Foaia poporului, 1926 (Anul 34, nr. 1-52)

1926-01-03 / nr. 1

Aa al 34-lea PREŢUL ABONAMENTULUI Pe un an..............................Lei 120.— Pre o jumătate de an...................Lei 60.— Pentru America 3 dolari pe un an întreg. Un număr costă 3 Lei. Redacţia şi Administraţia: Sibiu, strada Mitropoliei (Măcelarilor) Nr. 12 (lângă poştă) Manuscriptele intrate nu se înapoiază PREŢUL UNUI NUMĂR 3 LEI Vineri—Duminecă, 1/3 Ianuarie 1926.Nî Apare în fiecare Duminecă Ce® Veche 108­6 naţională poli- Apare fiecare Duminecă tică-poporală înfiinţată în anul 1892 INSERATE­­ se primesc la BIROUL ADMINISTRAŢIEI Sibiu, strada Mitropoliei (Măcelarilor) Nr. 12 Preţul inseratelor: Un şir petit 6 Lei pentru fiecare publicare Sihiapa politică — Scrisoare din Bucureşti. — 26 Decemvrie 1925. Crăciunul din acest an nu are farmecul din alte vremuri. In loc de ger de iarnă cu zăpadă, de prezent avem o vreme caldă, care a topit zăpada dintriodată, producând, apă şi noroi în întreg oraşul. Ba pe unele străzi mai dela marginea oraşului a intrat apa şi prin pivniţele oamenilor. Ziarele apărute de Crăciun ne-au adus veşti dureroase, despre revărsări de ape în multe părţi ale ţării, îndeosebi în Ardeal, Ba­nat şi Bucovina. Unde mai pui, că în Bucureşti domneşte de multă vreme o lipsă de bani destul de sim­ţitoare în lumea comercială şi industrială! Mulţi au legat speranţe de salvare, dacă vor face afaceri bune de Crăciun. Dar cu aceasta puţini s-au întâlnit. Azi fiecare cumpără nu­mai strictul necesar, face economie, deoarece nu ştie ce-i aduce ziua de mâine. Excepţie de la aceasta fac numai cei ce câştigă bani uşor din mită şi alte învârteli păcătoase. Ace­ştia au şi azi mână spartă. • In politică Crăciunul din acest an e li­niştit. Alegerile parţiale pentru cei trei sena­­natori au dat o nouă dovadă, pentru cine bate inima ţării. La diferite ocazii, oamenii gu­vernului liberal spun, că ei sunt tari şi vor mai sta încă mult la conducere. In suflet simţesc însă altceva: că trebue să­ plece. Cu toate acestea, aşa e politica liberală, încearcă mereu a vârî zizanie între partidele de cari are mai mare temere. Prin astfel de manopere speră să-şi mai prelungească puţin rămânerea la guvern. Aşa este a se înţelege continuele atacuri la adresa Partidului Na­ţional. Conducătorii acestuia sunt asmuţaţi contra ţărăniştilor, iar la ţărănişti ar vrea să le troplă capul, ca să nu se lase uşor conduşi de Partidul Naţional. • Urmarea acestor intrigi politice o vedem. Nici până azi nu s’a putut ajunge la o per­fectă înţelegere între partidele Naţional şi Ţărănesc, cu privire la formarea viitorului gu­vern din aceste două partide. Piedeca este: pretenţiile prea mari ale Partidului Ţărănesc, care, deşi mult mai tânăr şi neprobat, ar vrea să stea pe picior egal cu Partidul Naţional. Aşa bună­oară cere jumătate din locurile de deputaţi şi unele dintre cele mai de seamă ministere. „D’apoi de ce nu se învoeşte Partidul Naţional şi la asta, ca să fie bine şi pace între fraţi ?n­e va întreba un bun cetitor ar­delean. Iată de ce fraţilor: Răspunderea gu­vernării o are în prima linie Partidul Naţional. Aşa vrea şi cere şi Maestatea Sa. Ori atunci, acest partid trebue bine să se gândească ce miniştri şi câţi îşi alege din Partidul Ţără­nesc. Tot aşa e şi cu numărul deputaţilor şi senatorilor. In Partidul Ţărănesc sunt cele mai multe elemente tinere şi neprobate. Tot aci s’au a­­propiat şi mulţi Evrei. Cu toţii iau lucrurile foarte uşor, după obiceiul din vechiul regat. Intr-o astfel de situaţie e neapărat de lipsă, ca cineva să vină la mijloc cu cumpăneală şi sânge rece la judecată. Aşa privesc lucrurile sus, de unde atârnă schimbarea guvernelor. * Că Ţărăniştii au făcut cereri prea mari, cari nu se pot împlini, au dovedit-o indirect acum de curând. Pe ziua de 20 Decemvrie 1925 s’a întrunit comitetul central al lor, în­­­tr-o şedinţă specială, ca­­să ia hotărîre asupra propunerilor Partidului Naţional. Hotârîrea a fost pe scurt. Nu