Foaia poporului, 1925 (Anul 33, nr. 1-52)

1925-01-04 / nr. 1

Pag- 2 corecţi. Le dorim să înfăptuiască până la sfârşit, această operă de dreptate pentru po­porul român. ro * Pe hotarul oraşului Sibiu s’a expro­priat în total ceva peste 2000 jugăre, din cari Comitetul Agrar a făcut unele scutiri, astfel că a rămas definitiv expropriat în sumă rotundă 1800 jugăre, îndreptăţiţi la pământ sunt: vreo 230 cultivatori de pământ, cari vor primi loturi între 1—4 jugăre fiecare (în total peste 800 jugăre); pentru loturi de casă circa 1700 inşi, dintre cari peste două treimi români, cari vor primi câte 1000 metri pătraţi (în total cam 300 jugăre), vreo 370 inşi primesc şi loturi pentru grădină, în mărime de câte o jumătate jugăr. Sibiul e singurul oraş, care până acum a prevăzut să dea şi locuri de grădină. Şi poate din acest motiv unii au înţeles greşit procedura împreunată cu împroprietărirea a­­cestor loturi. Ele se pot cere, dar nu se pot luă în primire, înainte de ce s’au dat lo­turile pentru case, fiindcă pentru acestea s’a făcut în baza legii exproprierea, în raza de o m­iie metri a oraşelor. Prin urmare, loturile de grădină se vor, da după cele de casă, în baza disponibilităţi­lor. Dar pământ este. De asta — în urma unei întrebări — ne-a asigurat de consilier agricol, care însuşi e cu trup şi suflet pentru cauză. Trebue însă procedat conform legii, spre a nu se da prilej la proteste, fie de către cei ce au fost expropriaţi pentru locuri de casă, fie de către cei ce n’ar fi putut primi loc de casă aproape de oraş, din cauză că locul s’ar fi dat deja pentru grădini. Afară de asta, împărţirea loturilor trebue să se în­tâmple prin tragere la sorţi între toți cei în­dreptăţiţi. Aceasta se va face la timp. «»«, supravegherea comisiilor în drept. După cum aflăm, din disponibilităţile ora­şului Sibiu se vor mai împărţi: bisericilor şi şcolilor vreo 100 jugăre, armatei tot cam 100 jug., iar Răşinărenii încă vor primi vreo 28—30 jug. din pământul ce l-au lucrat în arendă de zeci de ani. Mitropolia va primi ceva din pădurea Cisnădiei, dar nu tot cât îi compete (1000 jugăre), fiindcă atunci ar a­­junge prescurtate comunele vecine cu Cis­­nădia, Sadu, Veştem­ul şi Mohu. Grosul pă­durii pentru Mitropolie se va putea da în alte părţi ale judeţului, de pildă pe la Vurpăr sau pe la Sebeşul săsesc. Politica in ţară In diferite oraşe ale ţării, au fost des­coperite în săptămânile din urmă, centrele comuniştilor cari lucrau cu bani şi la ordinul sovietelor ruseşti. Mai deaproape scriem la alt loc al foii de azi. Mişcarea comunistă-bolşevică ar trebui să îndemne pe guvernanţii actuali, Partidul Li­hneai, să caute a introduce o cât mai bună administraţie, ca astfel populaţia să fie mul­ţumită, prin ceea ce li se ia apa de pe moara bolşevicilor. Cu regret constatăm însă, că abuzurile ce le vedem în alegeri, — de curând la Dej, iar acum mai pe urmă la Galaţi — nu ne dau speranţa, că Partidul Liberal să îndreaptă. Ce urmează de aci? Ca M. Sa Regele trebue să schimbe acest guvern, până când nu e prea târziu. Dealtcum, la alegerea din Galaţi cele mai multe voturi le-a avut Partidul Naţional, din­tre toate partidele din opoziţie. Omul guver­nului a primit cu vreo 150 voturi mai multe, decât