Foaia poporului, 1936 (Anul 44, nr. 1-52)

1936-01-05 / nr. 1

Pag. 2 FOAIA POPORULUI Situaţia pe frontul african Se aşteaptă deslănţuirea unei mari bătălii. — Săptămâna Crăciunului: "Săptămâna sângelui..." — Ce fac cercurile diplomatice Ştirile cari au sosit în zilele sărbăto­rilor Crăciunului cât şi după aceea, de pe frontul african, făceau cunoscut proporţiile pe cari le-a luat, in ultimul timp, răfuiala italo-abisinian­ă. Lupta crâncenă pe frontul african s-a deslânţuit în zilele când în Camera franceză, dl Laval, prim-ministru şi ministru de ex­terne, a subliniat încă odată politica Fran­ţei la ceea ce priveşte colaborarea cu An­glia Acest lucru se pare a-l fi supărat nespus de mult pe Ducele Musolini, care a încercat o sprigă ofensivă pe frontul a­­frican. O luptă sângeroasă a avut loc între cele două tabere, pe ma­lurile râului Takazze, unde abisinienii au reuşit să-­i întărească, din vreme, poziţiile de rezistenţă, putând astfel să atace cu mai multă siguranţă ane­mite posturi ita­liene, cari se găseau in prima linie de foc. In ziua de 28 Decemvrie c., adică a patra zi de Crăciun, în regiunea cuprinsă între localităţile: Mai Timket, Adi Abrid, Selaklaka şi Abbi Addi, s'a dat cea mai crâncenă luptă dintre cari s’au putut cu­noaşte până acum pe frontul african. Ia întreagă această regiune s’au pro­dus mari învălmăşeli de trupe cari au lă­sat mulţi morţi şi răniţi. Folosindu se de un şiretlic, trupele italiene au scăpat din învălmăşala în care le-a cuprins abisinienii.­­ O înfrângere a lui Musolini Ştirile cari se trimit din tabăra Negu­­sului fac cunoscut, că trupele abisiniene au reuşit să respingă cu victorie armatele Ducelui din regiunea Tigre, în urma cărei victorii abisinienii au reluat în stăpânire localitatea Abbi—-Addi. Comunicatele ita­liene desmint aceste ştiri, precum şi acelea în care se spunea că peste 20 ofiţeri ita­lieni au căzut pe câmpul de luptă din regiunea râului Takazze. In tot cazul Negusul se pare a fi foarte mulţumit de felul cum trupele sale au ştiut­­ să ţină piept armatei italiene, care dispunea de un armament modern. Ce face Musolini îndârjirea abisinienilor pe frontul de luptă cât şi nesdruncinarea politicei externe a celor două mari puteri, Anglia şi Franţa,­­ l-au pus pe Duce pe gânduri. înaintarea trupelor italiene pe teritorul abisinian se face anevoe, deoarece lipsa căilor de comunica­ţie nu-i îngădue Ducelui să treacă aşa uşor, cu armamentul său greoiu, cu tancuri, autoblindate, tunuri etc. După înfrângerea pe care a suferit-o trupele italiene, la regiunea Takazze, se pare că Musolini încearcă să repare acea­stă ruşine, printr-o nouă ofensivă, care probabil le va da în zilele acestea. După toate semnele, cele două mari puteri, Franţa şi Anglia se par a strânge cotul, pentru a-l chema pe Duce la ordine. Votul de încredere pe care Camera franceză l-a rostit pentru politica externă condusă de Laval a produs multă încura­jare în rândurile cercurilor diplomatice ale Angliei, precum şi ale ţărilor cari s’au ală­turat frontului de înfrânare a conflictului italo-abisinian. Ultimele ştiri cari au sosit la încheerea foii — fac cunos­cut, că Negusul, a dat ordin, dela cartierul său general, pentru începerea unei mari ofensive. Tot aceste ştiri prorocese, că săp­tămâna viitoare va fi teatrul unor sânge­roase lupte cari se vor deslănţui pe fron­tul african, între cele două tabere. Localitatea Abbi-Addi, capitala re­­giunei Tambien, este — aşa se spune — în mâinile triburilor abisiniene, cari şi au asigurat în această regiune o bună bază, de unde vor putea să le zădărnicească mai cu uşurinţă comunicaţia italienilor spre oraşul Makalle. Comunicatul dat din cartierul abisi­nian dă a se înţelege, că ţinta pe care o urmăreşte Negusul este înconjurarea oraşu­lui Makalle şi atacarea flancului st­âng al armatelor italiene. Această sarcină a fost dată ruşilor: Malugheta, Kassa şi Seyam. Dacă noua ofensivă va lua proporţii mai mari, în numărul viitor al foii vom lămuri cetitorilor noştri situaţia răfuelii, publicând totodată şi harta, cu tălmăcirile ei, intelectuali români. Mama răposatei a fost Clara Coroianu, fiica vicarului şi a cano­nicului Demetru Coroianu, iar tatăl ei a fost Ioan Maniu, nepot al lui Simeon Bărnuţiu. La etatea de 16 ani, răposata s’a că­sătorit cu răposatul vicar al Năsăudului, de care s’a despărţit în anul 1901, când cerul l-a chemat îa corturile drepţilor. In starea de văduvie, răposata a fost pentru iubitul ei frate — dl Iuliu Mania — un tovarăş de bucurie la izbândă şi o mân­­găitoare la zile de sbucium şi frământare. înmormântarea