Foaia poporului, 1928 (Anul 36, nr. 1-52)

1928-01-01 / nr. 1

Pag. 2 cunşi în lrăzi. Acestea erau şi sunt vorbe goa­le. Sătenii de prezent duc mare lipsă de bani în numerar. De aceea, ca unul care cunosc necazurile­­ ţărănimii, mă adresez celor ce scot licitaţiile: Fiţi mai cu grije, nu forţaţi lucrurile prea tare. Timpurile sunt grele. Oamenii au produse a­gricole, au castă, au pământ, dar nu au bani. Şi atunci e dureros a-i scoate omului la vâri­­zare uneltele, vitele sau puţinul pământ ce mai are pe lângă castă,­­ când poţi prevedea înainte, că se vor vinde pe un preţ bagatel, dacă peste tot se va afla vrun cumpărător. Ba am auzit de cazuri, când s’a aranjat pe sub mână, cum­ să se ofere un preţ de nimic pe întreagă gospodăria bietului om. Şi aşa ceva trebue­ încunjurat, căci nu duce la bine. Un învăţător dela sat. Declaraţia Partidului Naţional Ţărănesc înainte de închiderea Camerei, — în ul­timia şedinţă, care a avut loc J°* 22 Decem­vrie 1927, — dl Iuliu Maniu a dat citire unei decl­a­raţiuni, care e o adevărată lovitură pen­tru guvernul liberal. , Prin această declaraţie se întăreşte încă odată neîncrederea în guvernul actual. Acesta nebucurându-se de încrederea ţării, nu are dreptul a face un împrumut în străinătate. Dacă guvernul vrea cu orice preţ să se lege de putere, Partidul Naţional Ţărănesc va porni o luptă mai înverşunată pentru răsturnarea lui. In cele următoare dăm în original decla­raţia făcută de dl Iuliu Maniu, care a spus: Partidul Naţional Ţărănesc, cercetând in toate amănuntele, atât proec­tul de budget general, cât şi proectele de budget ale mi­nisterelor şi serviciilor speciale, a dovedit, că ele nu corespund lipsurilor minimale ale funcţionarei normale a aparatului de stat. „ Partidul Naţional Ţărănesc a arătat, că daca cel de al nouălea budget al statului no­stru întregit reprezintă încă sacrificarea func­ţiunilor celor mai importante al statului, acea­sta se datoreşte orientărei nefireşti a poli­ticei economice şi financiare, de după răsboiu, care a ţinut în loc lucrările de refacere econo­­mie­ă, a stânjenit avântul producţiunei naţio­nale şi a dus la regimul car­erei, care înăbuşe toate existenţele producătoare şi muncitoare. Neîncrederea In guvern. Respingând proectul de budget, Partidul Naţional Ţărănesc, odată cu condamnarea în­­tregei politice economice şi financiare şi a prevederilor neîndestulitoare ale nevoilor stric­te ale statului, cu toate direcţiile sale naţio­nale, foloseşte prilejul discuţiei ultimului bud­get special, pentru a exprimă totala sa neîn­credere politică, în guvernul actual, şi în ce priveşte executarea budgetului. Această neîncredere este motivată în pri­mul loc prin împrejurarea că, din executarea budgetelor pe anul 1924 şi 1925, fostul şi ac­tualul ministru de finanţe a produs un însem­nat gol nemărturisit (paguba) în visteria sta­tului şi călcând legea contabilitatei publice n’a produs parlamentului mijloc pentru acope­rirea sa. De asemenea, în ultimii nouă ani, înalta Curte de Conturi n’a prezentat nici un rapor parlamentului despre modul cum s’au folosit sutele de miliarde, încasate dela contribuabili în acest răstimp. Dar neîncrederea noastră faţă de acest guvern este cu atât mai îndreptăţită, cu cât el este un guvern de uzurpaţiune, sprijinit de un parlament izvorît din alegeri falsificate. Contra împrumutului