Foaia poporului, 1916 (Anul 24, nr. 3-64)

1916-06-11 / nr. 35

Pag­ 2______________________ dai sufletelor voastre, de cum se ivesc mândria necugetată şi urâtă. Nu piz­muiţi de cât sufletele mari, nu vă legaţi decât de inimile frumoase; urâţi lenea, corupţia şi nedreptatea la ori­ce înălţi­me s’ar afla !şi cu ori­ce haină s’ar a­­coperi; începeţi de pe acum între voi a fi sprijinitorii celor slabi şi amicii ce­lor nefericiţi; şi iubiţi-vă ca fraţii pen­tru că fraţi sunteţi de trei ori, în mica familie a şcoalei, în marea familie a pa­triei şi în cea nemărginită a omenirei, pe care trebue să o adunăm întreagă în cuprinsul larg al speranţei şi iubirei. Deci acum întoarceţi-vă la lucru. Să se întoarcă cei ce au primit premiul cu acel sentiment de modestie care e cea mai bună dovadă că l-au meritat; să meargă acei cari, de­şi au învăţat nu­­ au căpătat, întăriţi de gândul că cea mai înaltă plată a meritului este în liniştita împăcare a conştiinţei, nu în bucuria tulbure a ambiţiei; şi acei cari n’au făcut tot ce trebuia, să iasă de aci cu propunerea veselă şi tare de a re­câştiga timpul pierdut. Intoarceţi-vă deci pe acasă cu su­râsul pe faţă şi în suflet, şi amintin­­du-vă de ziua examenelor, care e o glorie pentru voi şi o sărbătoare pen­tru toţi, aduceţi în îndeplinirea ori­că­­rei datorii şi în ori­ce împrejurare a vieţei, seninătatea, drăgălăşia şi puterea, învăţaţi copii, şi fiţi buni, lumea ca să audă cum, de două ori, la 1812 şi la 1878, creştinul a luat de la creştin, prietenul de la prieten, cel îndatorat dela cel care-i îndatorise şi cel bogat dela cel sărman şi pe stra­dele oraşelor celor mari fiecare trecător a fost rugat să dea câte ceva, cât îi lasă puterea şi tragerea de inimă pen­­tru ca să să poată alcătui la Iaşi o casă în care să stea şi să afle hrană feciorii de români din Basarabia, cari n’ar vrea să se adape de tulbura învăţătură mus­­călească, ci de limpedea învăţătură în graiul lor, la şcoala înaltă din Iaşi. S’a strâns credem vre-o 10—16.000 de lei şi o să mergem şi până la 50.000. Şi foaia noastră a început să primească bani pentru casa românească a Basa­­rabenilor. »Şi nu credem că va fi departe ziua în care în faţa făcătorilor de în­tuneric vom ridica, pe temelii de drept şi de jertfă, lăcaş de lumină. După „Neamul românesc pentru popor“. Chestiunea Dunărei. Berlin, 15 Main. — „Berliner Tage­blatt“ zice într’un articol despre „con­ferinţa dunăreană“, că va atârna de ţi­nuta din urmă a României, dacă Rusia îşi va pierde partea ei din malul Du­nărei. In nici un caz însă, pe viitor,­­ nu va putea avea vre-un drept asupra Dunării un stat, care nu este aşezat pe Dunăre. Un loc deosebit ocupă România; libertatea Dunării este o veche dorinţă a ei, ea trebue să dorească mai mult ca orice alt stat, să vază pe Rusia depărtată dela acest fluviu. — In nici o chestiune nu se încrucişează mai pro­nunţat interesele ruseşti cu cele româ­neşti ca aci. Asigurarea intereselor ei la Dunăre nu o poate avea România decât alături, de Puterile Centrale, dar şi aci este pri­­mejdios ca nu cumva să piarză momen­­tul potrivit ca să ia o hotărâre din România, „Jalea pentru Basarabia pierdută“. Am ştiut noi toţi, cel de sus ca şi cel de jos,­­ afară de câteva uscături trândave, care se laudă cu stearpa lor mărire — cel bogat ca şi cel sărac, cel cu învăţătură din carte şi cel cu înţe­lepciune din viaţă, am ştiut să ne ară­tăm cuviincios şi liniştit, dar hotărât şi puternic, jalea, pentru