Foaia noastră, 1970 (Anul 14, nr. 1-24)

1970-01-01 / nr. 1

22 de ani de la proclamarea Republicii Socialiste România La 30 decembrie 1969, poporul român sărbătoreşte cea de-a 22-a aniversare a proclamării Republi­cii — eveniment istoric care mar­chează înlăturarea monarhiei şi cucerirea întregii puteri politice de către oamenii muncii de la oraşe şi sate. Victoria insurecţiei armate din august 1944 a deschis larg poporu­lui român calea luptei pentru dez­voltarea democratică a ţării. Pe­rioada care a urmat s-a caracteri­zat prin ofensiva crescîndă a for­ţelor democratice şi patriotice, în­sufleţite de asemenea obiective stringente ca desfiinţarea rămăşi­ţelor feudale şi înfăptuirea refor­mei agrare, democratizarea vieţii politice, reconstruirea şi moder­nizarea economiei — cerinţe de bază ale desărvîşirii revoluţiei burghezo-democratice şi trecerii la înfăptuirea sarcinilor revoluţiei socialiste. Lupta poporului a zădărnicit la 24 februarie 1945 încercarea par­tidelor burgheze de a declanşa, în complicitate cu regele şi cu unele puteri imperialiste, o lovitură de stat reacţionară. Ridicîndu-se ase­menea unui val nestăvilit, masele de milioane de la oraşe şi sate ale poporului român au impus instau­rarea, la 6 martie 1945, a guvernu­lui condus de dr. Petru Groza, pri­mul guvern din istoria ţârii în care clasa muncitoare avea rolul con­ducător. Un ultim bastion al forţelor reacţionare mai rămăsese,­­ izo­lat, asaltat de valul luptei mase­lor, monarhia, însăşi logica luptei de clasă, desfăşurarea procesului revoluţionar adusese la ordinea zilei abolirea monarhiei ca o nece­sitate obiectivă impusă de cerin­ţele evoluţiei sociale progresiste a României. Partidul şi-a propus realizarea acestui obiectiv încă pînă la sfîr­­şitul anului 1947 — încît în 1948 să se poată trece la abordarea lar­gă a sarcinilor construcţiei socia­liste. De multă vreme izolată politic şi spiritual, de popor, monarhia îşi trăia ultimele clipe. în aceste condiţii, în dimineaţa zilei de 30 decembrie 1947 reprezentanţii PCR şi ai guvernului, prezentîndu-se la rege, i-au arătat că, în condiţiile raportului real de forţe din inte­riorul ţării, a devenit o necesitate obiectivă, o cerinţă imperioasă a celor mai largi mase populare, proclamarea republicii şi i s-a ce­rut, în numele guvernului, al tutu­ror forţelor democratice ale popo­rului, să abdice. în actul de abdi­care care i-a fost înmînat spre sem­nare, se făcea constatarea că adîn­­cile prefaceri politice, economice şi sociale care au avut loc în viaţa statului român au creat noi rapor­turi între principalii factori ai vie­ţii de stat şi că, faţă de aceasta, instituţia monarhică nu mai cores­punde condiţiilor vieţii de stat, reprezentînd o piedică serioasă în calea dezvoltării României. Marea ştire a proclamării Repu­blicii a provocat instantaneu în întreaga ţară o furtună de entu­ziasm, în întreprinderi şi insti­tuţii, la oraşe, ca şi la sate, au avut loc însufleţite mitinguri şi adunări populare la care oamenii muncii, de toate profesiile, de toa­te vîrstele, de toate naţionalităţile şi-au exprimat hotărârea de a-şi consacra toate forţele lupte pen­tru înflorirea României noi. România înfăţişează astăzi ta­bloul unei ţări cu o economie mul­tilateral dezvoltată, în care indus­tria ţine pasul cu cerinţele progre­sului tehnic contemporan, agricul­tura pune în valoare marile ei re­zerve, ştiinţa, cultura şi artele cu­nosc o înflorire fără precedent, iar bunăstarea oamenilor muncii de la oraşe şi sate sporeşte neîntre­rupt. Dezvoltarea rapidă a producţiei a creat premiza pentru îmbunătă­ţirea nivelului de trai al poporu­lui, precum şi asigurarea fonduri­lor necesare investiţiilor. Documentele adoptate de cel de al X-lea Congres al Partidului Comunist Român, deschid noi per­spective dezvoltării multilaterale a ţării. Astfel, în cursul anului 1970, producţia industrială urmează să sporească cu 11,3%, din care gru­pa A cu 11,8%­, iar grupa B cu 10,2%. Un obiectiv de primă im­portanţă al planului pe 1970 este dezvoltarea şi folosirea cît mai ju­dicioasă a bazei proprii de materii prime. în acest scop se prevăd sar­cini importante în domeniul in­dustriei miniere, a cărei produc­ţie urmează să crească, în anul viitor, cu 12,8%, în domeniul in­dustriei energetice care, în 1970, va produce aproape 35 miliarde Kwh., asigurînd în bune condiţii necesităţile economiei naţionale şi consumul