Foaia poporului, 1928 (Anul 36, nr. 1-52)

1928-07-22 / nr. 30

Pag. 2 o nouă amânare.— Partidul National Țărănesc încă face pregătirile necesare pentru întrunirea parlamentarilor săi la timpul potrivit._______ Suprimarea răsboiului O discuţie asupra suprimării (opririi) răsboiului s’a pornit din America. Franţa vrea să primească propunerea, Anglia încă nu o va respinge, dar va pune oare­cari con­diţii. Celelalte state vor face la fel. In viitorul apropiat nu se va putea ajunge uşor la suprimarea răsboiului, deşi aceasta ar fi o mare fericire pentru toată lumea. Ideia însăși merită a fi discutată, spre binele întregei omeniri. Călduri mari în toată Europa După căldură furtuni. Valul de căldură pornit din­spre Anglia şi Franţa a atins centrul Europei şi apoi s-a îndreptat spre sud, trecând prin Italia, Iugo­slavia şi ţara noastră, unde din 15 — 17 am avut cele mai mari călduri. Unii învăţaţi sus­ţin, că aceste călduri ar fi urmarea unor pete în soare. De prezent temperatura e în scădere în toate ţările. Peste Berlin a plouat în 17 iulie. Tot în această zi a fost o violentă furtună la Viena şi Budapesta. In unele părţi ale Franţei, furtuna cu vânt a stricat viile şi semănăturile. Institutul meteorologic (al vremii) de la Berlin prevestește un nou val de căldură peste câteva zile. B L­­ i‘ f Acestea sunt știrile primite Joi 19 iulie, la încheirea foii. Despre marile călduri din zilele trecute, scriem mai pe larg la pagina 5 a foii de fată. Politica externă Franţa. încasările de impozite, în cursul primelor 6 luni ale anului 1928, au atins suma de 19 miliarde 327.186.000 franci, adecă cu un miliard 299.178.000 franci mai mult decât erau socotite incasărle bugetare. — La noi este întors: s’a incassat mult mai puţin, decât s’a plănuit Polonia. In curând vor avea loc ma­nevrele armatei polone în regiunea Vilna, a­­decă la graniţa spre Lituania. In manevre se va folosi aviaţia, tancurile şi echipele de a­­runcători de gaze. Polonia face manevre la graniţă spre Lituania, ca răspuns manevrelor plănuite de Lituania spre Polonia.— După cum am mai spus, Lituania tot ameninţă Po­lonie, că-i va lua oraşul Vilna şi împrejurimea­ Rusia. Autorităţile noastre din Chişinăul Basarabiei au fost informate, că în Ucraina de-a lungul Nistrului, au început manevrele armatei sovietice.— O altă ştire din Paris mai spune : Dintre reprezentanţii străini vor fi invi­taţi la manevrele sovietice numai Germania şi Lituania. Manevrele se întind de-a lungul gra­niţei de către Basarabia şi Polonia. Turcia calcă cu paşi repezi în urma ţă­rilor europene. Vrea să se modernizeze în toate. De curând ministerul de răsboiu turcesc a anunţat un concurs de aeroplane militare, în scopul de a face comenzi. La acest con­curs s’au găsit aeroplanele cehoslovace ca cele mai bune pentru trebuinţele turceşti.— Vedeţi, Turcii nu cumpără orbeşte, ci pun pe fabricanţi la întrecere ! Noi am comandat anii trecuţi în Anglia, şi se spune că un sistem vechiu de aeroplane, cu care sau întâmplat multe nenorociri în timpul din urmă, Anglia şi Turcia plănuesc legături mai strânse la­olaltă. Acum poartă consfătuiri pentru încheierea unui tratat de amiciţie şi a unui tratat comercial. — Aşa sboară aripile englezului în toată lumea! COR14 CORORUXm Statele­ Unite din America sunt în preajma alegerii de preşedinte. Ministrul de comerţ Hoover a demisionat din acest post, fiindcă e candidatul partidului republican la preşedinţia Statelor Unite, în locul lui Co­­olidge. Insolit de mai mulţi partizani, Hoover a plecat zilele acestea în propagandă elec­­tală. — Un alt moment important s'a mai anunțat din Statele­ Unite. Anume: Băncile de stat americane au urcat dobânda cu V» procent. Acum I’­­ an era o dobândă de 3 Vi la sută, iar de prezent a ajuns la 5 la sută. Creșterea dobânzii în America nu e semn bun, pentru împrumutul României. Ce scriu străinii despre împrumut Gazeta „Financial News“ din Londra, a publicat în numărul de la 12 iulie un arti­col, care scoate la iveală părerile bancherilor englezi. In acest articol se spune între altele următoarele: „Știrile referitoare la consfătuirile pentru împrumutul român de stabilizare au fost, în timpul din urmă, mai întortochiate ca ori­când. Rapoarte din Washington (capitala Statelor­ Unite) au anunțat că tratativele cu cercurile bancare americane au dat greş; numai­decât alte ştiri din Bucureşti vorbeau despre ajungerea la înţelegere. Ambele ştiri sunt neîntemeiate. Băncile americane nu s’au lăsat de împrumutul ro­mân şi nu vor face aceasta. Dar nici împru­mutul nu se va emite (nu se va iscăli şi pu­blica) înainte de toamnă. Este însă cu putinţă ca o înţelegere să se încheie în curând cu privire la un împrumut dat de unele bănci mari către Banca Naţională a României. Noi credem, că Banca