Foaia noastră, 1970 (Anul 14, nr. 1-24)
1970-01-01 / nr. 1
22 de ani de la proclamarea Republicii Socialiste România La 30 decembrie 1969, poporul român sărbătoreşte cea de-a 22-a aniversare a proclamării Republicii — eveniment istoric care marchează înlăturarea monarhiei şi cucerirea întregii puteri politice de către oamenii muncii de la oraşe şi sate. Victoria insurecţiei armate din august 1944 a deschis larg poporului român calea luptei pentru dezvoltarea democratică a ţării. Perioada care a urmat s-a caracterizat prin ofensiva crescîndă a forţelor democratice şi patriotice, însufleţite de asemenea obiective stringente ca desfiinţarea rămăşiţelor feudale şi înfăptuirea reformei agrare, democratizarea vieţii politice, reconstruirea şi modernizarea economiei — cerinţe de bază ale desărvîşirii revoluţiei burghezo-democratice şi trecerii la înfăptuirea sarcinilor revoluţiei socialiste. Lupta poporului a zădărnicit la 24 februarie 1945 încercarea partidelor burgheze de a declanşa, în complicitate cu regele şi cu unele puteri imperialiste, o lovitură de stat reacţionară. Ridicîndu-se asemenea unui val nestăvilit, masele de milioane de la oraşe şi sate ale poporului român au impus instaurarea, la 6 martie 1945, a guvernului condus de dr. Petru Groza, primul guvern din istoria ţârii în care clasa muncitoare avea rolul conducător. Un ultim bastion al forţelor reacţionare mai rămăsese, izolat, asaltat de valul luptei maselor, monarhia, însăşi logica luptei de clasă, desfăşurarea procesului revoluţionar adusese la ordinea zilei abolirea monarhiei ca o necesitate obiectivă impusă de cerinţele evoluţiei sociale progresiste a României. Partidul şi-a propus realizarea acestui obiectiv încă pînă la sfîrşitul anului 1947 — încît în 1948 să se poată trece la abordarea largă a sarcinilor construcţiei socialiste. De multă vreme izolată politic şi spiritual, de popor, monarhia îşi trăia ultimele clipe. în aceste condiţii, în dimineaţa zilei de 30 decembrie 1947 reprezentanţii PCR şi ai guvernului, prezentîndu-se la rege, i-au arătat că, în condiţiile raportului real de forţe din interiorul ţării, a devenit o necesitate obiectivă, o cerinţă imperioasă a celor mai largi mase populare, proclamarea republicii şi i s-a cerut, în numele guvernului, al tuturor forţelor democratice ale poporului, să abdice. în actul de abdicare care i-a fost înmînat spre semnare, se făcea constatarea că adîncile prefaceri politice, economice şi sociale care au avut loc în viaţa statului român au creat noi raporturi între principalii factori ai vieţii de stat şi că, faţă de aceasta, instituţia monarhică nu mai corespunde condiţiilor vieţii de stat, reprezentînd o piedică serioasă în calea dezvoltării României. Marea ştire a proclamării Republicii a provocat instantaneu în întreaga ţară o furtună de entuziasm, în întreprinderi şi instituţii, la oraşe, ca şi la sate, au avut loc însufleţite mitinguri şi adunări populare la care oamenii muncii, de toate profesiile, de toate vîrstele, de toate naţionalităţile şi-au exprimat hotărârea de a-şi consacra toate forţele lupte pentru înflorirea României noi. România înfăţişează astăzi tabloul unei ţări cu o economie multilateral dezvoltată, în care industria ţine pasul cu cerinţele progresului tehnic contemporan, agricultura pune în valoare marile ei rezerve, ştiinţa, cultura şi artele cunosc o înflorire fără precedent, iar bunăstarea oamenilor muncii de la oraşe şi sate sporeşte neîntrerupt. Dezvoltarea rapidă a producţiei a creat premiza pentru îmbunătăţirea nivelului de trai al poporului, precum şi asigurarea fondurilor necesare investiţiilor. Documentele adoptate de cel de al X-lea Congres al Partidului Comunist Român, deschid noi perspective dezvoltării multilaterale a ţării. Astfel, în cursul anului 1970, producţia industrială urmează să sporească cu 11,3%, din care grupa A cu 11,8%, iar grupa B cu 10,2%. Un obiectiv de primă importanţă al planului pe 1970 este dezvoltarea şi folosirea cît mai judicioasă a bazei proprii de materii prime. în acest scop se prevăd sarcini importante în domeniul industriei miniere, a cărei producţie urmează să crească, în anul viitor, cu 12,8%, în domeniul industriei energetice care, în 1970, va produce aproape 35 miliarde Kwh., asigurînd în bune condiţii necesităţile economiei naţionale şi consumul