Foaia poporului, 1936 (Anul 44, nr. 1-52)

1936-01-05 / nr. 1

. Cea mai veche foaie poporală» naţională şi politică» miimţată la aiul 1892 ___________________________________ Apare in fiecare Duminecă PREŢUL ABONAMENTULUI Pe un an................................Lei 140'— Pe o jumătate de an . . . . Lei 70'— Pentru America 3 dolari pe un an întreg Pentru societăţi şi autorităţi 300 lei anual Director: NIC. BRATU, fost senator­­ INSERATE Redacţia şi Administrat se primesc la BIROUL ADMINISTRAŢIEI Sibiu, strada Mitropoliei (Măcelarilor) Nr. 12 I Sibiu, strada Mitropoliei (Măcelarilor) Nr. 12 (lângă Poştă)­­ Preţul inseratelor Manuscrisele intrate nu se înapoiază f ?ir pe^ ^ pentru fiecare publicare La începutul unui an nou Constatări din trecut — Prevederi pentru viitor Anul trecut 1935 a fost un an foarte greu pentru lumea muncitoare şi producă­toare. In agricultură, industrie şi comerţ s'a muncit mult şi s'a câştigat puţin. E dureroasă constatarea, dar adevărată. Şi de unde acest neajuns ? Cauzele sunt multe. Produsele noastre agricole nu mai sunt căutate ca odată, din care cauză preţurile lor au scăzut foarte simţitor. Şi nici nu se întrevede o schimbare spre bine. Ţară agricolă fiind, dacă mulţimea ţăranilor nu au bani, nu-i poate merge bine nici meseriaşului şi negustorului. Ex­cepţie poate fi numai la fabricile cartelate sau maii negustori, cari in urma legături­lor între ei, pot să dicteze preţuri afară de concurenţă. Acestor fabrici, Statul va tre­bui să le pună frâu în curând. Scăzând veniturile populaţiei munci­toare, ar fi trebuit să urmeze de la sine o scădere a tuturor impozitelor şi taxelor către Stat, judeţ şi comună. Or, aceasta nu s-a în­tâmplat. Scăderile făcute pe ici colo au fost o nimica toată, în proporţie cu scăderea câştigului faţă de trecut. Acea­stă crudă situaţie a dus şi duce la o atântă nemulţumire în păturile largi ale lumii noastre producătoare. Toate laudele ocazionale — cu vorbe de clacă, cu muzică sau alte tămbălării — nu schimbă cruda realitate, care apasă asupra bietului contribuabil, ce zilnic e stors, ori are ori n'are. Aşa s'a procedat tn cursul anului încheiat. Sub acest raport, a fost o tortură de neînchipuit. Şi de ce acest calvar asupra amărî­­tului contribuabil istovit şi fără câştigul necesar? Fiindcă a fost impus de cei de sus la un venit închipuit, numai de ei, din cari impozite să se acopere plata lefurilor, pensiilor şi a materialelor necesare. Dar, cu toată goana, impozitele cu­rente — s'a băgat de seamă — nu vor putea acoperi toate lipsurile. S'au scormonit şi toate restanţele din trecut. S'a dat un zor nemai­pomenit şi după plata acestora. Cele petrecute, în lunile Noemvrie şi Decemvrie, în toată ţara, a produs multă jale şi amărăciune în lumea noastră mun­citoare şi producătoare, atât la sate cât şi la oraşe. Aşa am încheiat anul 1935, care numai bucurie n'a fost pentru cei ce trăesc după munca zilnică. Cu toţii ne-am bucurat, să­­ , scăpăm de acest an, în speranţa unui alt tem­an mai bun.... — Dar, soartă crudă ce eşti, să te trecem­­­i uşor cu vederea? Să ne facem iluzii? Să privim totul cu uşurinţă? Să trăim în în­chipuire, după care urmează o şi mai mare dezamăgire? — Sau să avem tăria a privi realitatea în faţă? Căutând, de sine înţeles, a face faţă greutăţilor, a te apăra cu băr­băţie contra nedreptăţii şi a nu te lăsa ingenunchiat. — Eu prefer situaţia din urmă, care mai sigur te duce la liman. De aceea, fraţilor, eu v-o spun verde, în cinste şi omenie, pe faţă. Să nu ne măgulim, că anul 1936 ne va putea aduce o mare uşurare a vieţii. Din contră, să fin­ pregătiţi a înfrunta zile şi mai grele, când va trebui să ne apărăm contra abuzurilor şi nedreptăţilor. Ţara trebue să se înarmeze mai bine. Teama unui viitor răsbul şi na scăzut. Ic­armarea