Foaia poporului, 1929 (Anul 37, nr. 1-52)

1929-01-01 / nr. 1

PREŢUL UNUI NUMĂR 3 LEI Anul 37-lea Duminecă-Marţi, 1 Ianuarie 1929— Apare în fiecare Duminecă Cea mai veche foaie naţională poli­­tică­ poporală înfiinţată în anul 1892 PREŢUL ABONAMENTULUI Pe un an....................................Lei 160'— Pe­­ jumătate de an . . . . Lei 80'— Pentru America 3 dolari pe un an întreg Pentru societăţi şi autorităţi 300 lei anual Redacţia şi Administraţia: Sibiu, strada Mitropoliei (Măcelarilor) Nr. 12 (lângă Poştă) Manuscrisele intrate nu se înapoiază Ateu Nr. 1 Apare în fiecare Duminecă INSERATE se primesc la BIROUL ADMINISTRAŢIEI Sibiu, strada Mitropoliei (Măcelarilor) Nr. 12 Preţul inseratelor: Un şir petit 8 Lei pentru fiecare publicare ­n faţa anului 1929 încă un an şi-a luat sborul spre negura tainică a trecutului; un an, o clipă în sânul veşniciei, s’a adăpostit câteva momente, pe meleagurile pământeşti, apoi a pierit misterios în noaptea uriaşă ce năvăleşte în urma noastră încă o verigă în lanţul nesfârşit al miilor de ani ce pământul a străbătut... Sa dus şi omenirea în mersul ei grăbit nu se opreşte mult timp pentru a-l deplânge. Sbuciumul şi vitregiile vieţii îndreaptă privirile oamenilor înainte, me­reu înainte, spre ziua de mâine. Trecutul este îngropat cu nepăsare în sufletul ori­cărui muritor, fiecare aleargă cât mai grăbit prin viaţă, până când vede deschi­­zându-se în faţa sa întunerecul mormân­tului. Acesta este cântul pe care omenirea l a îngânat de la început.... Şi în faţa anului ce ne stă în faţă, se perândă mulţimea uriaşă a gloatelor omeneşti, cu toate păcatele şi virtuţile ei. Fiecare cer­ pentru sine, o mângăere sau belşug, o uşurare sau desfrâu. Toţi deopotrivă îşi leagă nădejdile de unii ce vine şi­­ cer cu stăruinţă da­rurile sale. Iată ceata îmbogăţiţilor ce poartă poveri grele de aur la a căror sunet feţele lor se îmbujorează, iar ini­mile lor se desfătează privind metalul lucitor. Şi iată şi pe învinşii vieţii, umi­­lţi, cu feţele ofilite de chinurile traiului lor, cu pretenţiile lor modeste şi cu nă­dejdile lor neîmplinite. Urmează gloata leneşilor, ticăloşilor şi paraziţilor vieţii, cari trec prin lume cu surîsul sinistru pe buze, conştienţi de ticăloşia şi netrebnicia lor. Pe aceştia sbuciumul vieţii nu-i ajunge, căci nepăsarea sau josnicia sufle­tului lor îi pune la adăpost. Şi în urmă vin oamenii în sufletul cărora se nasc gândurile mari, cari clădesc în mintea lor o lume mai bună, mai fericită şi cari cer totul pentru alţii şi nimic pentru sine , este ceata purtătorilor de adevăr. Şi convoiul acesta întreg se prosterne în faţa anului ce vine, cerşindu-i bună­tăţile lui tainice. Fiecare nădăjdueşte la mai bine, fiecare râvneşte la mai mult. Veşnica nemulţumire omenească.... Şi nă­dejdea de mai bine. Feţele tuturor muritorilor se în­dreaptă astăzi spre anul ce vine şi in ochii lor licăreşte lumina nădejdii. Şi în taină fiecare din noi se întreabă: Oare ce ne va aduce anul ce vine? 299- c- Deschiderea Parlamentului Deschiderea primului Parlament al Na­ţiunii a avut loc Sâmbătă 22 Decemvrie, conform programului publicat în numărul trecut. In această zi Capitala a îmbrăcat haină de sărbătoare Pe străzile ce duc de la Palatul Regal spre Patriarhie sunt arborate drapele, iar către ameeză sau adunat foarte mulţi cetăţeni, ceri vreau să vadă cortegiul înaltei Regente. La orele 11 s’a oficiat în catedrala Patriarhiei un serviciu religios de către arhie­reul Simedria, înconjurat de cler, între care era şi dnii deputaţi Dr. Debu­ Breşov (orto­dox) şi protopop Baba-Alba-Iul­i (unit). A­­ceşti doi parlamentari sunt vrednicii preoţi, cari la 6 Mai îe28 A ba­ba au luat jurământul participanii for l­a memorabila adu­nare. Acum, din prilejul deschiderii parlamen­tului, numiţii domni întâmplător au fost