Angliei s-a ală­turat la părerea Băncii Franţei. Guvernul en­glez a dorit însă ca planul român de stabi­lizare să fi primit binecuvântarea (aprobarea) Ligei Naţiunilor, dar decât să nu se facă deloc, mai bine să se aranjeze acum şi fără Ligă. Aflăm că s’a ajuns la o înţelegere între guvernul român pe de o parte şi Comitetul Bursei din Londra (bancherii englezi) pe de altă parte, în ceea ce priveşte plata împru­mutului român de 4*­ la sută din 1913. A­­ceastă înţelegere se va înfăptui însă numai atunci, când întreg planul de stabilizare va fi aranjat“. Aşa scrie foaia bancherilor englezi, cari probabil ştiu mai mult decât spun altora. Noi să reţinem în minte următoarele : Ame­ricanii nu se lasă de noi. Englezii la fel. Chiar şi Nemţii ne vreau cu braţele deschise. Dar cu toti ţintesc să ne stoarcă cât pot de mult, nelăsând aceasta numai în voia Franţei. O vorbă veche spune: Unde doi se ceartă, al treilea câştigă. In cazul de faţă va merge poate până la al zecelea. Iar noi vom plăti de ne vom speti, împreună cu generaţia care ne va urma, căci în legătură cu stabi­lizarea se aranjează și alte datorii românești pe zeci de ani de acum înainte. Schimbarea locuinţei din o comună în alta Fiecare cetăţean al ţării are locuinţa (domiciliul) într’o comună oarecare (în sat sau oraş). Unii cetăţeni mor de bătrâni, fără a-şi fi schimbat domiciliul de unde s’a nă­scut. Al­i, în urma ocupaţiei, se schimbă de mai multe ori în viaţă. Prin întregirea ţării noastre, s au mai ivit şi alte deosebiri, având în vedere că s au adunat cetăţeni din patru ţări (vechiul regat, Ungaria, Austria şi Rusia). Hm, 30 Aşa fiind situaţia, chiar în Ardeal şi Banat s’au ivit multe cazuri, cari au dus la neînţelegeri. Ca urmare, unele prefecturi de judeţe s’au adresat ministerului de interne cerând lămuriri. Dacă după legile de acum, noii cetăţeni stabiliţi într’o comună, au sau nu au dreptul şi în ce condiţiuni pot lua parte la folosinţa bunurilor comunale spe­ciale din comună ? Ministerul de Interne, Direcţia comunală, sub Nr. 11783 C. de la 18 Iunie 1928, a dat un răspuns lămuritor, pe care îl publicăm şi­ noi mai jos, atrăgând atenţia celor interesaţi asupra acestei circulare, care sună astfel: Prin ordinele circulare No. 24 ori C. din 8 Ianuarie 1926, şi 3026 C. din 10 Martie 1927 şi 8441 C. din 27 Maiu 1927, bazat pe hotărârile art. 11 din Constituţia din 1923, combinat in art. 7 din Legea pentru Unificarea Ad­ministrativa, s’a făcut cunoscut, că cetă­ţenii români se pot strămută dintr’o co­mună în alta fără nici o învoire mai înainte, cu obligaţia insă din partea celor ce se mută dintr’o comuna în alta, să în­deplinească formalităţile prevăzute de art. 76 şi următorii din legea pentru contro­lul străinilor, controlul unora din stabili­­mentele publice şi pentru înfiinţarea unui birou al populaţiei. Potrivit numitelor taxe, dreptul pen­tru fiecare cetăţean de a se strămuta şi stabili într’o comună este diferit de dreptul de a fi primit în legătură de apartenenţă comunală. Prin urmare, un cetăţean de curând aşezat intr’o comună, nu devine prin a­­cest simplu fapt şi părtaş la avantagiile speciale, pe care le au cei băştinaşi cu privire la anumite bunuri comunale, cum ar fi folosinţa pădurilor comunale, a ca­rierelor şi altele. Potrivit art. 7 alin. 1 din Legea pentru Unificarea Administrativă se sta­bileşte, că f­iecare locuitor al ţarei trebue să aparţină unei comune şi să participe la sarcinile comunale. Prin aparţinerea la o comună, în sensul art. 7 susnumit, trebue să se înţe­leagă potrivit art 268 din Legea pentru Unificarea Administrativă, că celor de curând stabiliţi în comună nu li se poate refuza dreptul la folosinţa bunurilor apar­ţinând proprietăţii publice a comunelor. Dacă pe lângă aceste bunuri, băşti­naşii au dreptul la folosinţa unor bunuri speciale dobândite de ei potrivit legei XXII—1866, noii stabiliţi sunt îndreptă­ţiţi a lua parte şi ei la folosinţa acestor bunuri, trebuind însă să contribue propor­ţional cu câştigul ce vor trage din această folosinţă. Astfel fiind, se face cunoscut, că con­siliile comunelor, cari au trăit sub regi­mul legii maghiare XXII—1860, pot o­­bliga pe noii stabiliţi în comună în vir­tutea art. 7 din Legea pentru Unificarea Administrativă, — prin regulamente fă­cute în conformitate cu dispoziţiunile art. 246 şi 268 şi cu aprob­area ministerului, conform art. 270 din aceiaş lege, — la plata unor taxe speciale în raport cu avantagiile, de care s’ar folosi din bu­nurile comunale.­ Am publicat această circulară în între­gime, cu atâţia numeri şi articoli de lege, tocmai pentru ca cei interesaţi să ştie la ce să se provoace şi unde să caute, îndeosebi Legea pentru Unificarea Administrativă va lămuri pe mulţi. Aceasta se află și la librăria „Foaia Poporului“.

Next