Foaia poporului, 1933 (Anul 41, nr. 1-52)

1933-01-01 / nr. 1

Anul 4­­-le­a PREŢUL ABONAMENTULUI Pe un an........................... Lei 160 — Pe o jumătate de an . . . Lei 80 — Pentru America 3 dolari pe un an întreg Pentru societăţi şi autorităţi 300 lei anual Director: NIC. BRATU, senator Redacţia şi Administraţia: Sibiu, strada Mitropoliei Nr. 12 (lângă Poştă) _____________Telefon Nr. 182____________ Manuscrisele intrate nu se înapoiază ÎNSERATE se primesc la BIROUL ADMINISTRAŢIEI Sibiu, strada Mitropoliei Nr. 12 Preţul inseratelor: Un şir petit 8 Lei pentru fiecare publicară Preţul 5 Lei numărul Duminecă 1 Ianuarie 1933 Nr. 1 run­OPORULUI Cea mai veche foaie naţională politică­ poporală, înfiinţată la anul 1892 Apare în fiecare Duminecă La începutul Anul 1932 care se sfârşeşte, a fost un an s­eif. Agricultura a lucrat cu pagubă, industria n a putut scoate un câştig in proporţie cu chel­­t­­elile avute, iar comerţul incă nu dă înainte, rând agriculturei şi industriei îi merge rău. Aşa s'au desvoltat forţele producătoare în anul care se sfârşeşte. In astfel de împrejurări, e uşor de fi feles, nici Statul n’a putut ţine cumpăna obişnuită Lue venituri şi cheltueli. Daci nu sunt de­stule încasări, nu poţi face nici toate plăţile. Ca urmare, în anul 1932, îndeosebi în prima jumătate a anului, s’au plătit mai nere­gulat ca oricând lefurile, pensiile și furnizorii După schimbarea guvernului, a 'out jumătate a anului, Sta tul a plătit i'A i gulat. La*i «ceste gîâ(i mai regulai*­ nu s'au tut numai dia încasări mulțumitoare, con­­rm bugetului, ci cu ajutorul împrumutului realizat de dl Mironescu, fost ministru de fi­nanţe. Cum spuneam la început, agricultura şi industria luptând cu mari greutăţi, afacerile lor s’au micşorat. Nu mai pot plăti dări, nici directe, nici indirecte, aşa mari ca în trecut. Această stare de lucruri s'a resimţit enorm la Încasarea venitelor Statului, cari scad neîncetat. * Aşa se prezintă situaţia la sfârşitul anului 1932 şi începutul anului 1933. Ca buni cre­­ştini, ar trebui sâ ne mâlgăiem cu nădejdea de mai bine în noul an. De obiceiu cu toţii ne felicităm în aceste zile, dorindu-ne: An nou fericit! De astădată, noi aflăm de bine a nu scrie numit nişte obişnuite felicitări de ocazie. Ace­­stea sunt uşor de spus, dar nu ajută mult, nu timpuri de mari prefaceri, cum sunt zilele de faţă. E mai bine şi ne ajutăm mai mult, dacă avem tăria să privim situaţia în faţă, aşa cum se prezintă de fapt. In chipul acesta, luând din vreme măsuri de apărare contra diferitelor pie­­deci, mai uşor vom învinge greutăţile vieţii, ce Ie întimpinăm. * •» Ţara Românească trece de prezent prin o mare criză economică, pricinuită îndeosebi din cauza scăderii enorme a preţului tuturor produselor agricole. Să nu trecem însă cu ve­derea, că aceeaşi situaţie este în toate ţările agricole. Dar situaţia ţărilor industriale, care este ? Mai rea decât în cele agricole. Au milioane de oameni fără lucru, prin urmare şi fără bani, ca să-şi poată cumpăra cele necesare pentru viaţa de toate zilele. Lucru cu este, bani încă nu au, iar viaţa e mult mai scumpă ca în ţă­rile agricole, cari au cel puţin de-ale mâncării. 3c­. anului 1933 Făcând acum comparaţie între viaţa din Ţara Românească şi alte ţări industriale, tre­­bue să recunoaştem, că la noi este mult mai bine. Se înţelege, că ar putea fi toate la noi mult mai mulţumitor, dacă în anii trecuţi nu s’ar fi făcut unele greşeli, cari acuma sunt foarte greu de îndreptat Ca să ne uşurăm însă viaţa, prin ceeace vom putea spera la un an nou mai fericit, e necesară multă chibzuială şi pricepere asupra la tot ceea ce facem. La fel trebue bine cuge­tat şi asupra ta ceeace nu trebue să facem. Anul 1933 va fi încă un an greu. După acesta probabil se vor îndrepta treburile spre mai bine. Dar ce facem până atunci? se în­­treabă ormi. Răspunsul e următorul» Stăi la ocupaţia şi meseria ce ai