populaţiei. Planul pe 1970 prevede creşteri însemnate la producţia metalurgică — cu cca. 21% la fontă, 18% la oţel şi 19% la laminate depăşindu­­se prevederile stabilite în planul ciincinal. Un spor însemnat va cu­noaşte, în acest an, producţia de oţeluri aliate, prevăzută să atingă aproape 400 000 de tone. Cel mai înalt ritm de creştere — de peste 21% — îl va cunoaşte şi în anul viitor industria chimică. Creşterea producţiei în domeniul industriei materialelor de con­strucţii va fi de 13,1%. Pentru anul 1970 se prevede ca productivitatea muncii să se mă­rească cu 8,8%, înregistrindu-se astfel unul din cele mai înalte rit­muri de creştere din actualul cin­cinal, în unele ramuri — ca indus­tria chimică, industria construc­ţiilor de maşini — sporul producti­vităţii muncii va fi şi mai accen­tuat. Planul pe anul 1970 cuprinde sarcini însemnate şi în domeniul agriculturii; faţă de rezultatele din acest an, planul prevede o creştere a producţiei agricole globale de peste 16%. Pentru dezvoltarea ba­zei tehnico-materiale a agriculturii se vor repartiza acestui sector în anul viitor peste 11 000 de tractoa­re. FOAIA NOASTRA3 Din activitatea culturală a Uniunii Democratice a Românilor din Ungaria — Şedinţa Comisiei culturale — Este cunoscut faptul că la cel de-al III-lea Congres al U. D. R. U., pe lîngă Consi­liul General s-au format trei comisii între care şi Comisia culturală care s-a întrunit în trecutul apropiat. De fapt după formare aceas­ta a fost prima ocazie cînd s-au adunat membrii comisiei, motiv pentru care şedinţa a avut mai mult un caracter informativ. Informaţia despre viaţa şi activitatea culturală depusă de Uniune şi de acti­viştii ei în satele noastre — după cuvîntul de salut al to­varăşului Petru Silaghi — a fost dată de Ilie Moldovan, secretarul Comisiei culturale. La şedinţă s-a constatat că în anul 1969 au avut loc mai multe manifestări organizate de Uniune. Intre acestea se numără: cel de-al III-lea Con­gres, jubileul Uniunii şi al liceului „N. Bălcescu”, întîl­­nirile şi seratele de prietenie, turneele culturale ale ansam­blurilor din Aletea, Bătania şi Micherechi şi concursul cultu­ral între şcolile româneşti cu participarea aproape a 150 de elevi la finala din oraşul Giu­­la. Aceste concursuri antre­nează mulţi elevi şi se reco­mandă a fi organizate şi în viitor, ba chiar în anul 1970, în cinstea aniversării de un sfert de veac de la eliberarea patriei noastre. S-au bucurat de mare po­pularitate spectacolele date de către Ansamblul folcloric de dansuri şi cîntece populare „Bihorul” din Oradea. La fel a avut un mare succes balul românesc de la Giula. Orga­nizarea balurilor şi în sate, ca de pildă la Micherechi, Chi­­tighaz, Aletea, Otlaca-Pustă, Bătania, ar fi primită cu un viu interes şi bucurie mai ales de populaţia mai în vîrstă. Sperăm că în cursul iernii vom avea plăcerea de a participa la unele din acestea. Manifestaţia culturală orga­nizată anual la Apateu a de­venit deja tradiţională. Ar fi de folos dacă astfel de serate s-ar organiza şi ar deveni tra­diţionale în alte comune şi bineînţeles pe baza iniţiativei locale şi legate de vreun eve­niment mai important. Aşa de ex. în viitorul apropiat va avea loc inaugurarea căminu­lui cultural din Săcal. Această ocazie favorabilă ar putea fi folosită — cu o bună pregă­tire — pentru organizarea în mod regulat, anual, devenind tradiţională această serată. La şedinţă s-a vorbit şi de­spre ridicarea nivelului artis­tic al ansamblurilor de dan­suri, lărgîndu-se repertoriul actual. In planul Uniunii figurează, printre altele, ca pe lîngă spri­jinirea coregrafilor experţi in domeniul dansurilor popula­re româneşti, să se invite şi cîte un specialist din R. S. România, dar nu numai la cursurile de perfecţionare ci şi pentru instruirea şi îndru­marea directă a unui ansam­blu. Sîntem de părere că e un lucru potrivit dacă la o as­tfel de întrunire se pune în discu­ţie viaţa şi activitatea cultu­­rală a unei comune. De astă dată s-a abordat problema co­munei Chitighaz. Se ştie că în această comună în primii ani după eliberare s-a arătat mai mult interes din partea popu­laţiei şi a intelectualilor faţă de limba şi cultura română. Regretăm foarte mult faptul că tocmai acuma cînd s-au asigurat condiţiile de bază (că­min cultural) şi se găsesc a­­proape de 5—6 ori mai mulţi intelectuali (în cea mai mare parte pedagogi), în comună interesul de a îndruma această