Foaia poporului, 1906 (Anul 14, nr. 1-52)
1906-10-21 / nr. 41
Pag. 554 FOAIA POPORULUI Nr. 41 „Călindari! Poporului“ pe 1907, a apărut cu cuprins bogat, atât calendaristic- statistic, cât şi literar. Afară de partea calendaristică cuprinde statistica instituţiilor noastre culturale bisericeştieconomice, (biserici, şcoale, reuniuni etc.) după cele mai noue date. Partea literară bine îngrijită, cuprinde: Răspândrea Românilor. Colinde. Preotul ca păscălitor (Anecdotă). Despre răni (Din medicina poporală). împărăţie ţigănească (Anecdotă In versuri). Cum trăesc studenţii din Blaj ? D zeu ştie (Poveste), apoi poesii poporale, articii economici, poesii, glume ilustrate etc. şi Răvaşul, întâmplări de peste an de la noi şi din străinătate. Calindarul e împodobit cu multe ilustraţii, între ceri amintim portretele Regelui şi Reginei României, al metropoliţilor Şaguna şi Meţianu, a dep. dietul Dr. Teodor Mihali, a poetului O. Goga etc. Târgurile sunt in ordine alfabetică și fără greşeli. Prețul 40 kmî şi 5 bani porto. Se află de vânzare la librăria »Foii Poporului«, Siiu (str. Măcelarilor nr. 12) și la librăriile de la noi. Reverzătorilor se dă rabat cuvenit. Dieta şi proiecte de legi. Şedinţa a doua a dietei s’a ţinut, cum am vestit, Vineri, septemâna trecută, in 12 Oct. c. Trei lucruri mai însemnate s’au petrecut în aceasta şedinţă, cari ne interesează : Ministrul de comerciu, Kossuth a prezentat dietei 5 proiecte de legi. Deputatul naţionalist slovac Skiriac a făcut Înştiinţare, că a fost jignit în dreptul său de imunitate, ca deputat . Mnistrul Wekerle, ca ministru de finanţe, a prezentat proiectul de budget, adecă venitele şi cheltuielile ţerii, pe 1907 şi şi a ţinut espozeul (vorbirea) prin care a tălmăcit poziţiile din budget. Să le luăm pe rând. La începutul şedinţei, după unele formalităţi s-a sculat ministrul Kossuth şi a prezentat 5 proiecte de lege de interes economic şi social. Ele sunt următoarele: despre asigurarea lucrătorilor; despre desvoltarea industriei; despre ajutorarea navigaţiunii ungare; ci spre folosirea şi controlarea măsurilor şi despre statistica comercială din afară de patrie. Cică aceste proiecte, dacă se vor vota, vor vindeca multe rele din ţara acesta. Aşa cred şoviniştii »părinţi ai patriei« şi de aceea au şi »elenezluit« pe Kossuth. Dar, se pare, că nu va fi tocmai aşa, deoarece cercurile neguţătoreşti şi socialiştii nu sunt de loc mulţumiţi cu ele. Vom cunoaşte cuprinsul lor, când vor veni fiecare la desbatere deosebită. Cum suntem informaţi, la unele din ele (asigurarea lucrătorilor şi desvoltarea industriei) vor lua cuvântul şi deputaţii noştri. După Kossuth a vorbit deputatul Skiriac, înştiinţând că el a fost jignit în dreptul său de imunitate, oprindu-i organele adminisrative de a ţinea adunări cu alegătorii sei. Aceasta, — a zi Skiriac — e ruşinător şi pentru guvern. Si dac a voit să ţie în cercul său de alegere o dare de seamă înaintea alegătorilor săi, cum au ţiut şi unii din deputaţii noştri prin cercuri. Dar’ pretorul nu a lăsat să vorbească despre administraţie,i-a detras cuvântul şi in urmă a împrăştiat adunarea cu gendarmi. In comuna Breda a convocat Skiriac o adunare de popor, dar şi aceasta a fost împrăştiată cu puterea. Solgăbirăul n'a avut drept la aceasta şi de aceea Skiriac cere dreptate. înştiinţarea se dă comsiei de imunitate, spre a cerceta lucrul şi a raporta. A urmat acum punctul cel mai însemnat al zilei, proiectul de budget. Wekerle, în numele guvernului, făgăduieşte multe lucruri frumoase: îmbunătăţirea plăţilor derogătorilor de stat, asigurarea lucrătorilor, reforma dărilor aşa că se va scărita darea de câştig şi darea oamenilor cu avere mai mică etc. Proiectat de lege în privinţa acestora, a zis W.kerle, că îl va prezenta preste câteva luni. A arătat apoi W k’rle în vorbirea sa şi poziţiile diferitelor ministerii. Budgetul ministerului de culte se urcă cu vre-o 5 milioane de cor. Se vor crea vre-o 500 de posturi noue de învăţători, numai de stat, ungureşti — se înțelege. Se urcă suma, cu care se ajută bisericele protenstante, »cele mai maghiare biserici«, la fundul de penzie a gazetarilor unguri se dau 40 mii cor. şi altele, cari toate vor veni în desbatere în dietă. La toate aceste înse se recer bani, bani mulţi şi aşa budgetul se urcă față de cel din anul acesta cu 48 milioane de cor. Rezultatul în total este : Venite..................... 