Foaia Noastră, 1966 (Anul 10, nr. 1-24)

1966-01-01 / nr. 1

FOAIA NOASTRĂ Consfătuirea activiştilor noştri la Gyula în a doua jumătate a lunii decembrie s-au întrunit la Gyula activiştii Uniunii noastre invitaţi din localităţile locuite şi de români : Méhkerék, Kétegy­háza, Elek, Lőkösháza, Pusztaott­­laka, Magyarcsanád, Körösszakál, Körösszegapáti, Körmösdpuszta, Bedő, Vekerd, Zsáka, Battonya, Sarkadkeresztur, Gyula. Au par­ticipat şi cadrele didactice de la secţia română a Institului peda­gogic de 4 ani de la Seghedin, Gheorghe Mészáros, din partea Ministerului Culturii, iar din par­tea redacţiei Foii Noastre dr Ioan Crişan, în total 40 de per­soane au luat parte la şedinţa comitetului obştesc de pe lingă Uniune. Tovarăşul Petru Silaghi, secre­tarul general al Uniunii Demo­cratice a Românilor din Unga­ria, a ţinut un amplu expozeu despre activitatea Uniunii, a ac­tiviştilor culturali, despre rolul şi menirea ansamblurilor şi instituţiilor culturale româneşti din ţara noastră. S-a ocupat apoi în mod special de problema răspîndirii şi popularizării gaze­tei noastre, insistând asupra fap­tului că difuzarea şi nivelul ei depinde în mare măsură de inte­resul şi concursul oamenilor muncii de naţionalitate română. Oare cine este chemat să citeas­că, să răspîndească şi chiar să colaboreze cu scrieri la „Foaia Noastră” dacă nu româ­nii din ţara noastră” — a pus întrebarea tovarăşul Silaghi. l­a fel stă situaţia şi cu acti­vitatea echipelor noastre cultu­rale. Uniunea face mari sforţări să stimuleze activitatea culturală a echipelor culturale menite să popularizeze şi să îndrăgească tradiţiile culturii româneşti şi frumuseţea acestora. După aceasta tovarăşul Silaghi a trecut la probleme de ordin general vorbind despre situaţia internaţională şi despre unele probleme economice. A scos în relief bunele relaţii din­tre Uniune şi organizaţiile Fron­tului Popular Patriotic. Tocmai pentru aceea i-a rugat pe toţi activiştii culturali şi pe membrii Comitetului obştesc că oriunde se află, fie la întruniri, fie la stat sau la cooperativă, să se considere îndreptăţiţi a lua cu­­vîntul în numele acelora pe care îi reprezintă ca membri ai Co­mitetului nostru obştesc relevînd că în localităţile cu populaţie mixtă oamenii muncii români sunt prezenţi în diferitele funcţii publice, în proporţie cu numă­rul populaţiei româneşti. Este de dorit ca în viitor viaţa culturală de la sate să fie mai activă şi mai bogată în conţinut. Uniunea a făcut posibil ca an­samblurile noastre culturale să se poată deplasa în turnee. Echipele din Battonya, Elek şi cea a li­ceului „N. Bălcescu” din Gyula au dat spectacole în comunele din Békés şi Bihor. Conducerea Uniunii ar dori să audă păreri despre modalitatea cu care ar putea fi întărit şi ridicat nivelul unora dintre ansamblurile noas­tre culturale. Singură Uniunea nu e în stare să întreprindă prea mult dacă nu se bucură de con­cursul tuturor activiştilor. Cu privire la organizarea din an în an a cursurilor pentru un număr de activişti culturali, a declarat că ele în forma în care au fost organizate, nu au dat re­zultatele dorite. în viitor va tre­bui să găsim metode noi, ca cei trimişi la cursuri să fie aleşi după capacitate şi aptitudini, şi nu la întâmplare. • S-a mai ocupat şi de problema organizării seratelor culturale la sate al căror program trebuie să cuprindă proiecţii de filme, con­ferinţe cu teme actuale, recitări şi cîntece populare, în majorita­tea lor aceste şezători au avut rezultatul aşteptat. Revenind la gazetă, a vorbit despre eforturile depuse de re­dacţie pentru a publica material cît mai variat, instructiv şi in­teresant, publicînd dări de seamă şi reportaje despre evenimentele din localităţile avînd şi popula­ţie românească. Gazeta s-a ocu­pat pe larg cu acţiunile între­prinse de Uniune, fapt pentru care merită recunoştinţă, însă ar fi de dorit ca în viitor membrii redacţiei să se deplaseze mai des pe teren şi să creeze un contact mai strîns cu cititorii. Remar­­cînd că numărul abonaţilor este redus, a făcut apel la ajutorul şi concursul activiştilor în vede­rea ridicării numărului de abo­naţi. In ianuarie 1966 „Foaia Noas­tră” împlineşte 15 ani de exis­tenţă, eveniment pe care am dori să-l comemorăm în cursul lunii ianuarie cu organizarea unei se­siuni culturale. în legătură cu „Calendarul nostru”, tipărit deja, a