candidatul Partidului Naţional, numai în urma obicinuitelor abuzuri liberale. FOAIA POPORULUI Nr. I Comuniştii revoluţionari în România Descoperirea centrelor de propagandă şi prinderea căpeteniilor. In foaia noastră din 14 Decemvrie c., am scris despre prinderea comuniştilor revolu­ţionari, cari au fost descoperiţi în Sibiu. Amă­nunte n’am putut da atunci, fiind cercetările în curs, dar spuneam, că vom publica la timpul său. In numărul nostru de Crăciun am aflat de bine a publica un articol lămuritor asupra mişcării comuniste, care vrea sa se vâre în ţărănime. Şi e bine, ca poporul nostru de la sate să ştie cum să taxeze pe cei ce se apropie de el cu planuri comuniste. Din scrisori pri­mite constatăm, că articolul nostru a aflat aprecierea cuvenită, ceea ce ne bucură. Descoperirea centrelor comuniste şi a că­peteniilor lor e acum aproape complectă. Pu­tem deci continua cu publicarea amănuntelor, cari ni s’au pus la dispoziţie din partea auto­rităţilor. *­­ Propaganda comunistă a luat în ultimul timp o întindere îngrijitoare. Au fost desco­perite broşuri pentru popularizarea ideilor co­muniste şi manifeste revoluţionare, care au fost afişate până şi în­ sălile de cursuri ale universităţii din Bucureşti. In special comu­niştii întreţineau mişcarea în rîndurile mun­citorilor, în centrele miniere ale ţării şi prin­tre soldaţi, pe cari îi îndemnau la revoluţie. Spre pildă în noaptea din 9 spre 10 Decem­vrie au lipit afişe şi pe unele casarme. Cam de o luna de zile serviciul Siguranţei Statului a cercetat în toate pă­rţile. Până la apropierea Crăciunului au fost arestaţi — în diferite oraşe ale ţării — peste 400 de inşi. Toţi aceştia au fost «meentrat» , sucur­­dat fiind că e vorbbi de o mişcare­ generală peste toată ţara. (V, toţii au fost închişi la Jilava, de unde în ajunul Crăciunului 170 inşi au fost eliberaţi, constat­ându-se că ei nu au altă vină decât aceea, că au răspândit şi lipit manifeste revoluţionare. Cei rămaşi arestaţi, vreo 230 la număr, vor fi daţi în judecată ca autori sau complici la atentat împotriva sigu­ranţei statului. Judecata se va face de către Consiliul de răsboiu din Bucureşti, conform legilor militare în vigoare. Un grup de comunişti internaţionali a fost descoperit, că lucra ca subcentru pentru România şi stătea în legătură cu centrala co­munistă din Viena. Conducătorul era un a­­numit Ilie Iţcovici zis Mihail Baumann, iar şeful suprem este un cehoslovac Alexander Grumbaum, Venit în ţara cu paşaport fals pe numele Heinrich Valacek. Aceşti 2 şefi erau ajutaţi în Bucureşti de Sander Margulius, Aron Kuperman, Nastase Pleaşă, Bernard Zu­­kerman, Burah Kahane, Ilie Creţu, Liza Dilur, Elena Filipovici, Normand Laibovici, Bibi Braunstein. In strada Popa Nan 44 s’a găsit revista „Tânărul Leninist“, care voiau să o împartă între muncitori. Aci s’au găsit şi in­­strucţii primite de la centrele comuniste din Sofia, Atena şi Viena. La Valacek s’a găsit do­lari, aduşi din Viena, cu scop de­ a organiză „ti­neretul comunist“. Afară de acest „cuib“, mai aveau încă trei în Bucureşti, unde ase­menea s’au găsit manifeste comuniste. Tot grupul bucureştean mai avea legături la Bârlad, Turnu Severin, Galaţi, Craiova, Timişoara etc. Al doilea centru