care acum o sută de ani, Rusul biruitor asupra Turcului, a rupt şi atras la dânsul jumătate din vechea noastră Moldovă. La Chişinău, unde stă guvernato­rul Basarabiei şi Vlădica rusesc, care blesteamă vorba şi cartea românească, s’au tras clopotele, s’au purtat prapo­­rele pe stradă şi s’au întins mese pen­tru mâncare şi beutură fără plată, ca la pomana morţilor. Slobozi sunt dumnealor, muscalii, să-şi tragă clopotele, să-şi plimbe po­poarele şi să-şi facă şi pomană înainte de a-şi da obştescul sfârşit. Vor uşura Ro­mânilor înmormântarea străinului care i-a biciuit, i-a stors şi i-a umilit. Noi, din partea noastră, am înţe­les astfel: S’au făcut slujbe pe la bi­serici pentru toţi ai noştri, cari pe pă­mântul furat, au muncit şi au adus jertfe fără să li se fie seamă. S’au strâns Scufundarea crucişetorului „Hampshire“, împreună cu lordul Kitchener şi întregul lui stat major. Londra, 7 Iunie.— Se vesteşte oficios. Amiralitatea marinei vesteşte cu durere că vaporul de războiu »Hamp­­sire«, pe care se afla lordul Kitche­ner în drum spre Rusia, s'a lovit sau de o mină sau a fost torpilat şi s’a scufundat. Marea era ori neliniştită. Sau luat îndată ?­ăsurile de scăpare. Totuș trebue să constatăm, că e puţină nudejde de a fi­ scăpat vre­unul cu viaţa. Marea ofensivă a Ruşilor a înce­put. — Lupte îndârjite cu Ruşii. Ruşii au început atacul cu artileria. Budapesta, 6 Iunie. — Duşmanul şi-a pus azi dimineaţă în activitate ar­tileria sa, contra întregului front nord­­estic. Focul tunurilor duşmane a cres­cut la o putere mai mare la Nistru, la Strupa de jos, la nord-vest de la Tar­­nopol şi în Volhynia. Armata arhiduce­lui Iosif Ferdinand se află la Osyka, pe o parte din front de o lărgime de 25 chilometri sub focul intenţii al artile­riei ruseşti. Un atac rusesc sa termi­nat fără pagubă pentru noi. In tot lo­cul se observă semne ale unui apropiat atac de infanterie. Budapesta, 7 Iunie. — Pe întreg frontul, adecă pe o lungime de 350 chilometri, luptele continuă cu o pradă: jira cumplită. La nord de Okna după o luptă de lungă durată cu rezultatul schimbăcios, am fost nevoiţi să ne re­­tragem trupele din primele şanţuri, cu 5 km. mai îndărăt. La Saslovice, după o lungă pregătire cu artileria, au urmat atacuri de infanterie piept la piept, în cari am respins pe duşman. La vest de Trembovla un alt atac rusesc s’a sfârşit în focul artileriei noastre. Tot asemenea şi la apus de Tarnopol se dau lupte strajnice. Din tot locul unde duşmanul a avut unele succese a fost scos afară şi respins, înaintea frontului nostru zac peste 350 de leşuri de-ale Ruşilor. Nici la Sapanov n’au putut Ruşii să aibă vre­un rezultat mai mare. In ţinuturile dintre Ulgkov şi la apus de Olika, unde Ruşii au adus întărituri mari, lupta cea mai aprigă e în curgere. Francezii dau contraatacuri cu perderi mari. Berlin, 7 Iunie. — Pe ţărmul drept al râului Mosela ne-au atacat Francezii de patru ori în cursul nopţii fără ca să aibă nici cel mai mic succes. Duşmanul a suferit mari pierderi pe urma focului încrucişat al artileriei noas­tre şi­ al mitralierelor. Italienii opun mare împotrivire­(4 iunie.) Deoarece italienii opun o împotrivire îndârjită pe coasta prin­cipală la sud de valea Posina şi în faţa DEPEŞI. Marele răsboie al lânii Scufundarea vaporului „Hampshire“ împreună cu lordul Kitchener şi întregul lui stat major. — Marea ofensivă a Ruşilor a început. — Lupte îndârjite cu Ruşii. FOAIA POPORULUI Nr. 35

Next