solicitat concursul activiştilor pentru răspîndirea lui. în legătură cu cărţile în limba română de la bibliotecile publi­ce, a amintit că în unele locuri se află cărţi care trebuie înlo­cuite cu altele noi. Bibliotecile vor primi multe opere literare noi. După darea de seamă a con­ducerii Uniunii, prezentată de către secretarul general, au ur­mat discuţiile. Primul a luat cu­­vîntul pedagogul Ioan Poptilican din Kétegyháza care a făcut alu­zie la unii activişti indiferenţi faţă de iniţiativele şi manifestă­rile culturale din satul lor, în activitatea culturală a şcolilor avem posibilităţi şi pentru ac­ţiunea de şcolarizare. Marius Turcu, inspectorul şcolilor cu limba de predare română, a accentuat importanţa folosirii cît mai intense a limbii materne în diferitele împrejurări ale vieţii. Propune organizarea de cursuri, călătorii de studii şi alte meto­de menite să sprijine îmbogăţi­rea cunoştinţelor de limbă. S-a ocupat de problema­­manualelor şcolare şi de lipsa de interes faţă de limbă a unora din viitorii noştri pedagogi. Tov. Mihai Cioca, tot de la Kétegyháza, deasemenea este de părere că unii dintre pedagogii noştri nu sînt destul de activi şi propune şi dînsul folosirea pe o scară cît mai largă a limbii materne. Pe urmă a luat cuvîntul tov. Sándor Kiss, preşedintele sfatu­lui popular din comuna Bedő. înainte de toate şi-a exprimat regretul că satul lor n-a fost vi­zitat de către ansamblul din Gyula cu ocazia ultimului tur­neu întreprins prin satele biho­­rene. La fel constată şi el o oarecare indiferenţă a unor ca­dre didactice de la şcolile româ­neşti faţă de munca culturală de la sate. Laudă aptitudinile şi pregătirea bună a acelora care au urmat la liceul românesc „N. Bălcescu” din Gyula. A amintit că în comuna lor la încheierea căsătoriilor civile, pe lîngă trico­lorul statului, pun şi pe cel ro­mânesc ca un simbol al frăţiei şi prieteniei. Recunoaşte necesi­tatea unui ansamblu cultural în sat, dar n-au posibilităţi — nici personale şi nici materiale — să înjghebeze în sat un asemenea ansamblu. András Varga, conducătorul căminului cultural orăşenesc din Gyula, a vorbit despre greutăţile întâmpinate la organizarea tur­neelor cu program românesc şi roagă Uniunea să-i înştiinţeze din timp cînd intenţionează să-i ducă în turneu. Tov. Gheorghe Mészáros, şef de secţie, a­­salutat pe cei pre­zenţi în numele Ministerului Culturii şi a precizat necesitatea răspîndirii şi popularizării cultu­rii naţionalităţilor aşa după cum prevede şi politica partidului şi a guvernului. Menirea Uniunilor este în primul rînd să contribuie activ la educarea maselor popu­lare în spirit socialist. La ultima şedinţă plenară ce se ţine din patru în patru ani şi la care este dezbătută activitatea Uniuni­lor naţionalităţilor din ţară, acti­vitatea Uniunii Democratice a Românilor din Ungaria a fost apreciată pozitiv. Sunt unele perspective care ne îndreptăţesc să credem că în viitorul apropiat schimbul de cadre didactice şi organizarea unor cursuri de lim­bă şi literatură vor fi mult mai dese între ţările socialiste. Tov. Gheorghe Dulău a înşirat cîteva observaţii privitoare la viaţa culturală din comuna Méh­kerék. La căminul cultural, de pildă, n-au televizor deşi intere­sul e mare, în general echipele culturale de la sate n-au aceleaşi posibilităţi de dezvoltare ca şi cele de la oraşe. Numărul tineri­lor din sat scade mereu. Mulţi dintre ei se mută la oraşe sau în alte regiuni ale ţării. Tov. Gheorghe Marc, de la şcoala din Gyula, a ridicat pro­blema manualelor. A declarat că ar fi binevenit dacă s-ar organi­za mai multe ore cu caracter de schimb de experienţă pentru cadrele noastre didactice. Cere un sprijin mai activ pentru echi­pa culturală a liceului românesc din Gyula. Tov. Gyula Kis, de la Körös­szegapáti, a propus intensificarea schimburilor de experienţă în­tre membrii cooperativelor agri­cole de producţie şi a cerut spri­jinul Uniunii spre a întări echi­pa culturală din satul lor. Tov. Ecaterina Szántó, direc­toarea şcolii româneşti din Gyula, a amintit printre altele apropiata aniversare de 20 de ani a şcolii române şi problema organizării unei serbări festive cu această ocazie. Nu vede destul de clar — a spus — atribuţiile membri­lor Comitetului obştesc. Tov. István Havas, reprezen­tantul secţiei culturale a oraşului Gyula, a propus prezentarea unei drame