populaţiei. Planul pe 1970 prevede creşteri însemnate la producţia metalurgică — cu cca. 21% la fontă, 18% la oţel şi 19% la laminate depăşinduse prevederile stabilite în planul ciincinal. Un spor însemnat va cunoaşte, în acest an, producţia de oţeluri aliate, prevăzută să atingă aproape 400 000 de tone. Cel mai înalt ritm de creştere — de peste 21% — îl va cunoaşte şi în anul viitor industria chimică. Creşterea producţiei în domeniul industriei materialelor de construcţii va fi de 13,1%. Pentru anul 1970 se prevede ca productivitatea muncii să se mărească cu 8,8%, înregistrindu-se astfel unul din cele mai înalte ritmuri de creştere din actualul cincinal, în unele ramuri — ca industria chimică, industria construcţiilor de maşini — sporul productivităţii muncii va fi şi mai accentuat. Planul pe anul 1970 cuprinde sarcini însemnate şi în domeniul agriculturii; faţă de rezultatele din acest an, planul prevede o creştere a producţiei agricole globale de peste 16%. Pentru dezvoltarea bazei tehnico-materiale a agriculturii se vor repartiza acestui sector în anul viitor peste 11 000 de tractoare. FOAIA NOASTRA3 Din activitatea culturală a Uniunii Democratice a Românilor din Ungaria — Şedinţa Comisiei culturale — Este cunoscut faptul că la cel de-al III-lea Congres al U. D. R. U., pe lîngă Consiliul General s-au format trei comisii între care şi Comisia culturală care s-a întrunit în trecutul apropiat. De fapt după formare aceasta a fost prima ocazie cînd s-au adunat membrii comisiei, motiv pentru care şedinţa a avut mai mult un caracter informativ. Informaţia despre viaţa şi activitatea culturală depusă de Uniune şi de activiştii ei în satele noastre — după cuvîntul de salut al tovarăşului Petru Silaghi — a fost dată de Ilie Moldovan, secretarul Comisiei culturale. La şedinţă s-a constatat că în anul 1969 au avut loc mai multe manifestări organizate de Uniune. Intre acestea se numără: cel de-al III-lea Congres, jubileul Uniunii şi al liceului „N. Bălcescu”, întîlnirile şi seratele de prietenie, turneele culturale ale ansamblurilor din Aletea, Bătania şi Micherechi şi concursul cultural între şcolile româneşti cu participarea aproape a 150 de elevi la finala din oraşul Giula. Aceste concursuri antrenează mulţi elevi şi se recomandă a fi organizate şi în viitor, ba chiar în anul 1970, în cinstea aniversării de un sfert de veac de la eliberarea patriei noastre. S-au bucurat de mare popularitate spectacolele date de către Ansamblul folcloric de dansuri şi cîntece populare „Bihorul” din Oradea. La fel a avut un mare succes balul românesc de la Giula. Organizarea balurilor şi în sate, ca de pildă la Micherechi, Chitighaz, Aletea, Otlaca-Pustă, Bătania, ar fi primită cu un viu interes şi bucurie mai ales de populaţia mai în vîrstă. Sperăm că în cursul iernii vom avea plăcerea de a participa la unele din acestea. Manifestaţia culturală organizată anual la Apateu a devenit deja tradiţională. Ar fi de folos dacă astfel de serate s-ar organiza şi ar deveni tradiţionale în alte comune şi bineînţeles pe baza iniţiativei locale şi legate de vreun eveniment mai important. Aşa de ex. în viitorul apropiat va avea loc inaugurarea căminului cultural din Săcal. Această ocazie favorabilă ar putea fi folosită — cu o bună pregătire — pentru organizarea în mod regulat, anual, devenind tradiţională această serată. La şedinţă s-a vorbit şi despre ridicarea nivelului artistic al ansamblurilor de dansuri, lărgîndu-se repertoriul actual. In planul Uniunii figurează, printre altele, ca pe lîngă sprijinirea coregrafilor experţi in domeniul dansurilor populare româneşti, să se invite şi cîte un specialist din R. S. România, dar nu numai la cursurile de perfecţionare ci şi pentru instruirea şi îndrumarea directă a unui ansamblu. Sîntem de părere că e un lucru potrivit dacă la o astfel de întrunire se pune în discuţie viaţa şi activitatea culturală a unei comune. De astă dată s-a abordat problema comunei Chitighaz. Se ştie că în această comună în primii ani după eliberare s-a arătat mai mult interes din partea populaţiei şi a intelectualilor faţă de limba şi cultura română. Regretăm foarte mult faptul că tocmai acuma cînd s-au asigurat condiţiile de bază (cămin cultural) şi se găsesc aproape de 5—6 ori mai mulţi intelectuali (în cea mai mare parte pedagogi), în comună interesul