Foaia poporului, 1922 (Anul 30, nr. 1-52)

1922-06-11 / nr. 23

Asoc. pentru Literatura Română Loco Şaguna 6 Anul 30-lea Apare în fiecare Duminecă I—III b­ir mn paw PREŢUL ABONAMENTULUI -Pe un an..................................Lei 40.— Pe o jumătate de an . . . . Lei 20.— Pe un pătrar de an ... . Lei 10.— Pentru America 3 dolari pe un an întreg Redacţia şi Administraţia: Sibiu, str. Mitropoliei (Măcelarilor) No. 12 (lângă poştă) Telefon Nr. 146. Adresa telegrafică: „Foaia Poporului“ ] Preţul unui exemplar: 1 Leu Duminecă, 10 Iunie 1922 No. 23 Cea mai veche foaie naţională poli­­tică­ poporală înfiinţată la anul 1892 INSERATE se primesc la BIROUL ADMINISTRATTS» (strada Mitropoliei [Măcelarilor] Sp, 1%. Preţul inseratelor! Un şir petit 3 Lei pentru fiecare palton. Două congrese în Sibiu Două congrese s’au ţinut în Sibiu, în serbătorile Rusaliilor. Unul a fost al Cer­curilor comerciale şi industriale din Româ­nia, despre care am scris în numărul tre­cut, iar al doilea a fost Congresul sindical, adecă al organizaţiilor muncitoreşti după branşe, cam­ branşe, toate laolaltă, s'au unit sub conducerea Comisiunei generale. Aceste două congrese au scopuri opuse. Comercianţii stau pe baza organizaţiei de stat actuale, pe când muncitorii sindicalişti (între cari cei mai mulţi sunt socialişti, ba chiar şi comunişti) ţintesc în ultima faza schimbarea producţiei şi a organizaţiei de stat. Cu toate acestea, noi vom scrie câteva cuvinte asupra ambelor congrese într’un singur articol, fiindcă s’au ţinut în aceleaşi zile şi în acelaş oraş, — bine înţeles în localuri deosebite, — plus că m­iei loc mult nu avem în foaie, ca­reă scriem pe larg despre fiecare. La congresul comercianţilor au venit foarte mulţi delegaţi din toate părţile Ro­mâniei mari. Toate oraşele, mai mari sau m­ai mici, din vechiul Regat, iau fost repre­zentate. Cei mai mulţi delegaţi au sosit Sâmbătă 3 Iunie, fiind primiţi la gară în mod serbătoresc din partea Sibienilor. Duminecă şi Luni s’au ţinut desbate­­rile, în sala cinematografului Apollo. Aci fiecare şi-a spus ce simte şi cum­ crede să se lucreze pentru ridicarea comerţului şi a industriei, aceasta din urmă a fost mai slăbuţ reprezentată la congres. Hotărârile congresului au fost la urmă cuprinse într’o moţiune, care prin o dele­gaţie va fi prezentată guvernului, în zilele viitoare. Această moţiune are cuprinsul ur­mător : MOŢIUNE Membrii cercurilor comerciale şi in­dustriale din întreaga România mare, în­truniţi în Congresul de la Sibiu în zilele de 4 şi 5 iunie 1922, discutând chestiuni în legătură cu mişcarea comercială şi in­dustrială, în care se găsesc aceşti factori ai vieţei noastre economice, au votat în­­una­nimitate următoarele deziderate. Cerem : 1. Libertatea comerţului intern, care­va atrage după sine o concurenţă în desfa­cerea produselor­­ ţării, folosind pe consu­matori. Odată căpătata libertatea comerţului, decretul-r­ege al speculei nu-şi mai are loc. Deci cerem, delăturarea lui. 2. Vanificarea brevetelor de licenţă pen­tru băutu­ră aplicabile tuturor debitelor de băutură dela oraşe şi comunele rurale. Să nu se mai dea în viitor nici unui comerciant, fie dela oraş sau dela sat, dreptul de a avea mai mult de două brevete (licenţe). Dreptul de a vinde băuturi spirtuoase să fie dat negustorilor şi asociaţilor, cari au făcut acest comerţ neîntrerupt cel puţin 5 ani, băeţilor de prăvălie cari au servit în această ramură de comerţ cel puţin 8 ani având etatea de 21 ani împliniţi. 3. In ce priveşte falimentul civil (ban­­crotul), cerem ca sa fie răspunzători toţi aceia, care contractează Angajamente cu co-­ mercianţi şi industriaşi şi să fie supuşi la acelaş dispreţ moral comerciantul şi ne­comerciantul, cum şi funcţionarii Statului. 