Foaia Noastră, 1961 (Anul 5, nr. 1-24)

1961-01-01 / nr. 1

FORIA NOASTRA Aleteni la Leta Mare Ziua de 17 decembrie 1960, ceasornicul din turn batea ora 12, iar pe străzile comunei, megafoanele anunţau sosirea echipei culturale din Ale­tea, în centrul comunei Leta Ma­re, precum şi în faţa căminu­lui cultural, grupuri-grupuri de cetăţeni, tineri şi bătrîni, se bucurau de vremea bună şi aşteptau nerăbdători şi cu­rioşi sosirea oaspeţilor care şi-au propus să le producă cî­teva ore de distracţie. Glasul clopotelor abia a încetat, cînd deodată pe străzile Letei Mari îşi făcu apariţia autobusul ca­re aducea în comună pe dan­satorii echipei culturale din Aletea. Vestea sosirii aleteni­­lor a ajuns şi în comunele din apropiere. Către seară au în­ceput să sosească oaspeţi dor­nici de cultură din satele ve­cine: Kokod, Leta Nouă, Al­­másd, Cserekert etc. — Me­rită toată lauda iniţiativa pro­fesorului Portörő Sándor din cătunul Cserekert, care îm­preună cu oamenii de acolo au angajat un autobus special pentru a transporta spectato­rii în comuna Leta Mare. Mai era o jumătate de oră pînă la începerea programu­lui, și sala căminului cultural era deja arhiplină — nu mai erau libere decît cîteva scau­ne rezervate pentru oficiali­tăţi. Ora începerii spectacolu­lui a sosit, dar scaunele rezer­vate reprezentanţilor condu­cerii administrative şi cultu­rale din comună au rămas tot goale. Din partea sfatului co­munal a fost de faţă singur secretarul comunal Tóth Béla, iar dintre pedagogii care acti­vează în această comună — 38—40 la număr — au fost prezenţi numai 2­ (directorul căminului cultural şi profeso­rul de limba romînă). în ori­ce caz, această lipsă de inte­res din partea conducătorilor comunei e cam ciudată. Programul a fost bogat, compus din dansuri naţionale maghiare, române şi germane, din cîntece maghiare, române şi slovace, precum şi din reci­tări.­­ Fiecare număr al pro­gramului a fost viu aplaudat de publicul spectator, tinerii dansatori şi cîntăreţi au fost rechemaţi în repetate rînduri pe scenă. Spectacolul a durat aproape trei ore. Dansurile şi cîntecele din cadrul progra­mului au fost executate cu o adevărată măiestrie. Elanul, măiestria şi disciplina mem­brilor echipei au fost răsplă­tite cu aplauze prelungi de publicul care a plecat foarte mulţumit de la căminul cul­tural. După spectacol, Gheorghe Nistor, conducătorul echipei culturale din Aletea a fost ru­gat de către profesorul Por­töre Sándor şi de reprezen­tanţii gospodăriei colective „Spicul de aur” din cătunul Cserekert, ca echipa culturală să se deplaseze a doua zi şi în cătunul lor pentru a da o re­prezentaţie. Tovarăşul Petru Silaghi, secretarul general al Uniunii Democratice a Romî­­nilor din Ungaria şi Gheor­ghe Nistor au satisfăcut a­­ceastă cerere şi a doua zi s-au deplasat în cătunul amintit. Sala şcolii era plină pînă la refuz cu oameni de toate vâr­stele, bătrîni, tineri şi copii, care priveau şi savurau pro­gramul, ca o noutate nevăzu­tă încă de ei. Ici-colo pe fe­ţele pline de creţuri săpate de bătrîneţe şi de griji, se pre­lingeau lacrimi calde, ca nişte mărgele, îl întreb pe un bă­­trîn: De ce plîngi bace Sán­dor? — Domnule,.. . aşa ce­va n-am văzut de 40 de ani! Am plîns eu mult în viaţă din cauza necazurilor, dar azi... plîng de bucurie! — Să mai veniţi pe la