Foaia poporului, 1928 (Anul 36, nr. 1-52)

1928-07-29 / nr. 31

Anul 36-lea sg&gruL mm mmm a le; Duminecă 29 Iulie 192831 FORIA POPORULUI A#wre în fiecare Duminecă Cea mai veche foaie naţională poli­tică­ poporală mfiinţată în anul ir Redacţia şi Administraţia: Sibiu, strada Mitropoliei (Măcelarilor) Nr. 12 (lângă Poştă) Manusch­eele intrate nu se înapoiază INSERATE sa prineac la BIROUL ADMINISTRAŢIEI Sibiu, strada Mitropoliei (Măcelarilor) Nr. 12 Preţul inseratelor: Ut! şir petit 8 Lei pentru fiecare publicare Apare în fiecare Duminecă PREȚUL ABONAMENTULUI Pe un an..................................Lei 160 — P* o jumătate de an . . . . Lei 80"— Pentru America 3 dolari pe un an întreg Un număr costă 3 Lei România şi chestiunea economică in Răsăritul Europei Gospodăria şi buna propăşire econo­mică a unei ţări atârnă în primul rând de felul cum ştie să muncească poporul res­pectiv, apoi de sârguinţa şi destoinicia celor însărcinaţi cu mânuirea avutului public. In toate timpurile şi în toate locurile, buna gospodărie a averii publice a mers mână în mână cu mărirea puterii şi cre­şterea prestigiului statului. In vechime Romanii, iar astăzi Englezii, sunt probe ce dovedesc din destul cele spuse mai sus. In ceea ce priveşte chestiunea economică a răsăritului Europei, ea este cât se poate de gingaşe. Şi de felul în care va fi desle­­gată, atârnă înălţarea ori subjugarea multor popoare de aici. înainte de răsboiul mon­dial, Austria şi mai ales Germania căutau să stăpânească viaţa economică în răsăritul şi centrul Europei. Diferite tratate de comerţ au făcut să intre capitalul german în cele mai însemnate întreprinderi din Ungaria, Bulgaria, Turcia şi în o parte din România. Tactica germană era de altfel foarte cuminte, văzând, că în colonii (în Africa şi Asia), se iubeşte de concurenţa formidabilă a Angliei în primul rând, apoi de a Franţei şi Americei, Germania şi-a îndreptat ochii spre ţările din răsăritul Europei, unde era un teren minunat pentru plasarea capitalului ei. In acest scop sau depus stăruinţe neîn­trerupte din partea diferiţilor bărbaţi de stat ai Germaniei. Şi într’adevăr unele ţări ca Ungaria, Bulgaria şi Turcia, au fost acaparate în între­gime de capitalul german, care de altfel a contribuit la ridicarea şi modernizarea ţărilor mai sus amintite. Aşa fiind situaţia, ne apare foarte firesc faptul, că în 1914 Germania intră în răsboiu însoţită de Ungaria, Bulgaria şi Turcia. In România veche, intrarea capitalului este de o dată nu tocmai veche şi anume s’a în­ceput pe vremea domniei regelui Carol I. Ace­sta, după cum era şi firesc, a făcut loc în pri­mul rând capitalului german, care capital a fost investit (folosit) mai ales în construcţii de căi ferate. Alături cu acesta, la stăru­inţa bărbaţilor de stat români şi-a făcut in­trarea şi capitalul francez şi apoi cel ame­rican, investit fiind în exploatarea petrolului. Isbucnind răsboiul mondial, problema economică mai gingaşe ca ori­când, se gru­pează pe alianţe. România se ataşează la Antanta (Marile Puteri aliate), care îşi ia ga­­ranţa de a o ocroti de toate năpastele. După răsboiu chestiunea refacerii eco­nomice este de cea mai mare importanţă. Fiecare ţară vrea să-şi vindece cât mai cu­rând şi cât mai bine ranele răsboiului, apoi să-şi caute astfel de aliaţi din prietenia cărora să tragă cât mai mari foloase materiale. Dorul de stăpânire a unora îşi arată şi acum ghiarele. In locul Germaniei, care pentru un mo­ment e îngenunchiată, îşi ridică Italia capul şi priveşte cu lăcomie spre ţările din răsă­ritul Europei. Scopul principal al Italiei este de a paraliza influenţa (de a micşora pu­terea) considerabilă a Franţei în aceste ţări. De aici provine răceala ce s’a lăsat în ulti­mul timp între cele două ţări sur­ori. Situaţia României creată pe urma răs­boiului prezintă nenumărate evantagii. Bo­găţii nepreţuite, popor cuminte şi hernie, apoi înlesniri naturale cum rar se gâsesc. Ar urma din toate acestea, ca în ţara noastră să domnească belşugul cel mai deplin. Cu