Foaia poporului, 1934 (Anul 42, nr. 1-52)
1934-01-01 / nr. 1
Amil 42 Ion Preţul 3 Lei numărul Anul Nou, 1 Ianuarie 1934 !Sto ! Cea mai veche foaie poporală, naţionala şi politică, înfiinţată la anul 1892 Apare în fiecare Duminecă cti pragul uan nou Cu voia bunului Dumnezeu am ajuns, ca să putem străjui la căpătâiul unui an pierdut, pe care îl încrustăm la răboj şi pe care îl prohodim odată cu sfârşitul lui. Multora le va părea binevenit acest sfârşit de an; alţii îl vor plânge şi-şi vor zice: „Ce repede ai trecut an înşelător! Pentru ce n'ai mai poposit câtăva vreme alături de mine? Acei cari privesc cu oarecare părere de rău acest sfârşit de an sunt cei tineri, cărora li se pare că trec prea repede prin vreme şi nu au timpul îndeajuns pentru a-şi petrece frumoasa lor viaţă. Cei bătrâni, trecuţi prin toamna vieţii, aşteaptă sfârşitul de an ca cea mai însemnată zi, ştiind că pentru ei această scurgere de ani este limanul repausului veşnic, unde îşi vor găsi alinare. Iată deci cum este judecat ur sfârşit de an, când odată cu întrruparea 1"; -ăsire„. • v ■- ■■■:■ -vi r*.cr' An nou' In pragul unui an nou fiecare ne grăbim să ne punem întrebarea: Cum va fi acest an nou? Ce ne va aduce? Alai ajunge-vom să-i vedem sfârşitul ? Răspunsul acestor întrebări va rămânea, pentru toţi o taină nepătrunsă. Mintea noastră nu va fi în stare să străbată acest lucru, ci fiecare se va mângâia, făcând, doar, pronosticuri. ... Aceasta nu va însemna să ne pierdem cumpăna vieţii. Nu urmează ca numaidecât, să pierdem orice curaj şi râvnă de muncă. Ci din contră, să ne înoim puterile noastre în baia unui nou an, căutând să-l facem mai bun şi mai plin de roadă, ca cel pe care l-am trecut pe răboj. Fiecare să-şi facă planul de luptă, pe care, apoi, să-l împresoare cu toate forţele sale, încercând să ducă spre isbândă anul în care intrăm.* Viaţa omului este asemenea unei scări cu suiş şi coborâş. Adică, de la naştere şi până pe la etatea de 46 ani omul urcă, pe scara vieţii, iar de aci înainte începe să dea spre povârniş, coborând iarăş spre negrul pământ, urmând prorocia psalmistului : „Din pământ eşti şi în pământ vei merge“. Anii pe cari îi petrecem în viaţa noastră, pe cari îi îngropăm şi pe cari îi întâmpinăm, în astfel de prilejuri, nu sunt altceva decât nişte fuscei la scara vieţii noastre, pe cari ne sprijinim pasul, când ne avântăm spre veşnicie. De câte ori omul urcă cu pasul său pe un astfel de fuscei se opreşte câteva clipe şi priveşte în jos, apoi în sus şi se întreabă: Ce am lăsat în urmă? Ce voiu întâmpina de aci înainte? Cu aceste întrebări muritorul se trece prin vreme, împletind cununa vieţuirii cu momente de durere şi bucurie. Viaţa noastră este asemeni unui lanţ pe care ni-l făurim fiecare, adăugând, an cu an, câte-o verigă, pe care căutăm să oălim cu nădejdile noastre de mai bine. Fie, ca acest an nou, să fie tivit cu ile mai senine, cu mai multă roadă la notar, iar Ţara să străbată cu mai multă uşurinţă greutăţile şi necazurile. Director: NIC. BRATU, fost senator Redacţia şi Administraţia: Sibiu, strada Mitropoliei (Măcelarilor) Nr. 12 (lângă Poştă) Manuscrisele intrate nu se înapoiază PREŢUL ABONAMENTULUI Pe un an . . . . .. . . . Lei 140‘ Pe o jumătate de an . . . . Lei 70'— Pentru America 3 dolari pe un an întreg Pentru societăţi şi autorităţi 300 lei anual ÎNSERATE se primesc la BIROUL ADMINISTRAŢIEI Sibiu, strada Mitropoliei (Măcelarilor) Nr. 12 Prețul inseratelor Un şir petit 8 Lei pentru fiecare publicare Cum s’au desfăşurat alegerile * 'Declaraţiile dlui Dl Ion Milîai»chi|^preşedintele partidului naţional ţărănescLa rugămintea unor fazetari a dat următoarele declaraţiuni, în egătură cu desfăşurarea alegerilor: „Am venit în capitală pentru a mă pune la curent cu rezultatul alegerilor. După ştirile primite, ne putem face o icoană destul de clară asupra felului cum s’au săvârşit aceste alegeri. E destul să amintesc cazul judeţelor Durostor şi Caliacra, două judeţe unde avem o puternică forţă a partidului naţional ţărănesc, unde ni s’au lăsat de onorabilii magistraţi, în primul judeţ: 851 de voturi (faţă de 13.221 liberale) şi în al doilea 595 (faţă de 17.678 liberale). In judeţul Roman, fără nici o ruşine, au anunţat dinainte câte voturi se vor lăsa opoziţiei. Furful iţoiplţi arestările delega-nor şi asistenţilor de către jandarmi sau agenţii protejaţi ai jandarmilor, sistemul furtului de urne, s’a făcut fără nici o teamă, aşa cum le este obiceiul liberalilor. La toate secţiile de votare, din întreagă ţara s’au aplicat aceste mânuiri dibace, al furtului de urne, numai, ca guvernul, să poată ieşi cu rezultatul calculat, deja, dinainte. Dacă chiar în Capitală (cazul Militari) s’au operat arestări de delegaţi şi asistenţi şi a trebuit, ca unul de ai noştri, să pătrundă cu revolverul, şi dacă la o secţie de votare, de lângă Capitală în Ilfov s’a lăsat un singur vot partidului naţional-ţărănesc, vă puteţi închipui ce a fost în restul ţării. Aceste ilegalităţi le vom documenta Gazetele n’au publicat aproape nimic din toate acestea. Vom veni cu precizări numeroase asupra banditismelor ce s’au Ion Mihalache săvârşit şi în acest an, cum a practicat, întotdeauna, partidul liberal, când a făcut alegeri. Domnii Duca şi Inculeţ s’au dovedit urmaşi ai celor din trecut, iar partidul liberal s’a dovedit neputincios de a se lăsa de năravurile în care a îmbătrânit. Guvernul umilinţelor Nu mă surpinde aceste abuzuri. In condiţiile în care a fost chemat să guverneze — umilit până a ajuns la guvern — partidul liberal avea de ales între vechiul obiceiu al jefuirii alegătorilor şi între prăbuşirea sa. Cine şi-a făcut visul că acest partid va prefera onoarea unei căderi cinstite şi corecte, decât rămânerea sa la putere prin aceste încercări de furt şi prigoană ? '-ijj — — - ‘ — *—•r nf ilrjtjLi! După ce încercările noastre de a introduce un regim parlamentar cinstit, a fost zădărnicit, " prin deasa chemare la cârmă a unor partide cari fără falsificarea regimului parlamentar nu s'ar putea menţine, după această ultimă încercare cu guvernări bolnăvicioase, cum este actuala guvernare liberală, după toate acestea. Nu încape îndoială că regimul parlamentar capătă o lovitură din cele mai grave. * Afară de aceste declaraţii, dl preşedinte al partidului naţional ţărănesc, Ion Mihalache, a mai făcut şi altele, în legătură cu multele abuzuri săvârşite la unele secţii de votare din Capitală şi cuprinsul ţării. Felul cum prevede d-sa aceste abuzuri liberale, ne face să ne întărim nădejdea, că în curând acest regim se va prăbuşi în noroiul fărădelegilor, mulțumindu-se de a purta pe creștetul său o cruce de tristă amintire din ceasul îngropării lui. Cum a decurs alegerea de senator la Consiliile Comunale în judeţul Sibiu Mai rău ca sub stăpânirea Ungurilor Alegerea pentru lecui de senator la colegiul consiliilor comunale s-a desfăşurat, în judeţul Sibiu, sub steaua celor mai neruşinate abuzuri şi ale celor mai scandaloase fărădelegi, pe cari regimul liberal a ştiut să le întrebuinţeze şi de data aceasta. Atât administraţia cât şi jandarmeria, au fost coborâte la rolul de unelte ale partidului naţional liberal. In faţa acestor stări de lucruri consilierii, cari au fost chemaţi să-şi exprime votul lor, în numele organizaţiilor de pre satele noastre din judeţul Sibiu, auost supuşi la cele mai murdare asupriri din partea forţelor poliţieneşti şi ale jandarmeriei, cari, sub ordinele prefecturii şi a celorlalte autorităţi au depăşit orice margini. De teama că va căpăta lovitura de moarte, prefectura judeţului Sibiu şi-a pus la încercare toate manoperele dibace, căutând, pe orice cale, să împiedice consilierii naţional ţărănişti de a participa la votare. La început, se pregătea o încercare din partea liberalilor şi anume de a plăti cu bani consilierii naţional ţărănişti, pentru a rămânea acasă. Văzând că nu dau în plin cu astfel de încercări au iscodit o altă unealtă, care pe cât a fost de murdară şi revoltătoare, pe atât şi-a avut greşul ei. Ia să descriem în câteva cuvinte unele din aceste încercări: Consilierii naţional ţărănişti din cumuna Doştat deţinuţi de jandarmi Văzând liberalii lovitura neaşteptată pe care au primit-o la secţia de votare Regatul Român, unde au fost puşi pe labe, ştiind că în comuna Doştat au obţinut nu