româneşti pe scena teatru­lui din cetatea Gyula şi invita­rea unor grupuri de vizitatori din R. S. România la spectacole pe scena în aer liber din cetate. Tov. Alexandru Gaal de la Körösszakál accentuează necesita­tea cursurilor serale de limbă română în satul lor. Tuturor celor care au luat cu­vîntul le-a răspuns tovarăşul Petru Silaghi dând explicaţiile necesare la problemele ridicate promiţînd că din partea ei Uniu­nea îşi va da tot concursul atît la comemorarea apariţiei „Foii Noastre” cît şi la aniversarea de 20 de­ ani de la înfiinţarea şcolii române din Gyula. ILIE IVĂNUȘ Ştiulete de porumb geminat Sándor Nagy, membru pensionar al cooperativei agricole de pro­ducţie „Eliberarea” din Seghedin a observat un fenomen curios pe tarlaua de porumb a gospodăriei sale auxiliare. De pe o tulpină de porumb a cules un adevărat „buchet” compus din 9 ştiuleţi. Chiar şi forma acestui ştiulete curios este de menţionat: la mij­loc se află un ştiulete normal, lung, in jurul căruia au crescut ceilalţi opt ştiuleţi ceva mai scurţi. Fiecare ştiulete are boabe de mărimea obişnuită, toate fiind sănătoase. GULIE URIAŞA Ferenc Pfilf, funcţionar la una dintre întreprinderile de comerţ exterior din Capitală, în timpul său liber se ocupă şi de grădi­nărit. Grădina sa de pe Aranyhegy (Óbuda) constituie o ade­vărată grădinărie-model cu diferite fructe şi legume de dimen­siuni neobişnuite.­­ Iată recordul: o gulie avînd greutatea de 8,30 kg Exigenţele se materializează în fapte Majoritatea membrilor din cooperativa agricolă de producţie „Cîmpul verde” din Gyula — cea mai „tînără” gospodărie comună din oraş — trăiesc în lumea să­laşelor din împrejurimile oraşu­lui. Această cooperativă agricolă de producţie în ultimii ani a ob­ţinut rezultate de seamă în di­feritele ramuri ale producţiei, rezultate de care ţăranii coope­ratori pot fi mândri pe drept cu­­vînt. Ca o urmare firească a si­tuaţiei materiale mai bune, în care au ajuns ţăranii cooperatori din „Cîmpul verde”, au crescut şi exigenţele lor, mulţi dintre ei ar dori să aibă locuinţe mo­derne, mobilate comod. Tocmai pentru aceasta mulţi îşi demo­lează vechile sălaşe pentru a-şi construi case noi în oraş. Bineîn­ţeles, materialul de construcţie, ce se mai poate folosi, este păs­trat. în această privinţă ţăranii cooperatori sunt ajutaţi în mare măsură de către cooperativa a­­gricolă de producţie care asigură transportul materialului de construcţie la faţa locului. Dar ţăranilor le dau o mină de aju­tor şi specialiştii făcîndu-le proiectele de construcţie ale ca­selor, precum şi membrii brigă­zilor de construcţie. în partea oraşului denumită Törökzug, membrii cooperativei agricole de producţie „Cîmpul verde” şi-au cumpărat unul lîngă altul loturi de pămînt pentru a-şi construi acolo viitoarele lor cămine. în curînd aici se va forma o mică aşezare omenească, conform pla­nurilor se va construi o stradă formată numai din case cu apar­tamente moderne, avînd curent electric şi apeduct. în strada care va fi denumită „Cîmpul verde”, deja în cursul anului 1966 se vor construi cel puţin 12 case moderne. 3 LA NAGYLÉTA Cursuri de specializare în timpul iernii Pe holdele cooperativelor agricole de producţie din co­muna Nagyléta sunt din ce în ce mai puţine treburi, în schimb în lunile de toamnă şi de iarnă a început o viaţă animată în clubul ţăranilor cooperatori şi în căminul cultural local. Printre altele, în primele zile ale lunii de­cembrie au început două cursuri de specializare pen­tru ţăranii cooperatori. Unul dintre cursuri s-a orga­nizat pentru cultivatorii de plante, iar celălalt pentru crescătorii de animale. La cele două cursuri sunt în to­tal 40 de cursanţi. Majorita­tea participanţilor sunt băr­baţi tineri, în vîrstă de 20— 30 de ani. Noile metode ale cultivării plantelor, cele mai avansate procedee în dome­niul creşterii animalelor, cu ajutorul cărora se vor putea mări rezultatele în aceste sectoare ale agriculturii, vor fi făcute cunoscute de către cei mai buni specialişti ai cooperativelor agricole de producţie din plasele jude­ţului. La fel şi femeile profită de timpul liber din lunile de iarnă. Fiind cointeresate în producţiile mai ridicate, s-au prezentat şi ele pentru a în­suşi noi cunoştinţe. In comu­na Nagyiéta, pentru femei a început un curs de speciali­zare în domeniul creșterii păsărilor de curte.

Next