toate acestea nu e aşa. Politica nesocotită a guvernanţilor noştri, a sfârşit în a ne izola (deslipi) cu totul de restul lumii. In loc de o bună propăşire, ne-au adus la marginea prăpastiei economice. Străinătatea şi-a pierdut în bună parte încrederea în noi. Foştii noştri aliaţi ne privesc astăzi cu nepăsare şi chiar ţările prietene de ezi ne înconjoară pe departe. Luni de zile s’au trăgănat tratativele împrumutului extern şi nici azi nu ştim sigur ce vom primi. Iată primejdia cea mare. De unde România în urma situaţiei sale favorizate, ar fi trebuit ca în ultimii 10 ani dela unire să se ridice ca dătătoare de ten în viaţa economică printre ţările din răsăritul Europei, stă astăzi umilită şi sărăcită aştep­tând mântuirea de la streini. Mare răspundere apasă pe umerii celor cari nu-şi dau seama de gravitatea lucrurilor. Incăpăţinarea celor neputincioşi ne re­voltă. Noi ştim, că se găsesc printre fiii aces­tui Neam bărbaţi, cari ar şti să înlăture pri­mejdia. Şi totuşi sunt ţinuţi departe ! Dar răbdarea noastră a ajuns la margini ! Const­ragea, membrii guvernului, d-nii general Prezan, Iuliu Meniu, I. Mihalache, precum şi repre­zentanţii autorităţilor civile şi militare. Serviciul divin a fost oficiat de către mitropoliţii Pimen al Moldovei, Nicolae al Ardealului, Gurie al Basarabiei, asistaţi de mai mulţi episcopi. La orele 12 ceremonia a luat sfârşit. Membrii familiei regale şi guver­nul s-au înapoiat la Bucureşti cu tronurile speciale. Cripta unde se află în mormânt regele Ferdinand, a fost acoperit cu jerbe de fiori, depuse de regina Maria, Principesa-Mamă Elene, exregina Elisabeta a Greciei, familia regală iugoslavă, principesa Ileana, principele regent Nicolae, fratele principe Wilhelm de Hohenzolern şi de Carol Au mai depus flori: membrii Regenţei, guvernul, cavalerii Ordi­nului Mi­hai Viteazul etc. Cu ocazia împlinirei unui an dela moar­­tea regelui Ferdinand s’a oficiat un parastas şi la Patriarhia din Bucureşti, unde au luat parte autorităţile civile şi militare, cum şi membrii congresului internaţional al învăţă­mântului secundar, care în acele zile îşi ţi­nea şedinţele la Bucureşti. — In aceiaş zi s'au oficiat parastase în toate bisericile din ţară. Parastas pentru regele Ferdinand Implinindu-se Sâmbătă 21 Iulie cu un an dela moartea regelui Ferdinand, s’a ofi­ciat la Curtea de Argeș un parastas pentru pomenirea sufletului marelui suveran dispă­rut. La această pioasă ceremonie au parti­cipat M. Sa Regina Maria, Principesa Elena- Mamă, Principele Nicolae, Patriarhul Miron Cristea şi Gh. Buzdugan membri ai înaltei Regenţe, dl prim-ministru V. Brătianu, toţi Politica în ţară Noutatea cea mai mare a ultimelor zile este încheierea tratativelor guvernului cu ban­cherii străini, referitor la împrumutul de sta­bilizare. După cum scriem la alt loc, joi în 19 iulie s-a ajuns la o anumită înţelegere. Căpătăm acum un avans de 20 milioane do­lari. Aceşti bani îi primeşte Banca Naţională, care la rândul ei va pune în circulaţie noi lei de hârtie, în măsura garanţiei ce o are în bani străini aur. împrumutul şi stabilizarea leului ar urma să se facă la toamnă. Nu s’a fixat însă dobânda împrumutului şi cursul de emisiune. Deasemenea nu e asigurat spri­jinul Germaniei. Mai sunt deci încă trei puncte importante, de la care atârnă o bună înfăptuire a împrumutului și stabilizării leului. Pe ziua de 26 iulie guvernul a convocat parlamentul, care va avea să voteze câteva legi în legătură cu împrumutul plănuit și cu ti­părirea de noi lei de hârtie. După cum se spune, şedinţele vor dura numai vreo trei zile, căci parlamentarii liberali votează la comandă şi probabil va merge totul strună. Aşa socoteşte guvernul. Tot pe ziua de 26 iulie sunt convocaţi şi parlamentarii naţional-ţărănişti de către dl Iuliu Maniu. Aceştia nu mai iau parte în parlamentul liberal, care astfel rămâne fără nici o opoziţie. Naţional-ţărăniştii se întrunesc deosebit. Ei vor discuta deasem­enea situaţia politică-financiară a ţării, îşi vor spune pă­

Next