi. In comuna Breda a convocat Ski­riac o adunare de popor, dar­ şi a­­ceasta a fost împrăştiată cu puterea. Solgăbirăul n'a avut drept la aceasta şi de aceea Skiriac cere dreptate. înştiin­ţarea se dă com­siei de imunitate, spre a cerceta lucrul şi a raporta. A urm­at acum punctul cel mai însemnat al zilei, proiectul de budget. Wekerle, în numele guvernului, fă­găduieşte multe lucruri frumoase: îm­bunătăţirea plăţilor derogătorilor de stat, asigurarea lucrătorilor, reforma dărilor aşa că se va scărita darea de câştig şi darea oamenilor cu avere mai mică etc. Proiectat de lege în privinţa acestora, a zis W.kerle, că îl va prezenta preste câteva luni. A ară­tat apoi W k’rle în vorbirea s­a şi poziţiile diferitelor ministerii. B­udgetul ministerului de culte se urcă cu vre-o 5 milioane de cor. Se vor crea vre-o 500 de posturi noue de învăţători, numai de stat, ungureşti — se înțelege. Se urcă suma, cu care se ajută biseri­­cele protenstante, »cele mai maghiare biserici«, la fundul de penzie a gaze­tarilor unguri se dau 40 mii cor. şi altele, cari toate vor veni în desbatere în dietă. La toate aceste înse se recer bani, bani mulţi şi aşa budgetul se urcă față de cel din anul acesta cu 48 mi­lioane de cor. Rezultatul în total este : Venite..................... 1.262,035.561 cor. Cheltuieli . . . . 1.262,015.239 > Rémáne plus la venite 20.322 cor. Eată ! Plătește biet popor, pănă te spetești! Dar’, Doamne ferește! Să nu fim nedrepți. W­­erle, ca să nu sparie țara, a spus, că cu toată urcarea de 48 de milioane, budgetul e real și că dările nu se vor urca, ci va crea el alte ve­nituri, d. e. cele ce le au acum carte­lele, apoi a zis, că eventual va fi lipsă de împrumuturi etc. Wekerle încă a căpătat »elenuri«, iar’ ţara — va plăti. Aşa e rinduiala în ţara noastră »binecuvântată«. * Miercuri, In 17 i. c. a ţinut dieta o şedinţă formală, în care s’au făcut unele înştiinţări şi s’au prezentat unele acte. Vineri, când foaia noastră ese în tipar, se ţine altă şedinţă, al cărei obiect mai Însemnat este răspunsul ministrului de culte Apponyi la interpelaţiile de­putatului nostru Dr. Ştefan Petrovici, apoi la cele ale lui baron Bánffy şi Vizi. * Noii miniştri se întrec în a pregăti proiecte preste proiecte de legi şi a le prezenta dietei. Vreau să arete, că multe lucruri şi stări din trecut sunt rele şi trebuie îndreptate, iar­ de altă parte să-şi dovedească hărnicia ... ră­splătită cu aplause şoviniste. Am văzut că Kossuth a prezentat săptămâna trecută 5 proiecte. Ministrul Polonyi asemenea pregă­teşte câteva de pe terenul justițiar. Darányi are pregătite 4 proiecte economi­ce-agricole, între cari unul care ne interesează de aproape, despre co­lonizări şi parcelări. Ploaie de legi. .. dar, că oare nu vor fi mai rele, ca cele din trecut, ne va arăta viitorul. Pentru noi e bine, că avem în dietă pe bravii noştri de­putaţi, cari să apere interesele noastre. Sibiiu, 19 Octomvrie n. Infrânarea foilor. Adunarea co­mitatelor Maramurăş şi Strigoniu, ţinute de curând, au hotărit între altele să înainteze dietei cereri spre a lua măsuri pentru înfrâna­­rea foilor naţionaliste. Ce măsuri? — întrebăm. Nu le înfrână şi înfrâng destul procurorii? Trebuie şi mai mult? Regularea moşiilor. Pe patrioţi, şi mai cu samă pe pintenaţii din Ardeal de mult îi cicăleşte regularea moşiilor în­­ Ar­deal. In afacerea aceasta min. Polonyi are un proiect da lege, care va fi supus desba­­terii unei comisii în 12 Nov. c. Constatăm, că în aceasta comisie, care are 26 de membri, nu este nici un Român. Dar’ şi de ce? Că doar’ in Ardeal nu Românii sunt în majo­rit­ate! Nu cunoaştem proiectul, dar’ trebuie să fim la pândă. Congresul naţional-bisericesc. La terminul regulat, Duminecă în 1914 Oct. c. a fost deschis în Sibiiu congresul naţional-bisericesc al bisericei noastre ortodocse române din partrie, care, cum ştim, se ţine tot la câte trei ani şi este supremul for admi­­nistrativ-bisericesc al bisericei ortodocse ro­mâne din Ungaria. înainte de deschidere s-a ţinut serviciu dzeesc în Catedrală, slujit de înalt Prea Sfinţia Sa Metropolitul Meţianu cu mare asistenţă. Slujba d­zeească a fost oficiată cu mare pompă fiind de faţă Preasfinţiţii Episcopi Nicolae Popea şi Ioan Pop şi un public foarte nume­ros. Răspunsurile liturgice le-a dat corul mixt, condus de prof. sem. Tim. Popoviciu. După slujba d-zeească s’a făcut deschi­derea congresului în casa naţională prin o frumoasă vorbire a Escel. Sale Metropolitului. Vorbirea de deschidere. In vorbirea de deschidere Escelenţa Sa îşi esprimă bucuria, că s’a putut ridica aici, la metropolie o biserică catedrală »simbol vecinic al unităţii noastre de credinţă şi de limbă« şi arătând însemnătatea bisericei în trecutul nostru, zice: Şi precum în trecut, aşa şi în viitor, tot numai biserica va fi, dom­nilor, asemenea factor de lumină şi de cultură religioasă-morală, dar­ numai dacă o vom îmbrăţişa şi noi, cu drago­stea cu care au îmbrăţişat o şi feri­ciţii noştri părinţi, dacă vom ţinea şi noi la ea, cu aceiaşi tărie şi căldură, cu care au ţinut şi acei fericiţi părinţi, precum şi dacă în sublima ei misiune

Next