4. Pentru organizarea camerelor de co­merţ cerem autonomia desăvârşită a came­relor de comerţ, înfiinţarea de burse de mărfuri şi cereale, efecte şi tot felul de produse ale solului. Pe lângă circumscripţiile, unde nevoia va cere, înfiinţarea camerelor de arbitri (comisii împăciuitoare) lângă camerele de comerţ, chiar­ şi unde nu sunt burse de e­­fecte sau mărfuri, iar preşedinţii camerelor de comerţ să fie de drept trimişi în Par­lamentul ţării. 5. Cerem ca impozitul de lux şi 1 o/o asupra afacerei să fie impuse la locul de producţie şi la intrarea mărfurilor în ţară.­­ 6. Cerem amnistierea amenzilor date comercianţilor la legea timbrului de asis­tenţă socială, cifra afacerilor şi a decretu­lui lege 2969 zis al speculei. * Asupra cercurilor comerciale şi indu­striale, spre orientarea celor de la distanţă, mai observăm, că membrii acestor cercuri se compun în cea mai mare parte din mici comercianţi, restauratori şi hotelieri, ceea ce se po­a­te uşor înţelege şi din cererile mo­­ţiunei. Cu toţii sunt însă Români buni, — m­ai deloc n’am observat străini printre delegaţi, — dar le place sa vâre în discuţii şi politică de partid. Cei mai mulţi înclină spre Partidul liberal, lucru cam obicinuit la această clasă. Din cauza tendinţelor politice a unor­­ membri, s’au ivit și ciocniri în decursul desbaterilor. Foarte surprinzătoare a fost împrejurarea, cum la banchetul de Du­minecă tin delegat bucureştean a propus o telegramă pentru dl prim-ministru Bră­­tianu, care propunere a întâmpinat momen­tan o seamă de protestări. Aceste prote­stări nu veneau însă dela Ardelenii ci tot dela delegaţi din Regat, cu inclinăţiuni spre alte partide. Telegrama nici nu s’a mai trimis atunci, ci numai a doua zi, când la începutul şedinţei din nou se produ­sese diverginte. •­o ’ * s ? : . Din prilejul congresului şi-a ţin­ut a­­dunarea generală (Sâmbătă) şi Asociaţia comercianţilor din Ardeal şi Banat. In adu­nare s’a pus în discuţie îşi o eventuală fu­ziune cu Cercul comercial dela Bucureşti. La urmă s’a abandonat­ ideia fuziune, mânând numai pe lângă conlucrare cu Ce­curile comerciale. Acî mai e de observ i*, că în vechiul Regat mai este o organi arri comercială. Sfatul negul­oresc, din c.ic fac parte mari şi mici comercianţi,­­i­ar ca poartă im comerţ regulat („ învăţ­at ” sau o firmă mai mare înregistrată, etc ). In ziua primă a Rusaliii .r, Asociaţia şi-a sfinţit steagul, pe care s’a pus : ■ ţia: Asociaţia comercianţilor şi industri­­şilor români din Ardeal şi Banat. Fraţii din Regat au făcut donaţiuni foarte mu­ntoase pentru steag. Cu totul s’au adunat aproape 30 mii de lei, între cari naşii stea­gului (dnii Il­aşiu, Doboiu şi Petri) au donat câte 1500 lei. Un raport mai detaila, asupra activităţii Asociaţiei vom publica o­­cazional. * ^ * * Congresul sindical s’a ţinut in sala de’a „Unicum“. A durat de Dumice* î până Mercuri la ameazi. Au luat pa* . :-'a 200 'delegaţi, cari au reprezentat la 40.060­ muncitori organizaţi, partea cea mai mare din Ardeal şi Banat, unde organizaţiile muncitorilor­­sunt mai înaintate.. . In ’ziua întâia şi a doua s’a discutat asupra­­ raportului Comisiei generale şi a validărilor delegaţilor. Ambele puncte au produs câteva scene furtunoase, cari au fost­ provocate de delegaţi cu idei comu­niste. Aceştia nu erau mulţumiţi cu lucrările Comisiei, pe care bucuros ar fi voit să o răstoarne. Căpetenia comuniştilor era Tom­­ase cu Pauker, pe cari ii mai secunda câţiva tineri neexperiaţi sau delegaţi unguri. Congresul a trimis Duminecă o­ tele­gramă guvernului, cerând amnistie pentru cei pedepsiţi când cu greva generală etc. .Răspunsul guvernului a sosit Luni­, prin ministrul­­Muncii, Mârzescu, care prin o telegramă aducea la cunoştinţa congresului, că Maestatea Sa a semnat decretul de am­nistie. Ştirea a fost primită cu aplauze. In urma acestei împrejurări s’a domolit spiritul lşi faţă de comuniştii gălăgioşi. S’a

Next