costă mulţi bani. In timpul din urmă s'a vorbit de noui impozite şi urcarea unora din cele vechi, înarmarea ţării o înţelegem şi dorim cu toţii. Dar să se lucreze şi aici cu mai multă chibzuială ca în trecut. Comenzii­­să se facă cu grija necesară şi după pu­tinţă în ţară. Ca să rămână aci banul. Iar şperţurile să dispară. Afară de aceasta, să se facă o mai strânsă economie cu banul Statului. încă şi acum se prădează prea mult. Pe lângă cele nenumărate fraude, — cari trebuesc mai aspru pedepsite, ca să fie stârpite, — e necesară o mai mare cruţare în cheltue- lile Statului. Suntem o ţară agricolă, cu venituri în continuă scădere. Asta nu-i permis să tre­­cem cu vederea. Alai cu seamă domnii. Şi să ne obişnuim odată cu viaţa posibilă în aşa o ţară. Să nu mai visăm şi pretindem lucruri de prin marile ţări din Apus, cari au alte venituri şi posibilităţi de desvoltare. * Şi acum, de încheiere, fraţilor, ascultaţi sfatul meu, care este al unui om ce a păţit multe în viaţă. Grijiţi bine banul, cu greu câştigat în zilele de acum. Nu vă întindeţi în afaceri nesigure. Nu faceţi datorii şi nu garantaţi pentru oricine. Siguranţa cea mai bună este casa şi pământul. Pe aceste nu le vindeţi, decât când ai absolută nevoie sau faci un schimb mai bun. Ce priveşte viaţa de toate zilele, nu vinde pe datorie. Sau da­că totuşi eşti silit a vinde şi pe datorie, fă cel puţin ceva înscris asupra zilei de plată, cerând o po­liţă sau obligaţie în scris. Punându-vă la inimă a urma sfaturile de sus, — cam­ nu vă costă nimic, dar în schimb vă pot scăpa de multe neplăceri în viitor, — doresc tuturor cetitorilor foii. Anul nou 1936 să vă aducă belşug şi bucurie! Nicolae Bratu Situaţia politică în ţară In cursul sărbătorilor, de la Crăciun încoace, a fost vacanţă şi în politică. Par­lamentul este închis până la 20 ianuarie. Mulţi dintre miniştri încă sunt plecaţi din Bucureşti. Ca urmare, peste Capitală s-a lăsat un suflu liniştit în ale politicei. Dar aceasta nu va ţine mult. Deja după Bobotează, parcă vedem, o să înceapă din nou frământările, între diferiţi miniştri din guvern pe de o parte, ca şi între par­tidele politice de cealaltă parte. Bătaia de cap cea mai mare, o are guvernul, cu deslegarea problemelor eco­­­­nomice. Aşa este asta de ani de zile, nu­­ numai la noi, ci şi în alte ţări. Criza eco­nomică a scos la iveală greutăţi neprevă­zute. Şi numai acele ţâri pot mai uşor face faţă greutăţilor, cari ştiu cum să des­­lege tine — şi la vreme — diferitele pro­bleme economice. In privinţa aceasta România stă des­tul de slăbuţ, ca să nu spunem rău de tot Din ce motive ? Fiindcă chestiile econo­mice trebuesc studiate în amănunţime. Tre­­bue bine chibzuit ce să faci, când să faci şi ce să nu faci. Aşa ceva cere muncă în­cordată şi stăruitoare. Pe când la noi mul­tora dintre oamenii politici le place să taie şi să spânzure, cum i-a venit în gard la întâmplare sau­­ a umplut capul altul şiret şi interesat în cauză. De aci veşnicele schimbări, în anii din urmă, a legilor şi ordonanţelor cari regulează exportul (vinderea mărfurilor în alte ţări), şi importul (aducerea de mărfuri străine în ţara noastră). Din cauza greutăţlor — şi a nepri­­ceperei — în rezolvarea acestor probleme economice, liberalii au schimbat de câteva ori pe ministrul lor de la comerţ şi indus­trie. Acelaş lucru se anunţă acum din nou. Actualul ministru dr. Costinescu vrea să demisioneze, fiindcă, susţine el, nu e lăsat, de alţi colegi miniştri, să lucreze Cum vrea. Aceste veşnice frământări — ca să nu Ie zicem certuri — vor aduce în curând căderea guvernului. E necesară numai aran­jarea succesiunei, adecă cine să urmeze după liberali, asupra cărei probleme însâ sunt mari frământări între partidele de opoziție. In curând vom vedea noui­le eve­nimente.

Next