1.262,035.561 cor. Cheltuieli . . . . 1.262,015.239 > Rémáne plus la venite 20.322 cor. Eată ! Plătește biet popor, pănă te spetești! Dar’, Doamne ferește! Să nu fim nedrepți. Werle, ca să nu sparie țara, a spus, că cu toată urcarea de 48 de milioane, budgetul e real și că dările nu se vor urca, ci va crea el alte venituri, d. e. cele ce le au acum cartelele, apoi a zis, că eventual va fi lipsă de împrumuturi etc. Wekerle încă a căpătat »elenuri«, iar’ ţara — va plăti. Aşa e rinduiala în ţara noastră »binecuvântată«. * Miercuri, In 17 i. c. a ţinut dieta o şedinţă formală, în care s’au făcut unele înştiinţări şi s’au prezentat unele acte. Vineri, când foaia noastră ese în tipar, se ţine altă şedinţă, al cărei obiect mai Însemnat este răspunsul ministrului de culte Apponyi la interpelaţiile deputatului nostru Dr. Ştefan Petrovici, apoi la cele ale lui baron Bánffy şi Vizi. * Noii miniştri se întrec în a pregăti proiecte preste proiecte de legi şi a le prezenta dietei. Vreau să arete, că multe lucruri şi stări din trecut sunt rele şi trebuie îndreptate, iar de altă parte să-şi dovedească hărnicia ... răsplătită cu aplause şoviniste. Am văzut că Kossuth a prezentat săptămâna trecută 5 proiecte. Ministrul Polonyi asemenea pregăteşte câteva de pe terenul justițiar. Darányi are pregătite 4 proiecte economice-agricole, între cari unul care ne interesează de aproape, despre colonizări şi parcelări. Ploaie de legi. .. dar, că oare nu vor fi mai rele, ca cele din trecut, ne va arăta viitorul. Pentru noi e bine, că avem în dietă pe bravii noştri deputaţi, cari să apere interesele noastre. Sibiiu, 19 Octomvrie n. Infrânarea foilor. Adunarea comitatelor Maramurăş şi Strigoniu, ţinute de curând, au hotărit între altele să înainteze dietei cereri spre a lua măsuri pentru înfrânarea foilor naţionaliste. Ce măsuri? — întrebăm. Nu le înfrână şi înfrâng destul procurorii? Trebuie şi mai mult? Regularea moşiilor. Pe patrioţi, şi mai cu samă pe pintenaţii din Ardeal de mult îi cicăleşte regularea moşiilor în Ardeal. In afacerea aceasta min. Polonyi are un proiect da lege, care va fi supus desbaterii unei comisii în 12 Nov. c. Constatăm, că în aceasta comisie, care are 26 de membri, nu este nici un Român. Dar’ şi de ce? Că doar’ in Ardeal nu Românii sunt în majoritate! Nu cunoaştem proiectul, dar’ trebuie să fim la pândă. Congresul naţional-bisericesc. La terminul regulat, Duminecă în 1914 Oct. c. a fost deschis în Sibiiu congresul naţional-bisericesc al bisericei noastre ortodocse române din partrie, care, cum ştim, se ţine tot la câte trei ani şi este supremul for administrativ-bisericesc al bisericei ortodocse române din Ungaria. înainte de deschidere s-a ţinut serviciu dzeesc în Catedrală, slujit de înalt Prea Sfinţia Sa Metropolitul Meţianu cu mare asistenţă. Slujba dzeească a fost oficiată cu mare pompă fiind de faţă Preasfinţiţii Episcopi Nicolae Popea şi Ioan Pop şi un public foarte numeros. Răspunsurile liturgice le-a dat corul mixt, condus de prof. sem. Tim. Popoviciu. După slujba d-zeească s’a făcut deschiderea congresului în casa naţională prin o frumoasă vorbire a Escel. Sale Metropolitului. Vorbirea de deschidere. In vorbirea de deschidere Escelenţa Sa îşi esprimă bucuria, că s’a putut ridica aici, la metropolie o biserică catedrală »simbol vecinic al unităţii noastre de credinţă şi de limbă« şi arătând însemnătatea bisericei în trecutul nostru, zice: Şi precum în trecut, aşa şi în viitor, tot numai biserica va fi, domnilor, asemenea factor de lumină şi de cultură religioasă-morală, dar numai dacă o vom îmbrăţişa şi noi, cu dragostea cu care au îmbrăţişat o şi fericiţii noştri părinţi, dacă vom ţinea şi noi la ea, cu aceiaşi tărie şi căldură, cu care au ţinut şi acei fericiţi părinţi, precum şi dacă în sublima ei misiune