primim cele îmbiate de Par­tidul Naţional, nefiind destul, dar însărcinăm comisia veche să lucreze mai departe cu Par­tidul Naţional, de la care aşteptăm noui pro­puneri. De aci se poate vedea clar: Ţărăniştii vreau să se unească cu Naţionaliştii, în for­marea guvernului viitor, dar cred că vor mai putea scoate asta şi ceva. Rămâne acum să aşteptăm, ce dorinţe li se mai poate împlini, fără îngreunarea răspunderii pentru Partidul Naţional în guvernarea viitoare a ţării. Partidul Naţional e călăuzit de cele mai bune intenţii. Prea departe nu va putea însă merge. Iar dacă Ţărăniştii nu se vor muta, atunci conducătorii Partidului Naţional sunt destul de mulţi şi tari, ca să ia singuri con­ducerea ţării. Cor. Politica externă Ungaria. In săptămâna trecută poliţia din Budapesta a arestat cinci comunişti, cari au fost dovediţi, că din însărcinarea şi plătiţi de legaţia rusă din Viena, au făcut spionaj în Budapesta, România şi Iugoslavia, în favorul Rusiei sovietice. Intre cei cinci arestaţi este şi un fost consilier ungur la Novizar, care a adunat material de spionaj din România şi Iugoslavia, dar venind cu acest material la Budapesta, aci a fost prins. Guvernul ungar vrea să ceară autorităţilor române şi iugo­­slave, ca acestea să cerceteze cuiburile comu­niste cari au lucrat cu cei deţinuţi.­ Germania. Ziarele din Berlin au scris în săptămâna trecută, că în curând se va pro­clama starea de asediu în toată Germania. Această măsură stă în legătură cu două mo­mente. Unul este: In cursul iernei se aşteaptă mişcări muncitoreşti, avându-se în vedere că lipsa de lucru creşte. Al doilea motiv: Gu­vernul vrea să fie pregătit pentru orice, în legătură cu mişcarea monarhistă. Se susţine adecă, că unii germani părtinitori ai monar­hiei s’ar fi pus în legătură cu fasciştii ita­lieni şi cu monarhiştii unguri, cu scop de a porni o mişcare mai mare. Germanii ar vrea să întroneze pe prinţul Ruprecht ca rege al Bavariei, iar Maghiarii pe arhiducele Al­brecht în Ungaria. In schimbul ajutorului din partea Italiei, monarhiştii germani şi ma­ghiari au făgăduit să sprijinească întinderea italiană în Tirolul de sud, pe contul Austriei. — Aşa se pun la cale intrigile politice, dacă cei chemaţi nu vor luă contra-măsuri de apărare. Elveţia. La Geneva se fac pregătiri pen­tru ţinerea conferinţei de dezarmare, care în lunile trecute a fost pusă la cale de Liga Na­ţiunilor. Rusia sovietică încă a fost invitată să ia parte la conferinţă. Răspunsul acesteia încă n’a sosit. America. Din capitala Statelor­ Unite,, Washinton, se anunţă: Intre Londra, Tokio şi Washington urmează pertractări diplomatice privitor la chestia dezarmării. In cercurile politice se susţine, că aceste trei puteri vor fi contra părerilor franceze şi italiene, de a introduce în programul conferenţei de desarmare şi desarmarea pe mare. Gu­vernul american este de părere, — se spune, — ca conferenţa de desarmare, care se pregăteşte la Geneva, să se ocupe numai de chestia desarmării pe uscat, iar chestiunea dezarmării pe mare să fie lăsată în grija altei conferinţe, care să fie convocată mai târziu la Washington, Bulgaria. Guvernul se ocupă cu mai multe planuri de legi, prin care să înles­nească comerţul afară din ţară. Intre altele va ridică taxele de export asupra tutunului. — Toate ţările încep a se lua la întrecere, în uşurarea de a vinde cât mai multe mărfuri proprii în alte ţari străine. E doar ştiut, că numai aşa se îmbogăţeşte o ţară. Turcia se modernizează din zi în zi. In lunile din urmă, parlamentul turcesc a votat o lege, care opreşte în viitor pe bărbaţi să ţină mai mult de o femeie. Aceasta este soţie legitimă. (Cei ce au de prezent mai multe femei, le pot ţine până mor.) O altă lege a dat libertate, ca Turcii să poată purta şi pă­lărie sau căciulă, ca toţi europenii. Până acum­ ei purtau numai fesul cel ce- Iar în zilele acestea s’a votat o lege, în urma­­­reia Turcia încă va introduce calendarul e­uropean, cu ziua de 24 ore.

Next