Foaia poporului, 1915 (Anul 23, nr. 1-58)

1915-01-17 / nr. 1

PREŢUL ABONAMENTULUI: P« un an..................................4 oor. 40 bani Pe o jumătate de an . . 2 cor. 20 bani. România, America şi alte ţări străine 11 cor. anual Abonamente ce fac la „Tipografia Poporului11 Sibiiu Foaie politici. Apare In fiecare Duminecă. Editura şi tiparul „Tipografia Poporulei" Redactor resp.: Nicolae Bratis. INSERATE: se primesc la BIROUL ADMINISTRAŢII! (Strada Măcelarilor Nr. 12). Un şir petit prisna-dată 14 bani, a doua-ov': 12 bani, a treia-oară 10 bani. La Anul nou. Iarăș ne aflăm în preajma unui an nou. Ca de obiceiu, se cuvine să aruncăm o scurtă reprivire asupra celor petrecute în decursul anului, care acum se sfârşeşte. Nu­­mai încape nici o îndoială, că anul acesta ne-a adus multe. Dintre acestea însă, mai puţine bune, cele mai multe rele. In tot decursul anului a domnit o shrum­­pete­­mare de bani, căreia a urmat Scum­pirea mereu a alimentelor (cele de-ale mân­cării). Culmea scumpeţii pare a se fi a­­juns acum, de când cu crâncenul războiu, care ştim de când s’a început, dar nu pu­tem şti pe când se va sfârşi. Acest războiu, — care, după cum su­sţin unii, nu s’a mai putut încunjura, — o Să aibe încă o seamă de Urmări, pe cari cu greu le putem prevedea. Deocam­dată e destul a constata şi numai faptul, că războiul european prezent înghite o mul­ţime de vieţi omeneşti, cum şi foarte mulţi bani. Cât pentru numărul soldaţilor, de a­­ceştia sunt atâtea milioane. Răni încă au fost. Dar scumpetea cea mare va aduce cu sine, că banii vor deveni tot mai rari, iar prin aceasta şi mai scumpi. Deaseme­­nea se vor împuţina alimentele, fără de cari iun războiu­l cu neputinţă de purtat. Iată de ce, spre pildă, s’au luat­­măsuri pen­tru cruţarea făinii de grâu, care să fie ame­stecată cu făină din alte cereale m­ai slabe. S’au pus apoi preţuri pe o seamă de alte mărfuri trebuincioase pentru traiu. Acestea siunt măsuri pentru populaţia civilă. Mi­liţia îşi are întocmirile ei cu totul deose­bite. Bine­înţeles, toate aceste întocmiri se razimă pe soldaţi şi bani, Cari se împu­ţinează cu de-a binelea. * Dar pe lângă multele mizerii, în le­gătură cu războiul, se naşte întrebarea : Când vom trece odată peste acest crân­cen r­­ăzboiu şi la ce ne putem aştepta după aceea ? Iată o întrebare la care oricine ar dori un răspuns cât mai lămurit şi cât mai grabnic. Numai cât nu se poate. De aceea trebuie Să avem răbdare. Cel Atotputernic ne va ajuta Să trecem şi peste aceste zile grele. Să nădăjduim deci la mai bine, fiindcă suntem vrednici. Am suferit destul până acum. E vremea, ca să avem o soartă mai bună. In această speranţă dorim iubiţilor noştri cetitori . Un an nou cu bine, mai multă bucurie şi fericire! Biblioteca Judeţeană ASTRA Situaţia războiului european. — După cinci luni de zile. — Ne este da, vedem cea mai îngrozitoare dramă, care a zguduit vre­odată temeliile civilizaţiei bătrânei Europe, întinderea dezastrului e atât de mare, încât nu e cu putinţă minţii omeneşti să cumpănească măcar în parte laturile grozavei primejdii, ce ameninţă omenirea. Sunt atât de îngrozitoare ravagiile acestui războiu, vârtejul lui ameţitor lasă urme atât de adânci şi ruinătoare în întreaga lume, încât am putea zice, cele ce se petrec azi în lume sunt sfârşitul culturei moderne, formând o graniţă între lumea de până acum şi o lume ce va să vie. Pe câmpul de luptă de la vest (între Germani, Francezi şi Englezi) de mai bine de trei luni beligeranţii stau pe aceleaş poziţiuni, în care înmor­­mântează sute de mii de vieţi. Ambele partide s’au îngropat în şanţuri, în cari cu