invite­ţi să servească la Te-Deumul de la Patriarhie. Şi au făcut-o ca doi buni frafi, fără ură, fără ceartă,­­ din dragoste de neam şi ţară. Catedrala Patriarhiei era t­xilă cu cei mai vrednici fii ai ţării: membrii guvernului, generali, senatori, deputaţi, funcţionari înalţi. In cur­tea Patriarhiei a luat loc o companie de onoare cu drapel şi muzică. După termi­narea serviciului divin, asistenţa a trecut în palatul Camerei de alături. Priveliştea In Cameră Senatorii şi deputaţii fiind laolaltă la deschiderea parlamentului, locurile din Ca­meră nu a­jung pentru toţi. Mulţi stau în picioare. In dreapta e corpul ofiţeresc, care prin diferitele uniforme colorate dă un aspect deosebit sălii plină de parlamentari îmbră­caţi în negru. Cei mai mulţi sunt oameni noui în parlament. Mei toţi sunt fără deco­raţii, ceea ce îi deosebeşte uşor de grupul liberalilor, cari au pieptul plin de decoraţii­ Tribunele publice sunt pline de lume aleasă, doamne şi domni din toate clasele sociale. E de faţă şi întreg corpul diplomatic (miniştrii străini), care bete la ochi prin di­versele uniforme. La fel atrag atenţia publi­cului vlădicii noştri şi reprezentanţii celorlalte confesiuni din­­e­ia. Sosirea înaltei Regenţe La orele 12 fără 5 minute membrii gu­vernului apar la tribuna peziderh­ală, gru­­pându-se în dreapta şi stânga ei. Mai toţi miniştrii sunt fără decoraţii. Precis la 12 ore, dl Brătescu Voic­eşti directorul Adunărei De­putaţilor, anunţă: înalta Regentă! In acel moment o linişte morală stă­pâneşte incinta. Insoliţi de dl prim ministru Iul­u Maniu, înalţii Regel­ui îşi fac apariţia pe tribună, primiţi cu îndelungate aplauze. Se aud strigăte: „Ura“, „Să trăiască". Alteta Sa Regală Principele Regent Ni­­colae înaintează mai în faţă la tribună. După aceea dl prim-ministru Maniu îi înmânează Mesegiul Regal (vorbirea de deschidere), pe care înaltul Regent îl citeşte cu o voce clară şi sonoră, fiind foarte des întrerupt de aplauze îndelungate. Acest Mesagiu Regal cuprinde toate planurile mai însemnate, pe care guvernul actual vrea să le înfăptuiască. De aceea, în cele următoare publicam întreg Mesagiul Regal Domnilor S­tori, Domnilor Deputaţi, In urma dizolvorii Corpurilor Legiuitoare, Ţara a fost chemată să se rostească. Suntem fericiţi a constata că încrederea largă pe care v-a acordat-o Corpul electoral vă înve­steşte cu autoritate deplină, înlăuntru şi în afară, pentru înfăptuirea reformelor reclamate de urgenţele necesităţ ale închegării şi întă­ririi Statului, potrivit menirii lui şi a situaţiei ce ocupă în lume. Nevoile Ţării sunt numeroase şi împli­nirea lor cere munca excepţională a tuturor claselor sociale. Nici o energie nu este de prisos. Inlăuntrul Corpurilor Legiuitoare acum alese este loc pentru conlucrarea frăţească a tuturora.Prinosul pentru Regele Ferdinand In clipa aceasta Ne închinăm Providenţei, prin graţia căreia acum zece ani s’au reali­zat năzuinţele consfinţite prin suferinţele atâtor veacuri ale Naţiunii Române şi aducem în acest an jubiler prinosul recunoştinţei noastre veşnice victoriosului Rege Ferdinand I, Maiestăţii Sale Regina Maria, vitejilor ostaşi ai Ţării, vrednicilor bărbaţi de Stat încreză­tori în destinele neamului lor, precum şi ma­rilor noştri Aliaţi cu ajutorul cărora s’a putut înfăptui unitatea naţională. Politica externă Politica externă a României este domi­nată de dragostea poporului nostru pentru pace. Ea rătrâne întemeiată pe eliantete şi amiciţiile închegate în vremuri de suferinţe şi victorie comună şi este călăuzită de dorin­ţa de a lega bune raporturi cu toate statele, uitând ce ne-au putut desparţi în trecut. Ro­mânia, soldat însufleţit­ul păcii, va da tot­deauna concursul ei întreg nobilelor strădui­­r­­e ale Societăţii Naţiunilor, precum a fost fericită de a adera la pactul Kellog.

Next