Foaia noastră, 1971 (Anul 15, nr. 1-24)

1971-01-01 / nr. 1

ORGAN AL UNIUNII DEMOCRATICE A ROMANILOR DIN UNGARIA Anul XV. Nr. 1. - Vineri, 1 ianuarie 1971. 8 pagini 80 fill PETRU SILAGHI: FII BINEVENIT ANUL 1971! irosirea noului an calendaristic ne oferă un bun prilej de a trece în revistă cele mai de seamă întîmplări şi evenimente din cursul anului care a trecut, de a face o mică socoteală şi de a întocmi un bilanţ al realizărilor obţinute, totodată un panoare şi care pentru continuarea activităţi în curs de desfăşurare. In ceea ce private evenimentele mai importante ale anului trecut, e bine să reamintim că ele, în ansamblul lor, au avut o influenţă mai mult pozitivă asupra realizării sarcinilor prevăzute. Fără ca să trecem acum într-o ordine cronologică peste toate evenimentele internaţionale sau interne din cursul anului care a trecut, ţinem doar să reamintim pe acele care prin însemnătatea lor au depăşit interesul obişnuit manifestat faţ de o problemă sau un eveniment. An lumea mare, pe plan internaţional s-au petrecut atîtea evenimente încît ar fi nevoie de pagini întregi petru a le putea numai înşira nu şi comuna pe ele. Dintre toate evenimentele unei totuşi capătă o comentare şi o aprecier mai amănunţită sau detaliată. Astfel sînt aprecaite, de exemplu, întîlnirile, convisirile şi tratativele care aveau menirea contribuie la destinderea încordării iernaţionale, la asigurarea unui climat fvorabil pentru discuţiile privind şexitatea europeană, rezolvarea pe cale parcă a situaţiei din Orientul Apropiat pe baza rezoluţiei adoptate de Consiliul Securitate al ONU, încetarea războiui nedrept purtat de imperialiştii jericanii împotriva eroicului popor vietniez. în toate acţiunile mai mult sau puţin importante, ţările socialiste au avut un rol primordial, ele fiind iniţiator şi susţinătorii consecvenţi ai rezolvăr pe cale paşnică a tuturor problemelorare dau naştere la neînţelegeri şi edicte, ai creării unei atmosfere prieli pentru menţinerea şi întărirea păcii, mitele reciproce ale conducătorilor detid şi de stat în ţările socialiste, întîlnd şi consultările reprezentanţilor misii muncitoreşti internaţionale, încheie de tratate bilaterale între ţările sofiste, precum şi cu alte state sînt exeme ale coexistenţei paşnice pentru care elitează ţările sistemului mondial sofist printre care se numără şi ţara nouă, într-una din interviurile date televizii maghiare, referitoare la aprecierea acităţii internaţionale a ţării noastre, mitful de externe, János Peter, spunea că „idea externă a ţării noastre este însăşi pica internă”, sau cu alte cuvinte, cu cît redăm mai bine problemele interne cu atît dem mai bine priviţi şi în arena interna13^ Cu toate că sîntem consideraţi ca o * mică, activitatea externă a ţării noaste bucurînduse de un prestigiu crescînd este apreciată ca o contribuţie valoroasă bcbegarea unei colaborări care poate domina asigurarea păcii între popoare. In realizarea planurilor noastre interna anul care a trecut ne-a furnizat atît satisfacţii plăcute cît şi greutăţi neaşteptate. După ce am sărbătorit — maghiarii şi populaţia de naţionalitate — cu o însufleţtă manifestare aniversarea de un sfert de veac de la eliberarea ţării de sub jugul fascist, eveniment consemnat ca o piatră de hotar în istoria acestei ţări, precum şi centenarul naşterii marelui învăţător al proletariatului, V. I. Lenin — ambele dînd un nou imbold muncii noastre creatoare —, s-a produs inundaţia, cauzînd pierderi materiale însemnate şi