multă greutate pot nimeri gloanţele duşmanului. Au umplut apoi împrejuri­mile acestor întărituri cu alte apărări (reţele de sârmă, gropi de lup, etc.), cari fac cu neputinţă asalturile. Deasemnea au mai umplut şanţurile cu mitraliere şi tunuri cu repetiţie, cam­ în caz de lipsă mătură totul. Şi în vreme ce, din aceste cauze, infanteria e nevoită să stea ascunsă, cu arma la picior, cele două artilerii îşi aruncă răvaşele morţii, grindina de gloanţe şi foc. Iată tabloul înspăimântă­tor al uriaşului front — de peste 600 chilometri — întins din Marea Nordului (Nieuport) până la Bale. Despre o scăpare apropiată din această stare nici nu poate fi vorba. In condiţiunile prezente răsboiul la vest va ţinea încă multă, foarte multă vreme. Pe câmpul de operaţiuni de la nord (în Carpaţi, Galiţia şi Polonia) luptele au luat de mai multe ori diferite întorsături. Când unul, când celalalt dintre be­ligeranţi a luat ofensiva (atacul), ori că din alte consideraţii a preferit a rămânea în defensivă (numai a se apară). Astfel am văzut cum s’au întâmplat cele două noui grupări ale armatelor monarhiei noastre (după ocuparea Lembergului de Ruşi), cum şi noua grupare a Germanilor după marea luptă de pe linia Varşovia— Ivangorod. In curând după aceea Germanii au luat din nou atacul contra Ru­şilor, care atac­a sfirşit cu ocuparea oraşului rusesc întărit Lodz, in acelaş timp Ruşii începuse a se retrage şi din Galiţia şi Bucovina, iar armatele monarhiei noastre, — cari trecuse dela defensivă în ofensivă, — îi urmărea din greu. Intr’aceea însă Ruşii au primit noui întăriri. In urma acestei împrejurări au pornit şi ei atacul, atât în Galiţia vestică spre Cracovia, cât şi în Bucovina. Tot aşa au făcut şi în partea de sus a Poloniei. Astfel am văzut desfăşurându-se în zilele trecute mari şi crâncene rupte, pe un front grozav de lung, care începe din colţul Bucovinei, în graniţă cu România, şi ajunge până sus la Prusia orien­tală, lângă Mărea estică. (Spre o mai bună orientare vezi mapa din „Calendarul Poporului“ pe 1915. Red.) De prezent luptele decurg pe acest front de atâtea sute de chilometri. O parte a armatei ruseşti a pornit cu un vehement asalt în ţinutul din partea Cra­coviei, dar pănă acum au fost mereu respinşi înapoi. O altă armată rusească a dat năvală asupra Bucovinei, pe care au ocupat-o aproape toată. La trecâturile peste Carpaţi Ruşii au aflat însă totdeauna împotriviri îndârjite din partea arma­telor noastre. Chiar dacă au trecut câte­odată înlăntru pe teritoriul ungar, au fost în curând respinşi iarăş înapoi. De prezent — după cum spune ultimul comunicat oficios — vremea nefavorabilă împedecă orice acţiune mai mare din partea noastră în Carpaţi. — In Polonia rusească încă au fost zilele trecute lupte mari între armatele germane şi Ruşi. Rezultatul nu se cunoaşte pe deplin până acum. Şi de pe acel câmp se vesteşte însă timp nefavorabil, care împedecă mer­sul operaţiunilor. Beligeranţii desigur că îşi fac şi pe aci gropi şi şanţuri, ca şi pe câmpul de răsboiu franco-german. Despre luptele dintre Turci şi Ruşi, în zilele din urmă s-au dat ştiri dife­rite. Ruşii au vestit, că au nimicit complet un corp turcesc de armată şi au prins câţiva generali turci. Din partea comandei turceşti se desminte însă aceasta. De altcum şi in Caucazia domneşte timp de iarnă nefavorabil. Din ţările balcanice nu sunt momente mai însemnate de remarcat. Doar atât, că Albanezii din Durazzo au încercat să se răscoale, astfel că a trebuit să sară două vapoare de răsboiu italiene, spre a face linişte, încet-încet se pare, că Italia se amestecă tot mai mult în Albania.

Next