extern. Faţă de intenţiile acestui guvern, de a încercă o prelungire a existenţei sale, în în­cheerea unor operaţiuni de împrumuturi în străinătate, — ţinând seamă de consideraţia că aporturile de capitaluri din afară nu pot da rezultate însemnate, decât în cadrul unei noui orientări a întregii politice economice şi că împrumuturi de Stat nu pot fi încheiate şi în­tărite decât de guverne parlamentare şi par­lamente legale reprezentând naţiunea. — Par­tidul Naţional Ţărănesc crede că guvernul ac­tual n'are îndreptăţirea poliică de a împo­văra naţiunea prin noui sarcini. Cu toată adversitatea exilitică, Palidul Naţional Ţărănesc n’a împedicat votarea bud­getului prin mijloace parlamentare extraordi­nare, ci ţinând seama de nevoile statului a ltat parte la discuţia sa, un chip temeinic dar normal. Dar în faţa manifestărilor din ultimele zile ale primului-ministru şi a majorităţii, care încearcă să schimbe caracterul provizoriu a! guvernului într’unul definitiv, el ţine să spu­nă din nou convingerea sa, că guvernul actual trebue fără amânare şi piiversească puterea, parlamentul s­ă fie imediat disolvat, pentru că nu reprezintă naţiunea. In consecinţă, Partidul Naţional Ţărănesc va pune în­­mişcare toate energiile sale pentru întronarea fără amânare, a unui regim de le­galitate corespunzând voinţei naţionale. * * * Şedinţa comitetului de direcţie. Vineri 23 Decemvrie 1927, la ora 10 di­mineaţa, a avut loc la locuinţa dlui Iuliu Man­ii­iu o şedinţă a comitetului de direcţie şi a sfatului parlamentar a Partidului Naţional Ţă­rănesc. S-a discutat acţiunea de răsturnare a guvernului. • Dl preşedinte Iuliu Maniu­ a făcut mai 'intâiu o dare de seamă asupra situaţiei, apoi şi-au spus cuvântul aproape toţi cei de faţă. Consfătuirea s’a terminat la ora 1, după care s’a dat următorul comunicat: „Comitetul de direcţie şi Sfatul parla­mentar s’au întrunit Vineri 23 Decemvrie, o­­rele 10 dimineaţa, la locuinţa din­ luliu Maniu. Examinând situaţia politică, cu convingerea că încercarea actualului guvern de a-şi schimba caracterul de guvern provizoriu, primejdueşte interesele superioare ale ţării, după ce a luat în discuţie raportul comisiunii cu privire la tactica partidului, a hotărît măsurile necesare pentru acţiunea de înlăturare a guvernului. In acest scop delegaţii Partidului Naţional Ţără­nesc vor luă contact cu partidul dlui N. Iorga." FOAIA POPORULUI Stabilizare şi împrumut In ultimul num­ăr din renumita revistă cer­gheză „Financial News" a apărut un arti­col asupra stabilizărei monetei în România și încheierea unui împrumut extern. Acest ar­ticol, gazeta noastră „Argus" din 30 Decem­-­­ vrie c., îl dă sub titlul de sus precum urmează:­­ „Se ştie, că de câtva timp stabilizarea leului este la ordinea zilei în România. Dl Vintilă Brătianu a încredinţat studierea ace-­­­stei însemnate chestiuni prof. Angelescu. Profesorul a arătat, că după credinţa sa,­­ s’ar putea stabiliza leul cam la jumătatea drumului între valoarea sa internă şi externă. Aceasta ar însemna scăderea valoarei externe a leului de la 790 la 840 lei o liră sterlin­­ii. Banca Naţională posede de pe acum un stoc de aur îndestulitor pentru a acoperi leii de hârtie ce sunt de prezent în circulaţie. Insă, situaţia Băncii Naţionale s’ar întări, dacă ar­­ captata dela diferite bănci centrale străine cre­dite în sumă de 11 milioane lire