de a îndruma această muncă s-a redus la minim, cu toate că sînt mulţi cunoscători ai culturii şi folclorului românesc, care ar fi capabili să contribuie la înviorarea vieţii culturale la Chitighaz. Avem totuşi speranţa că în viitor, pe lîngă cei din comună vor da tot ajutorul şi sprijinul şi forurile competente pentru o mai vie activitate. VIZITĂ DE PRIETENIE La începutul lunii decembrie la sediul Frontului Popopular Patriotic au sosit oaspeţi dragi. A sosit delegaţia Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste al Republicii Socialiste România formată din: Vasile Potop, membru al C. C. al P. C. R., secretar al Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste, şeful delegaţiei, Dezideriu Szilagyi, membru al C. C. al P. C. R., membru al Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste, redactorul şef al ziarului „Elore” şi Constantin Dumitrescu, secretar al Consiliului Municipal Bucureşti al Frontului Unităţii Socialiste. Delegaţia română a întors vizita făcută cu ocazia celei de-a 25-a aniversări de la eliberarea României de delegaţia F. P. P. Delegaţia aşa cum a subliniat tov. Potop la sosire, a venit pentru un program de muncă în schimb de experienţă, pentru a studia structura mişcării F. P. P., metodele de muncă şi pentru a afla care sînt sarcinile actuale de care se ocupă mişcarea F. P. P. Programul unei delegaţii de muncă este foarte încărcat. Vizita întreprinsă în cîteva zile abia a dat posibilitatea de a vizita frumuseţile Budapestei. Noi ne-am străduit să arătăm cît mai mult din experienţele F. P. P. în timpul care le-a stat la dispoziţie. Oaspeţii nici ei nu au cunoscut oboseală în problemele de care au fost preocupaţi. După sosire, delegaţia română a primit o dare de seamă în amănunte de la Ferenc Erdei, secretar general al Consiliului Naţional al F. P. P. La această convorbire a participat şi tovarăşul Dumitru Turcuş, ambasadorul R. S. România la Budapesta. A doua zi delegaţia a făcut cunoştinţă cu munca organizaţiei F. P. P. a Capitalei unde cele mai multe întrebări — bineînţeles -i- au fost puse de către tov. Constantin Dumitrescu colegei din Budapesta, soţia lui Păi Bodonyi. In ziua următoare delegaţia însoţită de Laszlo S. Hegedüs, secretar pe judeţ al F. P. P. a făcut o vizită în plasa Szentendre, în casa scriitorului Lehel Szeberenyi, preşedinte de plasă al F. P. P., delegaţia română s-a întîlnit cu condu- cătorii organizaţiei de plasă şi orăşeneşti a F. P. P. La Pomâz au studiat munca mişcării F. P. P. din comună, iar dupămasă a făcut o scurtă vizită la Visegrád. După programul din Buda- pesta şi Szentendre a urmat vizita din Seghedin. Convor-J birile au început la sediul orăşenesc al F. P. P. La Seghedin delegaţia s-a întîlnit cu tov. Petru Silaghi, secretar general al U. D. R. U. care a făcut cunoscută colaborarea în practică dintre Uniunile naţionalităţilor şi F. P. P. A urmat apoi vizita la cooperativa agricolă de producţie „Haladas” din Seghedin unde au fost purtate convorbiri din domeniul activităţii economice a F. P. P. A însemnat o adevărată recreaţie vizita la serele cooperativei, unde oaspeţii au avut ocazie să vadă miile de garoafe şi trandafiri, frumuseţile primăverii şi ale verii în toiul iernii. După-masă delegaţia a făcut o vizită la Catedra de limba română a Şcolii Superioare Pedagogice din Seghedin, unde s-a întreţinut amical cu V. Vancea, şeful catedrei şi cu profesorii catedrei. Din cele scrise reiese că oaspeţii F. P. P. au avut un program vast. Schimburile de experienţă au continuat chiar şi în cursul meselor la care au participat şi conducătorii F. P. P. Această vizită poate fi considerată începutul relaţiilor mai strînse, a colaborării eficiente. La recepţia oferită în cinstea delegaţiei de la Ambasada R. S. România a fost continuat schimbul de experienţă fiind prezenţi toţi aceia care s-au întîlnit cu membrii delegaţiei în cursul vizitelor. La încheierea vizitei ambele părţi şi-au exprimat părerea că această vizită şi celelalte vizite din viitor vor adunei relaţiile dintre cele două mişcări ale fronturilor şi contribuie la întărirea prieteniei frăţeşti dintre cele două popoare. Şi acesta este interesul tuturora. Robert Juhász Cu prilejul Anului Nou, urăm tuturor cititorilor şi colaboratorilor noştri spor la muncă, fericire, împlinirea tuturor năzuinţelor spre mai bine!