noi,... vă pri­mim ca pe pruncii noştri, eu am crezut că nu mai sînt ro­­mîni în ţara noastră, azi văd că mai sînt şi vreau să mai trăiesc să vă mai văd. Tinerii echipei culturale au primit cadouri de crăciun şi au fost ospătaţi cu o masă gustoasă. La despărţire, ţăra­nii cu soţiile şi copiii lor s-au înşirat pe ambele laturi ale drumului, cu căciulile, pălă­riile şi batistele în mîini, lu­­îndu-şi rămas bun de la tine­rii aleteni. Drum bun! Cu bi­ne! Să mai veniţi! G. Serată culturală la Otlaca-Pustă... De multe ori ni s-a reproşat nouă celor de la Giula, care avem sarcina să ne ocupăm cu răspîn­­direa culturii la sate, că neglijăm comunele mai mici şi sălaşele, deci localităţile mai periferice din plasă şi din judeţ. Ni s-au adus critici şi din partea oamenilor muncii din Otlaca-Pustă. La argumentările noastre au obiecţionat că ar fi mai bine da­că în loc de anchete am organiza mai mult manifestări culturale cu dansuri, cîntece şi scenete. Măr­turisim că de multe ori avem mustrări de conştiinţă şi ajungem la concluzia că ar trebui să vizi­tăm mai des şi Otlaca-Pustă, să ducem şi acolo cit mai des echipe de dans şi de teatru. Să încercăm ca în serile lungi de iarnă să asi­gurăm din cînd în cînd distracţii oamenilor de acolo. Ca un prim pas pe acest teren a fost deplasa­rea recentă a celui mai bun an­samblu de jocuri la Otlaca-Pustă. Şi care a fost rezultatul? Numărul celor veniţi să ne va­dă a fost atît de redus, că ne sfiim să-l precizăm. Oare n-ar fi datoria morală a activiştilor de a­­colo să fie mai activi? Noi cre­dem că da! I. Gospodăriile colective din Giula vor exporta ridichi roşii şi salate de iarna In oraşul Giula, căruia culturile de trufandale i-au cîştigat o fai­mă europeană, în anul acesta se va intensifica şi mai mult culti­varea zarzavaturilor proaspete de iarnă, care asigură un venit fru­mos. In grădinăriile gospodăriilor colective „Steaua roşie”, „Repu­blica Populară”, „Erkel” şi „Spi­cul de aur” au fost cultivate în sere — pentru export — 150 mii legături de ridichi roşii şi 50 mii căpâţîne de salată de iarnă, care au fost trimise încă înainte de anul nou, în Germania şi Austria. In grădinăriile gospodăriilor co­lective din Giula şi acuma se munceşte intens, trufandalele de februarie se îngrijesc sub 7 mii de geamuri de seră, împreună cu alte zeci de mii de răsaduri. Noi articole de îmbrăcăminte şi mobilier în uzinele din Békéscsaba Anul acesta, în uzinele din Bé­késcsaba se începe fabricarea unor noi articole industriale de larg consum. în fabrica de tricotaj se vor confecţiona din bumbac arti­cole de îmbrăcăminte pentru co­pilaşi , sac de dormit, hăinuţe pentru cărucior, cămăşuţe şi al­tele. Din aceste hăinuţe foarte mult căutate, în anul 1961 se vor confecţiona 142.000, iar pînă la sfîrşitul celui de-al doilea cinci­nal, treptat, se vor fabrica 2.000.000. Pînă în prezent bluze şi pulovere s-au confecţionat numai pentru export, începînd de la 1 ianuarie — pentru satisfacerea necesităţilor interne — se vor confecţiona bluze ieftine, modele moderne, în diferite culori pre­cum şi mai multe zeci de mii de şaluri şi eşarfe de nylon şi balon. Tot la Békéscsaba, la întreprin­derea industrială de blănărie şi de manufactură, se vor confec­ţiona paltoane de pîslă pentru co­pilaşi şi fetiţe, cu cinci mii mai multe salopete, decît