descoperit era condus de Al. Dobrogeanu-Gherea (dispărut), care lucra în ţară prin Kobles Elek din Târgu Mureş. Din acest grup mai fac parte: ingi­nerul Marcel Pauker, Ana Pauker, David Fin­­kelstein (Fabian), Tot István etc. Acest centru avea filiale în ţinuturile miniere dela Petro­şani, Lupeni, Vulcan etc. La Petroşani s’au făcut multe arestări. A treia organizaţie a fost descoperită la Sibiu. Conducătorul era un anumit Fischer Mohr născut în Beclean, lângă Bistriţa. El a făcut însă şcoala bolşevică de 6 hni la Berlin, de unde s’a întors cu paşaport german fals pe numele de Paul Berger, ca astfel după intrarea în ţară sa scape de control a Sigu­ranţei, luându-şi numele cel Vechiu şi dân­­du-se de cetăţean român. Fischer a fost cel dintâi deţinut în Sibiu. La el s’au găsit şi dolari, fiind însuşi plătit cu dolari. Ca un mare propagandist comunist a mai fost deţinut Dr. Gyöngyösi, când, de adv. în cancelaria adv. Dr. Giindisch, iar la droghista Wis­­nowsky, de origine poloneză, aflătoare într’o drogherie din Sibiu, s’au găsit diferite pla­nuri şi circulare trase pe şapirograf, care încă a fost cuprins ca corp delict. Afară de a e- Ştia au fost deţinuţi mai mulţi muncitori co­munişti, cari stăteau în serviciul celor de sus. La încheierea foii aflam, că Dobrogeanu- Gherea încă a fost găsit şi deţinut, împreună cu toată ceata lui. Deasemenea s’au făcut descoperiri comuniste în Oradea mare.­­ Ne bucurăm, că printre deţinuţi — îndeo­sebi cei din Sibiu — n’a fost nici un Român. Numai câţiva „naivi“ cu simpatie pentru co­munism s’a aflat, dar amestecaţi în complet nu sunt aceşti muncitori români. Pe cetitorii noştri îi rugăm acum­, să mai cerceteze odată scrisul nostm un« »vmalui de crăciun. Apoi să controleze numele celor deţinuţi în acest complot revoluţionar, şi vor vedea, că sunt tot persoane cu nume jido­veşti şi străine, cari nu ne vreau binele nea­mului românesc, ci peirea lui. Fiţi deci cu Ernje! împroprietărirea comunelor cu păşuni şi păduri. — îndrumări dela ministerul agriculturii. — In regiunile de munte ocupaţiunea de că­petenie a locuitorilor fiind creşterea vitelor şi lemnăritul, se simte absoluta nevoie ca pă­durile şi păşunile destinate pentru complec­­tarea sau înfiinţarea pădurilor, să fie date cât mai curând în primirea comunelor. Cum nu se poate aştepta ridicarea în plan a tuturor pădurilor şi păşunilor, mini­sterul de agricultură şi domenii a aprobat, ca pe baza hotărîrilor de expropriere rămase definitive şi a schiţelor întocmite de s­ervi­­ciile silvice, porţiunile de păduri şi păşuni destinate comunelor,­să fie predate de îndată comunelor, fără a se mai aşteptă măsurătoarea definitivă.­­ In acest scop Casa centrală a împroprie­tăririi a făcut cunoscut preşedinţilor de co­misii de ocol de expropriere şi împroprie­tărire, ca împreună cu consilierul agricol sau delegatul său și șeful silvic respectiv, să facă împroprietărirea cu păduri și păşuni comunale la toate comunele cărora li s’au rezervat ase­menea terenuri. Darea in posesiune se va face pe baza hotărîrei rămasă definitivă și pe baza schi­ţelor întocmite de inginerii silvici. Hotărîrea se va transcrie la cărțile funduare. In hotă­­rîre se va trece neapărat toate datele ne­cesare.

Next