a avut loc în ziua de 24 Decemvrie 1935 (ajunul Crăciunului) la Bădăcin, locul de origine. Au luat parte o seamă de perso­nalităţi marcante în viaţa culturală, biseri­cească şi politică a Ardealului. Fie-i ţărâna uşoară şi memoria binecuvântată! Iar fami­liei transmitem sincere condoleanţe ! Regele Leopold al Belgiei încearcă o împăcare între Anglia şi Italia îndată după sărbătorile Crăciunului Suveranul Belgiei a plecat —aşa pe neves­tite — într'o călătorie în Anglia. După in­formaţiile pe care le-au putut primi unele ziare — se crede că această călătorie îşi are un tâlc bine stabilit. Suveranul Belgiei, cu pru­­sul vizitei pe care a făcut-o Regelui George al Angliei, la Londra, — aşa se spune — şi-ar fi spus gândurile sale, asupra unei împăciuiri între Anglia şi Italia. In cursul călătoriei sale, Regele Belgiei a stat de vorbă cu o seamă de personali­tăţi diplomatice, căutând să-i convingă, asupra gândurilor sale. (Regele Belgiei e înrudit cu regele Italiei, în numele căruia ar fi mers la Londra, să mijlocească pacea. Aşa se susţine). A murit Elena dr. Pop născută Maniu După tipărirea numărului de Crăciun al foii, am primit trista veste, pe care o încres­­tăm in acest număr, ca drept omagiu pentru memoria „Doamnei Elena“ de la Bădăcin. In ziua de 22 Decemvrie 1935, la orele 8 seara, doamna Elena dr. Pop, născută Maniu, văduva fostului vicar episcopesc al Năsăudului, s’a stins din viaţă, în casa părintească dela Bădăcin, fiind la căpătâiul ei şi dl Iuliu Maniu, iubitul frate, cum şi fiul iubit dr. Ionel Pop, advocat în Cluj şi deputat de Turda. Cine a fost Elena dr. Pop Răposata a fost un suflet cu mari virtuţi alese, care a jucat un rol covârşitor în viaţa culturală şi religioasă a Ardea­lului, pe care l-a iubit atât de mult. Sorocul i-a fost ca pe lângă onoarea de a fi fost soţia venerabil­ului prelat din ţinutul Năsăudului, răposata să fie tova­răşe nedespărţită a iubitului ei frate, Iuliu Maniu, părintele sufletesc al Ardealului, de ieri şi azi. Aproape o viaţă întreagă răposata doamnă Elena dr. Pop, născută Maniu, a stat în fruntea Reuniunei Femeilor Române Unite din Ardeal, lucrând cu dragoste ln ogorul vieţii culturale şi religioase, a Ro­mânilor din Blaj, precum și al celor (după Unire) din întreg Ardealul. Câteva amănunte Văduva Elena dr. Pop născută Ma­niu s'a născut în anul 1869 în Şimleul Sil­­vaniei, dintr’o veche familie de distinşi Ni 1 Partidul Naţional-Ţărănesc Bucureşti Comunicat Aplicarea articolelor 8 şi 9 din statute Se atrage atenţia d-lor preşedinţi ai organizaţiilor judeţene, şefi de sectoare şi şefi de organizaţii locale ale partidului na­ţional ţărănesc, asupra dispoziţiunilor art. 8 şi 9 din statutele partidului, care sună astfel: Art. 8 al. ultim: După 1 Ianuarie 1936 numai reprezentanţii organizaţiilor locale definitive au dreptul să fie aleşi membri în comitetul judeţean. Art. 9. Toţi membrii activi şi aderenţi dintr'o comună constitue Sfatul local, care se adună cel puţin odată pe an, în primele două săptămâni din ianuarie şi aleg comi­tetul permanent pe timp de 2 ani dintre membrii activi, apoi, de câte ori va fi nevoie. Sfatul local alege un preşedinte, un vice­preşedinte şi un secretar, eventual şi un casier. Se atrage de asemenea atenţiunea asu­pra faptului, că mandatul comitetelor jude­ţene alese în congresele din 1934 expiră in cursul anului 1936, şi deci urmează a se alege nouile comitete judeţene la datele ce se vor stabili de conducerea centrală. Aceste comitete judeţene vor avea la bază alegerile de comitetele legale, cărora trebue să li­ se dea toată atenţiunea. Ca urmare: 1. Sfaturile locale sunt convocate po­trivit statutelor. Preşedinţii organizaţiilor judeţene şi şefii de sectoare vor fixa urgent date într'una din zilele primelor două săptămâni din Ianuarie. 2. In cursul anului 1936 nu vor mai funcţiona „organizaţii provizorii“, ci numa: „organizaţii definitive“ obligate a îndeplini cerinţele dela art. 8. Organizaţiile comunale care nu vor fi apte a îndeplini condiţiunile statutare, vor fi disolvate. Conducerea judeţeană aplicând art. 10, adică desemnând „uin număr de bărbaţi de încredere pe un timp de ma­ximum 3 luni, care să se ocupe cu orga­nizarea.“ 3. Nouile comitete locale vor fi invi­tate a executa prompt atribuţiile prevăzute la art. 10. 4. In comitetul judeţean pe 1936 vor avea dreptul să fie aleşi membri numai reprezentanţii organizaţiilor locale defi­­nitive. 5. Preşedinţii organizaţiilor judeţene sunt invitaţi a accelera organizarea tinere­tului, a secţiilor feminine şi cercurilor pro­fesionale.

Next