muncă s-a redus la minim, cu toate că sînt mulţi cu­noscători ai culturii şi fol­clorului românesc, care ar fi capabili să contribuie la în­viorarea vieţii culturale la Chitighaz. Avem totuşi spe­ranţa că în viitor, pe lîngă cei din comună vor da tot ajuto­rul şi sprijinul şi forurile competente pentru o mai vie activitate. VIZITĂ DE PRIETENIE La începutul lunii decem­brie la sediul Frontului Popo­­pular Patriotic au sosit oaspe­ţi dragi. A sosit delegaţia Consiliului Naţional al Fron­tului Unităţii Socialiste al Re­publicii Socialiste România formată din: V­asile Potop, membru al C. C. al P. C. R., secretar al Consiliului Naţio­nal al Frontului Unităţii So­cialiste, şeful delegaţiei, De­­zideriu Szilagyi, membru al C. C. al P. C. R., membru al Consiliului Naţional al Fron­tului Unităţii Socialiste, re­dactorul şef al ziarului „Elore” şi Constantin Dumitrescu, se­cretar al Consiliului Municipal Bucureşti al Frontului Unită­ţii Socialiste. Delegaţia româ­nă a întors vizita făcută cu ocazia celei de-a 25-a aniver­sări de la eliberarea României de delegaţia F. P. P. Delegaţia aşa cum a subli­niat tov. Potop la sosire, a ve­nit pentru un program de muncă în schimb de experien­ţă, pentru a studia structura mişcării F. P. P., metodele de muncă şi pentru a afla care sînt sarcinile actuale de care se ocupă mişcarea F. P. P. Programul unei delegaţii de muncă este foarte încărcat. Vizita întreprinsă în cîteva zi­le abia a dat posibilitatea de a vizita frumuseţile Budapes­tei. Noi ne-am străduit să ară­tăm cît mai mult din expe­rienţele F. P. P. în timpul care le-a stat la dispoziţie. Oaspeţii nici ei nu au cunos­cut oboseală în problemele de care au fost preocupaţi. După sosire, delegaţia ro­mână a primit o dare de sea­mă în amănunte de la Ferenc Erdei, secretar general al Con­siliului Naţional al F. P. P. La această convorbire a partici­pat şi tovarăşul Dumitru Tur­­cuş, ambasadorul R. S. Ro­mânia la Budapesta. A doua zi delegaţia a fă­cut cunoştinţă cu munca orga­nizaţiei F. P. P. a Capitalei unde cele mai multe întrebări — bineînţeles -i- au fost puse de către tov. Constantin Du­mitrescu colegei din Budapes­ta, soţia lui Păi Bodonyi. In ziua următoare delegaţia în­soţită de Laszlo S. Hegedüs, secretar pe judeţ al F. P. P. a făcut o vizită în plasa Szent­­endre, în casa scriitorului Le­­hel Szeberenyi, preşedinte de plasă al F. P. P., delegaţia­ română s-a întîlnit cu condu-­­ cătorii organizaţiei de plasă şi orăşeneşti a F. P. P. La Pomâz­­ au studiat munca mişcării F. P. P. din comună, iar după­­masă a făcut o scurtă vizită la Visegrád.­­ După programul din Buda-­ pesta şi Szentendre a urmat­­ vizita din Seghedin. Convor-J birile au început la sediul oră­şenesc al F. P. P. La Seghedin delegaţia s-a întîlnit cu tov. Petru Silaghi, secretar gene­ral al U. D. R. U. care a făcut cunoscută colaborarea în prac­tică dintre Uniunile naţiona­lităţilor şi F. P. P. A urmat apoi viz­ita la cooperativa agri­colă de producţie „Haladas” din Seghedin unde au fost purtate convorbiri din dome­niul activităţii economice a F. P. P. A însemnat o adevă­rată recreaţie vizita la serele cooperativei, unde oaspeţii au avut ocazie să vadă miile de garoafe şi trandafiri, frumu­seţile primăverii şi ale verii în toiul iernii. După-masă delegaţia a fă­cut o vizită la Catedra de lim­ba română a Şcolii Superioa­re Pedagogice din Seghedin, unde s-a întreţinut amical cu V. Vancea, şeful catedrei şi cu profesorii catedrei. Din cele scrise reiese că oas­peţii F. P. P. au avut un pro­gram vast. Schimburile de ex­perienţă au continuat chiar şi în cursul meselor la care au participat şi conducătorii F. P. P. Această vizită poate fi con­siderată începutul relaţiilor mai strînse, a colaborării efi­ciente. La recepţia oferită în cin­stea delegaţiei de la Amba­sada R. S. România a fost con­tinuat schimbul de experienţă fiind prezenţi toţi aceia care s-au întîlnit cu membrii dele­gaţiei în cursul vizitelor. La încheierea vizitei ambe­le părţi şi-au exprimat păre­rea că această vizită şi cele­lalte vizite din viitor vor adun­ei relaţiile dintre cele două mişcări ale fronturilor şi con­tribuie la întărirea prieteniei frăţeşti dintre cele două po­poare. Şi acesta este interesul tuturora. Robert Juhász Cu prilejul Anului Nou, urăm tutu­ror cititori­lor şi colaboratorilor noştri spor la muncă, fericire, împlinirea tuturor năzuinţelor spre mai bine!

Next