sterline. A­­ceasta este un program pentru viitor. Intre timp, României îi mai rămâne să capete împrumutul extern, ceea ce va fi cu putinţă numai după regularea chestiei dato­riilor româno-german­e (cu leii germani din Nr. I timpul ocupaţiei etc.) — In momentul de faţă urmează discuţia asupra modului de aranjare. Speranţele României de a căpătă un Îm­prumut s’au îmbunătăţit în ultimul timp, — cu toate că problemele politice interne nu sunt regulate, — pentrucă, România s a învoit să­­primească supravegherea Ligei Naţiunilor in aranjarea finanţelor d­­e art pas acesta, care nu place mult ţârei, însă care îi întăreşte po­ziţia de a putea căpătă un împrumut." Aşa scrie revista financiară engleză. — Gazeta noastră „Argus", reproducând cele de sus, face următoarea observare: „Dl profesor Angelescu a des­minţit chiar în coloanele ziaru­lui nostru (in „Argus"), că ar fi fost însărcinat de dl Vintilă Brătianu să facă lucrarea sa pentru stabilizare, in ce priveşte primire din partea României a unui control al Societăţii Naţiunilor, asupra finanţelor româneşti, infor­maţia aceasta cere o grabnica lămurire." * • Din cele de sus reiese temerea în le­gătură cu controlul Societăţii Naţiunilor asu­pra finanţelor României. Asta cu drept cu­vânt. Dar bag seama aşa departe am ajuns sub conducerea liberală, deşi suntem ţară În­vingătoare în răsboiu, nu învinsă. Procesul studenţilor Sentinţa In procesul tulburărilor dela Oradea Mare şi Cluj, judecarea procesului celor nouă studenţi deţinuţi, s’a început Mercuri 21 Decemvrie 1927, în faţa consiliului de răsboiu din Bucu­reşti. A treia zi seara, temninându-se dezba­terile, consiliul de răsboiu s’a retras, s spre a aduce sentinţa. Întrebările, la cari aveau să răspundă ju­decătorii, cu privire la cei 9 acuzaţi, au fost: 1) Acuzatul este vinovat pentru faptul de distrugere, pentru aceea că în 6 Dec. 1927 cu rea voinţă a distrus obiecte din sinagogile din Oradea ? 2) Această distrugere s’a făcut cu voinţă şi s’a comis de mai mulţi oameni în ceaţă? 3) Acuzatul merită scuze? La orele 9, consiliul a reintrat în sala de şedinţe. E tăcere mormântală. Preşedintele ci­teşte întreaga listă a acuzaţilor. Apoi -da ci­tire sentinţei. . Cu majoritate de 4 voturi contra 1, con­siliul răspunde da la prim­a întrebare, nu la a doua şi da la a treia. Preşedintele pro­nunţă apoi următoarele condamnări: Studenţii: Lăzărescu, Dumitrescu, Lirov­­ski şi Marinescu sunt condamnaţi la câte 10 zile închisoare. Studenţii: Puiu şi Stoicescu la câte o lună închisoare. Studentul Prujescu la două luni închi­soare. Studenţii: Fundescu şi Arsenescu la câte cinci luni închisoare. Cum s’a împărţit averea regelui Ferdinand In zilele trecute, la tribunalul din Iaşi, ca autoritate pentru purtarea evidenţei moşteni­rilor, s’a înaintat şi transcris testamentul re­gelui Ferdinand. Actul a fost prezentat de înalta Regenţă, prin dl avocat C. Bolomei, care avea şi o procură a reginei Iugoslaviei şi alta a dlui Carol Caraiman (fostul prinţ Carol). In numele regelui Mihai au semnat membrii Regenţei. Averea rămasă după regele Ferdinand, care se împarte la 5 moştenitori, a fost pre­ţuită la 387.476.714 lei. Fiecare urmaş va primi deci 76.095.343 lei. Principesei Ileana îi revine însă 81.095.343 lei, întrucât îna­inte de împărţeală, moştenitorii s-au învoit­­ să-i mărească zestrea cu 5 milioane lei.

Next