avut-o. Fiind afacerile mai greu de făcut — faţă de trecut — nu te mai întinde, ci te mulţumeşte chiar cu mai puţin. Trebue să ne dăm după păr. Aşa vom trece şi acest hop! Nu cumpăra pe datorie şi nu vinde pe datorie ! Asta a fost odată! Acum nu mai este de urmat. Ce va fi peste vreme, vom vedea. Deocamdată să ţinem seamă de ceea ce vedem la jurul nostru, sperând natural la mai bine. Acesta e sfatul nostru la începutul anului 1933. Nutrind şi noi nădejdea, că vom isbuti să trecem peste marele hop al acestei crize mondiale, care a­tinge atât de greu şi România dorim tuturor cititorilor: Sânătatii și roboc în noul an! iixkâţiaie U*i£U IttiitS M3KIU asupra propagandei revizioniste In şedinţa Senatului dela 22 Decemvrie 1932, dl prim-ministru Iuliu Meniu a răspuns la între­barea dlui N. Iorga, care a fost urmă­toarea: „întreb pe dl preşedinte al consiliului de miniştri, care sunt mijloacele de contra­­propagandă, pe cere le-au luat până acum organele oficiale, şi deci ele il mulţumesc", aceasta faţă de propeganda revizionistă, care se desfăşoară acum in mai multe părţi. La această întrebare a dlui N. Iorga, dl prim-ministru I. Mariu a răspuns între altele următoarele: Ce crede guvernul Guvernul nu cred­e, că desvoltarea unei contra-propagande ar trebui făcută de orga­nele oficiale ale Statului Român. Guvernul află însă de potrivit, a da in viitor lămuririle necesare pentru străinătate, privitor la ce in­teresează poporul rorr­ân şi statul său. Direcţiunea presei din minister a lucrat şi până acum cu pregătire, devotament şi sârguinţă. Dacă rezultatul nu este tocmai cum ar fi de dorit, cauza este puţinele mij­loace ce are. Dacă veţi afla, ce mijloace au alte state, vă veţi putea uşor lămuri. Spre pildă,Ceho­slovacia are în bugetul său 151 milioane anual pentru propaganda în străinătate, Iugo­slavia are 174 milioane, Polonia 148 milioane. Alte state au și mai mult, fie pe fetă, fie în ascuns. România are abia 51 milioane, din care sumă se plătesc toate spesele personale plus aferații de presă din străinătate. Modestia acestei sume rezultă din cru­țările care eu trebuit să fie făcute. In 1930 am pus cu în bugetul Statului 101 milioane lei pentru acest scop. Suma a trebuit redusă, chiar în acel an. In 1931 s'a luat în buget 71 milioane, iar pe anul 1932 numai 51 mi­lioane lei. Cu toate că sumele acestea erau atât de modeste, totuşi Direcţia Presei a înfăptuit multe scrieri lămuritoare privitoare la che­stiuni care interesează Statul Român; şi în afară de aceasta a reuşit să facă o colec­­ţiune, aed că cea mai complectă, care există, in ceea ce priveşte chestiunea revizionistă și chestiunea minoritară. Activitatea de lămurire În considerare la cele spuse le început, guvernul nu se vede îndemnat să facă con­tra-propagandă, ci să desvolte o activitate de lămurire, care se va întinde asupra a două lucruri: întâi, ca să publice rezultatul ultimului recensământ al populaţiei, prin care să arate situaţia popule­ţiei ţării noastre şi aşezarea geografică a poporului românesc, precum şi­­ desvoltarea istorică a acestei aşezări. Din aceste date, se va putea convinge oricine, că in ceea ce priveşte statul nostru m­ţional, situaţia şi regimul de drept sub care stă, este singurul drept şi corespunzător stărilor de fapt. (Ap­lăuze). Al doilea, se vor publica toate actele conferinţei de pace, toate actele trelatelor şi a hotărîrilor de la Trianon cu tot materialul de documentare. Reîmprospătând in memoria lumii întregi aceste hotărîri şi motivarea lor, cred că va fi cel mai bun mijloc pentru a arăta, că în adevăr hotăririle aduse au fost drepte. Nouile graniţe ale Europei orientale de astăzi, prin care s’au rânduit acesta state naţionale, nu a fost rezultatul unui capriciu, ci a fot urmarea firească a unei desvoltâri istorice și a unui drept pe care-1 avem. Publicarea acestor documente va atâta, că atingerea In cea mai mică parte a acestor

Next