în anul tre­cut, cu 20.000 mii mai multe hai­ne de piele şi cu zeci de mii mai mulţi pantaloni de lînă, pentru fetiţe. Anul acesta Fabrica de ciorapi din Giula va împleti şosete mai frumoase şi de calitate mai bună, în locul şosetelor de o singură culoare cu model simplu, fabrica va mai confecţiona mai multe su­te de mii de perechi de şosete în diferite culori şi modele mai va­riate. Tot în acest an la Oros­háza se vor fabrica mobile mo­derne şi mici, întreprinderea in­dustrială de mobile din Giula de exemplu, va fabrica din lemn ta­re, lustruit, 1200 de mese pentru televizoare şi 2.200 dulapuri com­binate, numite „Cilike”, prevăzute cu vitrine, cu bufet, cu două uşi, fiind cu mult mai frumoase ca cele fabricate în trecut. între­prinderea din Giula a micilor in­dustriaşi care fabrică mobile mici, mobile pentru restaurante şi pră­vălii cu autodeservire, va produce articole noi ca, de pildă, scaune din material plastic îmbrăcate cu stofă, sau cu piele artificială, lus­truite şi executate foarte frumos, mobile de antreu şi de grădină, scaune pliante, pentru grădinile restaurantelor şi aşa-numite scau­ne engleze, toate cu împletituri de material plastic şi fabricate în mii şi mii de exemplare. în în­treprinderea din Giula a micilor industriaşi se fabrică multe bi­rouri pentru locuinţe, ceva mai mici decît cele obişnuite şi care în prezent sunt foarte căutate. Tot această întreprindere livrează ca­bine de plajă pentru staţiunile climaterice din străinătate. Realizări în perioada celui de-al doilea plan trienal In perioada celui de-al doilea plan trienal în toată ţara s-au în­făptuit o serie de realizări importante în domeniul economic şi cul­tural. In clişeele de mai jos prezentăm cîteva din aceste rezultate noi în cadrul constru­ciei socialiste în țara noastră. In primele zile ale noului an se vor deschide porţile Stadionului mic din Budapesta, cu o­ capacitate de 15.000 de persoane. Podul de peste Tisa de la Tokaj a fost aruncat în aer încă de fasciştii nemţi în cursul celui de-al doilea război mondial. Reconstruirea acestuia a avut loc în cadrul celui de-al doilea plan trienal, podul fiind inaugurat în urmă cu doi ani. Telescop astronomic pe bastionul cetăţii din Giula Locuitorii din Giula, ca şi vizi­tatorii acestui oraş dintre Crişuri, de acum înainte vor putea pătrun­de în tainele astronomice ale uni­versului. Observatorul „Urania” a dăruit filialei Societăţii pentru Răspîndirea Ştiinţei şi Culturii (TTIT) din judeţul Békés un te­lescop astronomic cu reflector. Acest telescop va fi aşezat pe un bastion renovat al cetăţii din Giu­la şi în timp favorabil oricine va putea cerceta cosmosul. în fine şi la Vecherd ... O­amenii de la Vecherd foarte rar au ocazie să asiste la cite o manifestare culturală la ei în sat. Cauza acestei stări nu-i greu de aflat. N-au nici cămin cultural, nici echipă culturală. In schimb au oameni inimoşi, plini de în­sufleţire, care se străduiesc să a­­melioreze această situaţie. Printre aceştia se numără şi János Bor­­biró secretarul statului comunal şi Ioan Balázs profesor la limba ro­mînă. Ei au luat iniţiativa de­ a prezenta de anul nou o comedie în care ei vor deţine rolurile prin­cipale. I. 3 In cartierul Killián din Diósgyőr în cursul celui de-al doilea plan trienal au fost predate 323 locuințe noi.

Next