Foaia poporului, 1919 (Anul 27, nr. 1-47)

1919-01-14 / nr. 1

Apai l la fiecare Duminecă Cea mai veche foaie politică­ poporală înfiin­ţată la anul 1892 de partidul naţional român Sub conducerea unui comitet BREŢUL ABONAMENTULUI: Pe in­ an . . . ■ . . . . , 16 coroane Pe ♦ jumătate de an . . . 8 coroane Pe n pătrat de an ... . 4 coroane Abo­namentele se fac la Administraţia Ioii. Redacţia şi Administraţia: Sibiiu, strada Măcelarilor Nr. 12 (lângă poştă) Telefon Nr. 146. Adresa telegrafică: „Foaia Poporului“. INSERATE se primesc la BIROUL ADMINISTRAŢIEI (strada Măcelarilor Nr. 12). Un şir petit prima dată 60 bani, a doua­ oară 50 bani, a treia­ oară 40 bani. Cu Anu­l­ nou care se începe, intrăm în o nouă viaţă. Unirea noastră cu România mare ne deschide noui căi, pe cari pornim de acum înainte.­­ * Noi Românii din Transilvania, Bănat şi părţile româneşti din Un­garia, de acum încolo nu mai avem să ducem luptă aşa grea de împotri­vire contra duşmanilor cari voiau să ne înghită şi să ne şteargă de pe faţa pământului. Prin unirea cu România această luptă se domoleşte foarte mult. In schimb însă, noi, neamul ro­­mânesc, trebue se luăm lupta de gr­­,dir, economic, industrial , comercial; trebue să arătăm lumii de acum înainte, că suntem vrednici de o soarte mai bună; trebue să do­vedim, că avem pricepere şi hărnicie, pe baza cărora ne vom ocupa un loc de frunte între naţiunile culte din lume. Astfel fiind, se gată cu vorbele. De acum încolo se încep faptele. Fie­care dintre noi, să vorbim mai puţin şi să facem mai mult. Să căutăm a ne întrece unii pe alţii în muncă cin­stită, iar atunci într’adevăr vom avea „viitor de aur“. Dar în muncă cinstită să ne în­­trecem unii pe alţii, nu în ură şi răs­­bunări, nu în traiu uşor şi părtiniri slabe. Să nu „punem ţara la cale“ spre pildă numai prin cele cafenele (la oraşe) sau prin cârciume (la sate), ci să lucrăm din greu în cancelaria, prăvălia sau atelierul, unde ne avem ocupaţia zilnică , iar ţăranii noştri să lase cârciumele cu totul, de asemenea să se desveţe de jocul cărţilor şi alte lucruri slabe. In schimb să căutăm a prăsi nişte vite bune, a ne lucră bine moşia, ca astfel să înaintăm din zi în zi, prin ceea ce de sigur în scurtă vreme vom întrece pe vecinul sas sau­­—ar odată mai înstărit ca noi, ajunge însă, lui, de care numai prin muncă şi sârguinţă, iar nici decât prin trândăvie şi nepăsare. Propovăduirea acestor idei ne va fi credeul nostru de acum încolo mai mult decât orice. Vom scoate la iveală toate faptele bune şi vrednice de ur­mat. In acelaş timp vom atinge fără cruţare acolo, unde se pun piedeci înaintării, unde se va arăta nepăsare pentru interesele mari ale neamului sau unde vom vedea că se îndeasă ne­chemaţi şi nevrednici pentru cutare sau cutare post, prin ceea ce vin înapoi­­ progresul. Fiecare la locul lui! Fiecare să fie considerat după vrednicia sa ! Con­sideraţii de prietenie şi nemoşag n’au ioc, vac.. r­espectTvin­e­ric, altei persoane mai narnice! Aceste idei călăuzitoare în toată lumea, ne place a crede, că se vor urmă şi la noi în toate, altcum în scurtă vreme s’ar porni o luptă, care cu forţa elementară va răsturnă tot ce nu e sănătos şi natural.. In dorul sufletului nostru pentru înaintare, ne vine a crede, că persoa­nele noastre sus ajunse, vor observă cea mai mare stricteţă în toate, cu astfel cu atât mai uşor să putem lu­cră cu toţii mână în mână, în dra­goste şi bucurie unii faţă de alţii, fără ură şi patimă. Stăpâniţi de aceste idei curate, dorim tuturor cetitorilor foii noastre, la intrarea în al 27-lea an al existenţei ei, şi la ajungerea celor mai mari zile pentru neat­u! nostru. An nou fericit! Cu Dumnezeu înainte! Mereu înainte ! împărţirea de pământ la ţărani. Foaia noastră spune titlul ei a cui este. E foaia care reprezintă interesele popo­rului de jos, de acum 26 de ani încoace, când bărbaţi luminaţi au dat fiinţă primului organ politic-poporal. Pe atunci în frun­tea mişcării Românilor era câştigarea de drepturi politice naţionale : se pornise toc­mai lupta cu Memorandul. Iar asupra unei cauze aşa mari trebuiau lămurite şi pătu­rile de jos ale poporului. Aşa a luat fiinţă „Foaia Poporului“. Astăzi cauza Românilor din fosta Un­garie e lămurită şi încă într’un mod foarte norocos. De acum încolo toţi Românii vom form­a un singur stat, o singură ţară. Se curmă deci în mare măsură lupta contra asupritorilor noştri politici de pe vremuri. Dar cu aceasta nu e destul. Un popor, ca şi o ţară, pe lângă drepturi politice trebue să aibe şi cele trebuincioase la du­cerea unui traiu cinstit. Şi fiindcă noi Ro­mânii facem parte dintr’un stat aproape în­treg agricol,­­ locuitorii se ocupă în mare parte cu economia­­de câmp şi de vite, — nu mai încape îndoială, că trebue făcut totul, ce numai e cu putinţă, ca lucrătorii pământului şi crescătorii de vite să poată trăi în condiţii cât mai mulţumitoare. Această cerinţă a poporului nostru de jos e cu ,atât mai îndreptăţită acum, du­­pă ce ani de zile a suferit în cele şanţuri­­ pentru apărarea ţării, în care unii n’au nimic... E deci mirare, dacă aceştia pre­tind, că ei încă se capete ceva pământ ? Socotind după simţul de adevărată drep­tate şi umanitate, noi credem că nu ! Se naşte acum întrebarea : De unde şi cum să se împărţească pământ ţărăni­mii noastre, care nu are ? întrebarea aceasta e mare şi nici decât aşa uşor a răspunde la ea. In România ma­re, ca şi în fosta Ungarie, e recunoscut prin lege dreptul de proprietate. Acest drept e unul dintre cele mai de căpetenie legi ale statelor moderne. Acest drept a fost atacat acum un an numai în Rusia bolşevică, unde socialiştii radicali au cu­prins toate moşiile mari, iar după aceea ţă­ranii au început a le împărţi între ei, care cum a ajuns şi s-a priceput. Unde a ajuns Rusia prin această re­formă o vedem azi cu toţii. Din cel mai mare stat în Europa a ajuns împărţită în atâtea stătuleţe slabe şi nputincioase. Pil­da Rusiei nu se poate deci urmă la noi sub nici o împrejurare. Sunt însă alte mijloace diferite, prin cari se va putea câştigă pământ i spre a fi împărţit ţărănimii. In direcţia aceasta s’a arătat puţin caleai şi prin cele­ hotărîte în marea adunare dela Alba-­­lia, unde s*a spus că se va lucră la desfiinţarea moşii­mSVBmpptifmjouw II III IIII III *dZ6Z*

Next