producînd o stare spirituală de îngrijorare mai ales în rîndurile sinistraţilor. Şi de data aceasta s-a manifestat însă solidaritatea umană a întregului popor muncitor care prin felurite mijloace şi multe căi a ajutat la completarea pierderilor suferite, la refacerea obiectivelor distruse, în unităţile de producţie au fost luate şi îndeplinite cu cinste angajamente prin care — în ciuda pagubelor produse de valurile apelor — s-a asigurat îndeplinirea planului anual de producţie şi totodată realizarea prevederilor celui de-al treilea plan cincinal, în realizarea sarcinilor prevăzute a participat cu un devotament şi o însufleţire exemplară întregul nostru popor muncitor, animat de perspectiva viitorului fericit care este bine conturat de cel de-al patrulea plan cincinal, realizarea căruia porneşte o dată cu începerea noului an. Înainte de a încheia sumarul aprecierii anului lăsat în urmă, trebuie să ne oprim şi asupra acelui eveniment care pe drept s-a situat în loc de frunte printre celelalte evenimente. Cel de-al X-lea Congres al Partidului Muncitoresc Socialist Ungar —a ţinut pe la sfîrşitul anului trecut — rămîne considerat şi apreciat ca cel mai de seamă eveniment politico-social, fiindcă conţinutul lucrărilor congresului sînt determinante pentru o perioadă mai lungă ce urmează în desăvîrşirea construirii socialismului în ţara noastră, în cursul pregătirilor pentru acest eveniment s-au dat publicităţii „Directivele celui de al X-lea congres” — programul politic, economic şi social al partidului — şi s-au reales conducerile teritoriale ale organelor de partid. Atît lucrările de pregătire cît şi desfăşurarea însăşi a congresului au fost urmărite cu un viu şi deosebit interes nu numai de comunişti ci de întreaga populaţie a ţării. Congresul a corespuns pe deplin aşteptării opiniei publice, fiindcă — aşa cum se accentuează şi în rezoluţia adoptată — pe baza raportului prezentat despre activitatea partidului de la cel de-al nouălea congres încoace și pe baza dezbaterilor asupra acestuia a fost aprobată și întărită încă o dată politica consecventă a partidului care, bazată pe principiile învățăturii leniniste, (Continuare în pag. 3) |~\ PLUGUŞORUL Scuturaţi din zurgălăi! Minaţi, măi! Am ieşit cu pluguşorul să-l primim pe crăişorul An nou, care răsare cu alaiul lui cel mare de zile rupte din soare. Crăişorul s-a oprit pe dealul înzăpezit, şi-a scos cuşma, s-a plecat spre anul care-a plecat c-a fost an bun şi bogat. Ca soarele-a răsărit, cu aur ne-a poleit. Dealurile de zăpezi le-a prefăcut în livezi, ogoarele cele ninse — în holde-ntr-o horă prinse. Griul cînd s-a ridicat, ca pe prunci l-am alintat, vîntul ni l-a legănat, cîntecele i-au cîntat, de-a crescut înalt, vînjos, ca-n basme un Făt-Frumos. Și-n amiaza anului, griului, bălanului i-am dat traista pentru ca să colinde din casă-n casă, să stea la fiece masă, ducînd tuturor solia, belşugul şi bucuria. Minaţi, măi! Şi veni şi asfinţitul anului, încărunţitul. Du-te, anule, în tihnă, că ai meritat odihnă. Du-te-n ţara timpului, că e vremea schimbului. Mîndru apare crăişorul ce-l primim cu pluguşorul. Anul nou care răsare cu alaiul lui cel mare de zile strălucitoare. Să-l primim cu o urare! Să vină cu zestre mare, în tarafuri de tractoare, cu buzunarele pline de luminoase uzine, cu maşini nemaivăzute de taţii noştri făcute, Cu-o dulamă grea, croită dintr-o holdă nesfîrşită, cu-o ploaie de şcoli şi cărţi cum nu vine-n multe părţi. Scuturaţi din zurgălăi! Minaţi, măil V. Tudor